Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România


Teme de mediu Locuitorii din cartierul Gheorgheni se plâng că sunt sufocaţi de gunoaie



Yüklə 132,93 Kb.
səhifə7/9
tarix17.03.2018
ölçüsü132,93 Kb.
#45642
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Teme de mediu

Locuitorii din cartierul Gheorgheni se plâng că sunt sufocaţi de gunoaie


Un clujean se plânge de faptul că în zona străzilor Snagov şi Borsec din cartierul Gheorgheni s-au strâns maldăre de gunoaie. „Anul acesta s-a lucrat mult in cartierul Ghorgheni si in special zona aleilor Snagov – Borsec unde si locuiesc. S-au asfaltat si s-ar facut alei noi. Lucru apreciat de toti locuitorii din zona. In spatele blocului de pe Borsec 4 este un parc unde se aduna foarte multi copii. In urma cu cateva saptamani s-au adus in imediata apropiere a parcului doua tomberoane de colectare selectiva a gunoiului. De atunci au inceput sa se adune gunoaie in jurul celor doua tomberoane. Desi vin de cateva ori pe saptamana, cei de Brantner nu binevoiesc sa adune acele gunoaie care asa cum vedeti sunt foarte multe. Ba chiar de mai multe ori au venit si au golit acele tomberoane dupa care le-au asezat peste gunoaiele de pe jos fara sa le adune! Mi se pare absolut revoltator ca sa se intample asa ceva si zona sa se transforme dintr-o zona verde intr-un focar de infectie din cauza acestor nesimtiti”, spune. /Gazeta de Cluj, http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj/locuitorii-din-cartierul-gheorgheni-se-plang-ca-sunt-sufocati-de-gunoaie/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU


Teme ABA

Reabilitarea vanelor de la barajul Valea de Pesti, prioritare în 2014


Programul de reabilitare a barajului de la Valea de Pesti trebuie fragmentat în trei pãrti pentru a beneficia mai usor de finantare. Pentru reabilitarea totalã a barajului sunt necesare 3 milioane de euro, iar reprezentantii Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului au sperante cã începând de anul viitor se va demara prima parte a programului investitional, si anume repararea vanelor. ”La Valea de Pesti, si mã refer la proiectul integral, refacerea mãstii asflatice e undeva la 3 milioane de euro, dar se încearcã ca primã urgentã sã se repare vanele de la golirea de fund care se ridicã undeva la 20 de miliarde. Vanele au un proces de degradare, coroziunea conductei, sunt douã vane, una este de sigurantã, una este de serviciu. Barajul este în sigurantã, sunt douã vane pe aceeasi conductã si în cazul în care una se avariazã, rãmâne cealaltã de rezervã sã intre în functiune. Au 40 de ani, trebuiau reparate de mult, noi am fãcut demersurile necesare, insistãm si avem convingerea cã anul viitor cã si vanele o sã intre în reparatii capitale”, a declarat Sorin Corici, sef SH Apele Române Valea Jiului.

Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de

câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Barajul de la Valea de Pesti asigurã alimentarea cu apã a populatiei din localitãtile Lupeni, Uricani, Vulcan, aninoasa si o parte a municipiului Petrosani precum su a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Acesta a fost dat în folosintã în anul 1973, are o lungime de coronament de 237,5 metri si un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã având o adâncime de peste 53 de metri. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtrati, ceea ce îl situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. /Cronica Văii Jiului, http://cronicavj.ro/wp/?p=19729

Teme similare

Ninge în Parâng. Stratul de zăpadă ajunge la 6 centimetri


Ninge în masivul Parâng. Salvamontiștii spun că stratul de zăpadă s-a depus de la cota 1200, iar de la cota 1500 stratul de zăpadă ajunge la circa 6 centimetri.

”Ninge încă în Parâng. E ceață și vizibilitatea este redusă. Stratul de zăpadă ajunge și la circa 6 centimetri la cota 1500”, a declarat, miercuri, pentru GDD, Dumitru Bârlida, șeful Salvamont Parâng. Temperatura din Parâng este de zero grade Celsius, iar prognoza meteorologilor este că ninsoarea va continua până sâmbătă. Salvamontiștii spun că în această perioadă traseele montane din Parâng nu sunt recomandate din cauza schimbărilor bruște ale vremii. Vizibilitatea redusă, ceața și vântul pot pune în pericol eventualii aventurieri. Celor care totuși vor să urce la munte și să se aventureze pe traseele montane, pe lângă sfatul de a amâna călătoriile până când vremea se îndreaptă, salvamontiștii le recomandă și să se echipeze de iarnă. /Gazeta de Dimineata-Actualitate



Vine frigul!


Frig, intensificări de vânt şi chiar brumă în aproape toată ţara. Meteorologii au emis o informare meteo pentru perioada 2 - 5 octombrie. În această perioadă, vântul va avea intensificări temporare în regiunile estice, cu viteze de 45 - 50 km/h la rafală şi trecător, mai ales în zona litoralului, 60 - 70 km/h. Vremea se va menţine deosebit de rece în cea mai mare parte a ţării, cu valori termice care se vor situa cu 10 - 15 grade sub mediile multianuale ale primei decade a lunii octombrie. Temperaturile minime nocturne vor fi negative, îndeosebi în regiunile intracarpatice, favorizând local producerea brumei. La munte va mai ninge slab în prima parte a intervalului, iar trecător, în zona subcarpatică, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. În depresiuni şi la munte temperaturile vor coborî până la minus 6 grade Celsius. La Craiova, maxima zilei în această perioadă va fi de 10 - 11 grade Celsius, iar minima din cursul nopţii se va situa în jurul valorii de trei grade. De luni, vremea se va încălzi, cel puţi pentru o perioadă de 10 zile, după cum au anunţat reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Maximele vor ajunge la 20 de grade Celsius. /Ediție Specială- Actualitate

Un drum din Gorj se scufundă din cauza ploilor


Un drum judetean din Gorj s-a surpat ,marţi noaptea, din cauza ploilor abundente. La intrare în comuna Roşia de Amaradia se circulă pe o singură bandă, iar dacă pământul va mai aluneca, există riscul ca două sate să rămână izolate. Autorităţile judeţene au cerut de anul trecut bani Guvernului pentru consolidare, dar degeaba.

Drumul leagă comunele Bustuchin şi Roşia de Amaradia. Şoferii circula cu teamă, mai ales cei de pe microbuzele şcolare. Şoseaua a început să se surpe încă de anul trecut, când pământul a luat-o la vale de sub partea asfaltată, iar dalele au rămas suspenate. Acum din cauza ploilor, s-au prăbuşit. Dacă va mai ploua există riscul ca alunecarea de teren să se extindă şi sute de gospodării să rămână izolate, acesta fiind singurul drum de acces. Autorităţile au luat decizia să lărgească banda pe care se circula, deoarece pentru consolidare nu exista bani. Ar fi nevoie de cinci milioane de lei. În comuna Roşia de Amaradia sunt alunecări de teren ori de câte ori plouă mai mult. Cea mai grava situatie a fost în 2006 când casele oamenilor au fost înghiţite de pământ în satul Seciuri. /Lupa- Actualitate




Yüklə 132,93 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin