World health organization


impactURILE SECETEI ASUPRA SĂNĂTĂŢII



Yüklə 0,5 Mb.
səhifə11/20
tarix01.09.2018
ölçüsü0,5 Mb.
#76342
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   20

6.2 impactURILE SECETEI ASUPRA SĂNĂTĂŢII


  1. La nivel global, zona afectată de secetă a crescut începând din anii 1970. Previziunile indică o reducere a disponibilităţii apei şi o creştere a frecvenţei secetei la latitudini medii şi semi-aride mici, cu o creştere a frecvenţei secetei în sudul şi sud-estul Europei şi în centrul şi Sudul Asiei Estice (IPCC, 2007).



  2. Secetele şi factorii de stres asupra apei au efecte majore asupra mai multor domenii precum agricultura, silvicultura sau industria. Seceta poate deteriora ecosistemele şi poate spori riscul incendiilor. În Europa de sud, se prognozează că schimbările climatice vor înrăutăţi condiţiile (temperaturi ridicate şi secetă) într-o regiune deja vulnerabilă la variaţiile climei, şi că vor reduce disponibilitatea apei, potenţialul hidroenergetic, turismul de vară şi, în general, productivitatea recoltelor (IPCC, 2007).



  3. Printre efectele secetei asupra sănătăţii se numără decese, malnutriţie (subnutriţie, malnutriţie proteică-energetică şi / sau deficienţe ale micronutrimentelor), boli infecţioase şi respiratorii (Menne and Bertollini, 2000). Seceta şi pierderea ulterioară a mijloacelor de subzistenţă reprezintă un factor major pentru deplasările demografice, în special din zonele rurale în cele urbane. Deplasările demografice pot conduce la o creştere a incidenţei bolilor transmisibile şi la o scădere a alimentaţiei datorate supra-aglomerării, şi la lipsa apei şi alimentelor sănătoase (Menne and Bertollini, 2000; del Ninno and Lundberg, 2005). Femeile par să fie mai puternic afectate de malnutriţie, iar copiii de deficienţe alimentare. Comunităţile sedentare par să fie mai vulnerabile decât populaţiile nomade chiar dacă nivelul de malnutriţie este mai ridicat la copiii din populaţiile nomade. Condiţiile din locuinţe sporesc gravitatea unor anumite afecţiuni precum trahoma (Laloo, 2008).



  4. Alţi factori asociaţi secetei care pot conduce la creşterea pe termen scurt a riscului de epidemii ale bolilor infecţioase sunt stagnarea şi contaminarea canalelor de scurgere şi a râurilor mici. Secetele sunt de asemenea asociate cu lipsa apei, ceea ce impune un risc crescut asupra sănătăţii umane, în special datorită înrăutăţirii condiţiilor de igienă şi creşterii probabilităţii contaminării microbiene a apei potabile, asociată cu infiltrarea materialelor organice în reţeaua de distribuţie odată cu scăderea presiunii.



  5. Distribuţia teritorială, intensitatea şi caracterul sezonier al meningitei meningococice (epidemice) par să fie strâns corelate cu factorii de climă şi de mediu şi în special de secetă, deşi mecanismul cauzal nu este pe deplin înţeles (Molesworth et al., 2001, 2002a, b, 2003).

  6. Episoadele de secetă pot afecta de asemenea transmiterea unor afecţiuni răspândite prin ţânţari (Bouma and Dye, 1997; Woodruff et al., 2002; Chase and Knight, 2003).



  7. Seceta poate influenţa proliferarea cianobacteriilor sporind disponibilitatea nutrimentelor (concentraţii mai mari datorită evaporării apelor de suprafaţă în timpul verii) şi reducerii fluxurilor de apă (crescând suprafeţele de apă stătătoare care le avantajează creşterea).



  8. În final, secetele pot fi responsabile pentru scăderea nivelelor de apă subterană în zonele de coastă (regenerare mai lentă şi consum excesiv) promovând astfel fenomenul de salinizare datorită infiltrării apei de mare.



  9. Atât ploile torenţiale cât şi secetele pot spori concentraţia totală microbiană a apei potabile şi pot avea implicaţii pentru epidemii şi monitorizarea calităţii apei (Howe et al., 2002; Kistemann et al., 2002; Opopol et al. 2003; Knight et al., 2004; Schijven and de Roda Husman, 2005).


6.3 RISCURILE DE MEDIU ALE INUNDAŢIILOR


  1. Inundaţia reprezintă dezastrul natural cel mai des întâlnit în regiunea Europeană (EM-DAT).Odată cu schimbările climatice, probabil numărul inundaţiilor de iarnă va creşte în întreaga regiunea Europeană. Inundaţiile din zonele de coastă asociate numărului crescut al furtunilor şi creşterii nivelului mării vor pune în pericol încă 1.6 milioane de oameni pe an, numai în UE.




  1. Printre potenţialele efecte ale inundaţiilor asupra sănătăţii se numără (Vasconcelos, 2006):

  • efecte directe: înec, vătămări (tăieturi, luxaţii, laceraţii, înţepături, electrocutări, etc.), afecţiuni diareice, afecţiuni cu transmitere vectorială (inclusiv cele transmise de rozătoare), infecţii respiratorii, infecţii ale pielii şi ochilor, probleme psihologice; şi

  • alte efecte cu consecinţe asupra sănătăţii: avarierea infrastructurii pentru asistenţă medicală şi servicii de apă şi canalizare, a culturilor (şi / or sau distrugerea proviziilor alimentare) şi a proprietăţilor (absenţa adăposturilor), distrugerea mijloacelor necesare subzistenţei şi deplasarea demografică.




  1. Datele limitate disponibile despre inundaţii de la câteva studii epidemiologice relevă că cea mai mare parte a mortalităţii este cauzată, pe termen scurt, de înec, infarcturi, hipotermie, traumă şi accidente rutiere (Meusel et al., 2004). Nu există studii privind efectele inundaţiilor asupra sănătăţii pe termen lung (OMS, Oficiul Regional Pentru Europa, 2005).




  1. Inundaţiile pot conduce la contaminarea apelor cu substanţe chimice periculoase, metale grele sau alte elemente periculoase, din depozite sau din produsele chimice aflate deja în mediu (de ex. pesticide) (Pardue et al., 2005). În plus, există puţine dovezi documentate care să demonstreze un efect cauzal la contaminării chimice asupra modelelor mortalităţii şi morbidităţii ulterior inundaţiilor (Euripidou and Murray, 2004; Ahern et al., 2005).

  2. Într-adevăr, ploile torenţiale / inundaţiile pot provoca inundarea centrelor de tratare a apelor uzate, scurgerea dejecţiilor animale şi bălegarului cu un conţinut bogat în contaminanţi în apă şi sol. Câteva studii au relevat că poluarea apei potabile cu agenţi patogeni enterici este mai ridicată în timpul sezonului ploios (Nchito et al., 1998; Kang et al., 2001). Într-un studiu din Olanda (Schjven et al., 2005), una dintre principalele concluzii a fost aceea că precipitaţiile crescute din timpul iernii, şi mai frecvent ploile torenţiale din timpul verii, conduc la concentraţii maxime ale agenţilor patogeni în apele de suprafaţă, de câteva ori mai mari decât cele obişnuite.



  3. Aceste concentraţii ridicate ale agenţilor patogeni pot afecta calitatea apei potabile şi a apelor pentru scăldat, şi câteva alimente precum legumele, fructele şi scoicile. În plus, concentraţia crescută de particule suspendate poate periclita eficienţa sistemelor de filtrare şi tratare a apei, sporind riscul de contaminare a rezervelor de apă potabilă.



  4. Mărirea incidenţei afecţiunilor diareice, asociată inundaţiilor, a fost raportată în India (Mondal et al., 2001), Brazil (Heller et al., 2003) şi Bangladesh (Kunii et al., 2002; Schwartz et al., 2006). S-a estimat că inundaţiile din Mozambic în 2001 au provocat peste 8.000 de cazuri suplimentare şi 447 decese din cauza afecţiunilor diareice în următoarele luni (Cairncross and Alvarinho, 2006).



  5. Riscurile impuse sănătăţii umane de apa contaminată pot depinde de variabile socio-economice (Bates et al. 2008). În statele bogate, ploile torenţiale şi scurgerile pot spori conţinutul total microbian al cursurilor de apă şi al rezervoarelor de apă potabilă, însă corelarea acestuia cu cazurile de îmbolnăviri este incertă. Contaminarea apei de suprafaţă la începutul primăverii în America de Nord şi Europa poate explica într-o anumită măsură caracterul sezonier al cazurilor sporadice de afecţiuni cu transmitere aeriană precum criptosporidioza şi campilobacterioza. Multe epidemii ale bolilor cu transmitere acvatică sunt asociate episoadelor de ploi torenţiale, legate adesea de avarierea sistemelor de tratare a apei (Bates et al., 2008). Riscul bolilor infecţioase după inundaţii este în general redus, deşi a fost raportată creşterea incidenţei afecţiunilor diareice după inundaţii (Miettinen et al., 2001; Reacher et al., 2004;Wade et al., 2004; Wolf and Menne, 2007). În SUA, a fost raportată asocierea între episoadele de ploi torenţiale şi rapoarte lunare ale unor epidemii ale afecţiunilor cu transmitere acvatică (Curriero et al., 2001).



  6. În comunităţile urbane sărace, managementul apelor pluviale şi starea sistemului de drenaj sunt deosebit de importante, întrucât canalele de scurgere înfundate provoacă inundaţii cu ape contaminate. Localităţile cu revărsări ale sistemului de canalizare prezintă o contaminare crescută a canalizării în timpul inundaţiilor.



  7. Merită menţionat că ploile torenţiale şi inundaţiile pot spori disponibilitatea nutrimentelor din lacuri, susţinând astfel proliferarea cianobacteriană. În plus, creşterea scurgerilor de apă contaminată în râuri scade capacitatea de diluare a apelor din estuare şi promovează culturile de cianobacterii toxice. De exemplu, o cultură de M. aeruginosa în zona superioară a golfului San Francisco s-a întins pe 180 km de apă; au fost detectate microcistine în toate staţiile de tratare, şi de asemenea în zooplancton şi în ţesuturi de scoici (Fristachi and Sinclair, 2008).



Rubrica XX Schimbări calitative – Studiu de caz: Aspecte privind sănătatea mediului ca o consecinţă a inundaţiei apelor de carst (Ungaria)
Schimbările climatice pot conduce, în urma unei ploi torenţiale, la creşterea incidenţei afecţiunilor cu transmitere acvatică, şi pot cauza astfel o contaminare microbiologică a surselor şi rezervelor de apă. Ca o consecinţă a complexităţii proceselor la care este supusă apă din natură şi până la consumator, este dificil să se identifice asocierea dintre apa de ploaie şi afecţiunile umane. Studiul de caz descrie o epidemie pe scară largă transmisă prin apă. Alimentarea cu apă a unei localităţi din Ungaria se bazează în special pe izvoare cu apă de carst. În zona captării au căzut cantităţi enorme de precipitaţii, provocând un flux foarte puternic şi inundaţii cu apă de carst. Contaminarea microbiologică din câteva surse potenţiale din zona de protecţie a ajuns în puţuri şi în reţeaua de distribuţie, provocând o epidemie. S-au îmbolnăvit 3673 de persoane din cei 60000 de locuitori ai zonei, iar 161 pacienţi au fost internaţi. Intervenţia sistemului de sănătate publică şi măsurile de igienizare au fost întreprinse în conformitate cu recomandările pentru epidemii, şi au vizat i.) protejarea populaţiei sănătoase prin asigurarea proviziei de apă curată, ii.) identificarea contaminanţilor, şi iii.) măsuri şi acţiuni preventive pentru reducerea riscurilor.




Yüklə 0,5 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin