Pentru cunoasterea valorilor acestor marimi se apeleaza la


puterea aparentă S = UI [ VA ] Între cele trei puteri există relaţia S2 = P2 + Q2



Yüklə 588 b.
səhifə6/12
tarix17.08.2018
ölçüsü588 b.
#71974
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

puterea aparentă S = UI [ VA ]

  • Între cele trei puteri există relaţia S2 = P2 + Q2



  • Perioada T este timpul scurs între două treceri consecutive ale valorii instantanee a semnalului alternativ prin aceleaşi valori şi în acelaşi sens de variaţie. Ca valoare de referinţă, se ia de obicei trecerea prin zero. Unitatea de măsură pentru perioadă este secunda (s). O perioadă corespunde unei oscilaţii complete, adică o alternanţă pozitivă şi una negativă.

    • Perioada T este timpul scurs între două treceri consecutive ale valorii instantanee a semnalului alternativ prin aceleaşi valori şi în acelaşi sens de variaţie. Ca valoare de referinţă, se ia de obicei trecerea prin zero. Unitatea de măsură pentru perioadă este secunda (s). O perioadă corespunde unei oscilaţii complete, adică o alternanţă pozitivă şi una negativă.



    Aparatele de măsurat sunt mijloace de măsurare care transformă mărimea de măsurat (mărimea de intrare) într-o mărime perceptibilă de către operator (mărime de ieşire).

    • Aparatele de măsurat sunt mijloace de măsurare care transformă mărimea de măsurat (mărimea de intrare) într-o mărime perceptibilă de către operator (mărime de ieşire).

    • Schema funcţională restrânsă a unui aparat de măsurat este prezentată în Fig.1.15.



    Mărimi perturbatoare externe: temperatura, presiunea, umiditatea, intensitatea câmpurilor electrice sau magnetice, etc.

    • Mărimi perturbatoare externe: temperatura, presiunea, umiditatea, intensitatea câmpurilor electrice sau magnetice, etc.

    • Mărimi perturbatoare interne: zgomote generate de rezistoare, semiconductoare, transformatoare, frecările în lagăre, etc.

    • Comenzi: alegerea domeniului de măsură, calibrarea internă, reglarea zeroului etc.



    Comenzile c1, c2, ... cq nu provoacă modificări nedorite ale caracteristicii statice ideale. Ceea ce generează erori sunt variaţiile mărimilor de influenţă şi nu valorile lor absolute, care dacă ar rămâne constante ar putea fi luate în considerare ca atare în expresia caracteristicii

    • Comenzile c1, c2, ... cq nu provoacă modificări nedorite ale caracteristicii statice ideale. Ceea ce generează erori sunt variaţiile mărimilor de influenţă şi nu valorile lor absolute, care dacă ar rămâne constante ar putea fi luate în considerare ca atare în expresia caracteristicii

    • Aparatele de măsurat şi traductoarele se realizează astfel încât mărimile de influenţă să determine efecte minime, permiţând să se considere valabilă caracteristica statică ideală,

    • Y = f(X)



    Caracteristicile statice liniare constituie de fapt o aproximare a celor reale neliniare. Această aproximare se exprimă prin eroarea de neliniaritate sau abaterea de la liniaritate (Fig.1.16).

    • Caracteristicile statice liniare constituie de fapt o aproximare a celor reale neliniare. Această aproximare se exprimă prin eroarea de neliniaritate sau abaterea de la liniaritate (Fig.1.16).

    • Se defineşte eroarea de neliniaritate (abaterea de la liniaritate) ca:

    • Ymax = max (Y’; Y”) (1.13)

    • iar eroarea relativă de neliniaritate este:

    • (1.14)



    După modul în care este obţinut şi prezentat rezultatul măsurării, aparatele de măsurat se împart în două mari categorii:

    • După modul în care este obţinut şi prezentat rezultatul măsurării, aparatele de măsurat se împart în două mari categorii:

    • aparate analogice (indicatoare);

    • aparate numerice (digitale).

    • La aparatele analogice relaţia de dependenţă între mărimea de măsurat X, aplicată la intrare şi mărimea de ieşire Y, se exprimă printr-o funcţie continuă de timp, Y=f(X) unde f este o funcţie continuă. Această funcţie poate fi liniară sau neliniară.



    Din reprezentările grafice prezentate în Fig.1.17, rezultă că pentru variaţii continue ale mărimii de măsurat se obţin de asemenea variaţii continue ale mărimii de ieşire existând deci o analogie între variaţiile celor două mărimi.

    • Din reprezentările grafice prezentate în Fig.1.17, rezultă că pentru variaţii continue ale mărimii de măsurat se obţin de asemenea variaţii continue ale mărimii de ieşire existând deci o analogie între variaţiile celor două mărimi.

    • Datorită acestei analogii, aparatele respective se numesc aparate analogice.

    • Se mai numesc şi aparate indicatoare, deoarece mărimea de ieşire este dată sub forma unei deplasări a unui ac indicator în faţa unei scări gradate.



    Aparatele digitale permit prezentarea rezultatului măsurării direct sub formă numerică cu ajutorul unor dispozitive de afişare cu cifre.

    • Aparatele digitale permit prezentarea rezultatului măsurării direct sub formă numerică cu ajutorul unor dispozitive de afişare cu cifre.

    • Principiul de funcţionare al acestora constă în transformarea mărimii de măsurat, de obicei analogică, în mărime numerică, cu ajutorul convertoarelor analog – numerice.



    Funcţia de transfer a aparatelor numerice nu mai este continuă rezultatul măsurării ne mai putând lua orice valoare, idicaţia variind în trepte. Între două valori succesive indicate de aparat, mai pot exista şi alte valori pe care aparatul nu le poate indica.

    1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin