Theodor CODREANU ***
De prea puţine ori mi-a fost dat, în ultimii 20 de ani, să citesc cu atâta pasiune şi, în final,
cu atâta bucurie pentru reuşita deplină a unui scriitor, cum mi s-a întâmplat cu Temă pentru acasă, de Nicolae Dabija. Este primul roman al acestui strălucit poet şi eseist de la Chişinău,
unul dintre luptătorii neînfricați pentru limba şi spiritualitatea românească, pentru supraviețuirea
şi libertatea acestei ramuri răsăritene a neamului românesc.
Romanul, scris în condiții existențiale neobișnuite - după propria mărturisire a autorului - mi-
a adus în minte, la sfârșitul lecturii, sensibilitatea extraordinară şi farmecul limbii române din
romanele lui Ionel Teodoreanu, într-o împletire stranie cu atmosfera dantescă din Gulagul lui
Soljenițân. Căci, acțiunea însăși pleacă dintr-o Moldovă ocupată peste noapte de trupele
sovietice, în vara lui 1940, moment tragic, urmat de arestări şi deportări în Siberia, unde se
desfășoară o poveste de dragoste greu de imaginat în locuri şi în vremuri normale. Iar filosofia
ei pare să fie concentrată în cuvintele Sfântului Pavel, apostolul neamurilor din Epistola către
corinteni, capitolul 13: „Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu
pizmuiește, nu se laudă, nu se trufeşte... Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă.”
În acest spirit biblic, dragostea dintre cei doi tineri basarabeni, sortiți pieirii în Siberia, se
dovedeşte mai tare decât moartea, devine un tragic imn biruitor al vieții.
Cu această bucurie şi admirație colegială am urmărit, în răstimpul de un an de la apariţia
romanului, drumul său neobișnuit de victorios, în condiţiile dificile ale majorităţii cărţilor de azi,
din Basarabia până în Ţarăşi apoi până în restul Europei şi mai departe în Canada şi Statele
Unite ale Americii, unde zeci de mii de cititori au îmbrățișat Tema pentru acasă şi pe Nicolae
Dabija ca pe o solie luminată şi ca pe un crainic al biruinței spiritului creator al neamului nostru,
oriunde s-ar afla reprezentanţii lui, în lumea atâtor sfâşieri, destrămări şi pericole universale.