Studiu sociologic


IV. VIZIUNI ALE POPULAŢIEI PRIVIND PARCULUI NAŢIONAL



Yüklə 0,93 Mb.
səhifə6/21
tarix17.03.2018
ölçüsü0,93 Mb.
#45650
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21

IV. VIZIUNI ALE POPULAŢIEI PRIVIND PARCULUI NAŢIONAL


Succesul realizării unui proiect se datorează în mare măsură unei viziuni corecte asupra proiectului şi ce presupune acesta. Viziunile care asigură succesul unui proiect trebuie să conţină următoarele caracteristici: să fie ambiţioase, îndrăzneţe, să coaguleze oamenii în jurul ideii şi să canalizeze energia colectivă. Însă nu este exclus faptul că viziunile deseori să fie nerealiste datorită naivităţii sau idealismului persoanelor. Indiferent de nerealismul care poate să caracterizeze uneori viziunile, cert este că acestea nasc scopurile care mobilizează energia şi acţiunile oamenilor.

Procesul de formare a unei viziuni cuprinde patru componente care corelate cu ideile persoanelor duc la configurarea unei viziuni. Aceste componente sunt: misiunea, care serveşte ca o călăuză în realizarea; obiectivele pe termen lung; valorile de bază sau „codul” după care să funcţioneze persoana şi o descriere a ideii cu imagini cât mai vii. Din cele menţionate de populaţia intervievată putem deduce că misiunea pe care aceasta o atribuie proiectului este de a-i face fericiţi pe localnici prin oferirea condiţiilor decente de trai; obiectivele pe termen lung au fost expuse prin intermediul ideilor pe care le au aceştia faţă de acest parc; în privinţa valorilor sau codului de funcţionare a parcului nu s-a înregistrat careva dorinţe speciale, populaţia fiind de acord cu cerinţele de funcţionare (nu de constituire) pentru comoditate; iar imaginile despre parc sunt foarte diverse, începând cu cele reale şi finisând cu cele din atmosfera basmelor.

La modul concret s-a evidenţiat faptul că viziunile populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional sunt formate din cunoştinţele pe care le posedă vizavi de acest proiect. Astfel, s-a identificat două tipuri de viziuni: viziune pozitive sau optimiste şi viziuni mai mult sceptice decât negative.

Cei din prima categorie văd Parcul ca unica soluţie de a spori bunăstarea populaţiei din această zonă, pe când ceilalţi îl văd ca pe un „ţarc” cu restricţii şi acces limitat. Între aceste două categorii de persoane cu viziuni clare, s-a evidenţiat şi o altă categorie: cei care nu au auzit despre crearea Parcului Naţional şi nu aveau o viziune asupra acestui lucru. Viziunea pe care au reuşit să şi-o proiecteze asupra Parcului Naţional a fost asocierea primară cu o Gradină Publică căreia în limbajul comun tot parc i se spune. Şi prin intermediul noţiunii de Grădină Publica -„o suprafaţă de teren, de utilitate publică, cu plantaţii, alei şi diferite construcţii, amenajată pentru agrement” - şi-au proiectat imaginile asupra Parcului Naţional.

Imaginile referitor la Parcul Naţional Nistru de Jos expuse de către cei intervievaţi în cadrul cercetării au permis identificarea unor viziuni asupra parcului, viziuni care se caracterizează printr-un grad sporit de ingeniozitate, uneori penetrând limita realului. Câteva viziuni ale localnicilor despre Parcului Naţional:



  • Parcul Naţional văzut ca un catalizator al civilizaţiei în zonă, prin care populaţia băştinaşă se va civiliza (cu remarca de rigoare că civilizaţia este concepută ca o lumea a comodităţilor şi a traiului modern);

  • Parcul perceput ca o zonă de odihnă, de agrement, „frumos şi curat” şi cu toate condiţiile aferente (vezi Anexa IV.1);

  • Parcul văzut ca o afacere în stil rustic, retro „ţăran care să deschidă o afacere în stil ţărănesc”;

  • Unii văd parcul ca un obiectiv de atracţie turistică prin vietăţile rare care sunt în zonă (vezi Anexa IV.2);

  • Parcul Naţional este asociat cu traseele turistice din România unde pe marginea drumului sunt plasate mese şi scaune pentru drumeţi (vezi Anexa IV.3);

  • Loc recreativ pentru copii, pentru că aşa au înţeles din ce le-a explicat primarul, - zone de odihnă pentru copii, terenul de joacă, topogane, „caceli”;

  • Un spaţiu destinat activităţilor de petrecere a timpului liber a populaţiei din zonă;

  • Un spaţiu aglomerat datorită oportunităţilor de recreere destinate populaţiei (vezi Anexa IV.4);

  • Parcul mai este văzut ca o instituţie prin intermediul căreia să fie soluţionate problemele din localitate şi să ridice starea socială (vezi Anexa IV.5);

  • În viziunea altora Parcul Naţional ar fi o „metodă de a păstra ceea ce mai avem, de a salva ...” (vezi Anexa IV.6);

  • Un loc care ar permite comunicarea între culturi şi civilizaţii (vezi Anexa IV.7);

  • Un loc de realizare a produselor ecologice, unde „băbuţa din sat” să-şi vândă mărarul, roşiile şi castraveţii;

  • Un loc distractiv (vezi Anexa IV.8);

  • Un spaţiu care ar dispune de necesităţile de care este privată populaţia de la sat (vezi Anexa IV.9);

  • Un loc exotic (vezi Anexa IV.10).

La cealaltă extremă s-au evidenţiat viziuni pesimiste formate probabil pe fundalul situaţiei socio-economice din ţară sau din experienţa altor proiecte demarate în zonă - parcul văzut ca o politică de corupţie legală (vezi Anexa IV.11).

Viziunile asupra Parcului Naţional diferă în funcţie de gen: dacă viziunile femeilor despre Parc sunt mai romantice, uneori la limita realului, atunci cele ale bărbaţilor se înscriu în domeniul afacerilor şi a profitului economic. Pentru femeile participante la studiu, Parcul presupune un loc recreativ, un loc de evadare din tumultul activităţilor rutiniere, pe când bărbaţii au o viziune mult mai pragmatică despre ceea ce înseamnă un Parc Naţional. Explicaţia ar putea fi dată de construcţia psihică diferită a mentalului feminin şi masculin (femeile au o viziune selectivă, cu accent pe detalii, pe o rază mică; bărbaţii au o gândire strategică, directă, orientată spre realizarea unui scop, fără a da importanţă altor detalii) şi de diferenţa gen-rolurilor reieşită din sfera tradiţională de influenţă gender. Totuşi, s-a remarcat că femeile, care deţin informaţii despre ceea ce presupune un Parc Naţional şi au vizitat astfel de parcuri, şi-au format viziuni mai realiste în acest sens, nediferenţiindu-se de viziunile bărbaţilor.

Studiul a evidenţiat faptul că persoanele care au cunoştinţe despre ceea ce presupune un Parc Naţional la modul real, indiferent de sursa informării: lectură, mass-media, vizite, excursii, au o viziunea obiectivă asupra Parcului, în prim plan situând obligaţia populaţiei de a proteja ecosistemul din zonă. Viziunea corectă despre un Parc Naţional le-a permis să determine eventuale modalităţi de constituire, de soluţionare a problemelor care ar putea apărea pe parcursul demersului, cine şi cum ar putea să se implice în dezvoltarea şi menţinerea parcului.

De aici reiese limpede importanţa formării unei viziuni corecte şi obiective asupra Parcului, pentru că prin ea se stabilesc nişte obiective clare, în jurul cărora se concentrează capacităţile şi competenţele oamenilor în vederea atingerii lor.



Yüklə 0,93 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin