Muntele vrăjit expunere premergătoare



Yüklə 6,39 Mb.
səhifə20/77
tarix03.01.2022
ölçüsü6,39 Mb.
#43428
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   77
superioara dumneavoastră esenţa faţa de a lor. si consideraţi sfm; ceea

e prm esenţa şi prin originea dumneavoastră trebuie sa va fie sfînt,

a icâ mă refer la fiul Occidentului, al divinului Occident, fiul civili-

le', care prin natura şi prin originea sa este sfînt. Timpul, de pilda.

eastâ dărnicie, aceasta grandioasa dar barbară întrebuinţare a timpu-



s e de stil asiatic şi fără îndoială ca acesta este motivul pentru care

"Orientului se simt aici ca la ei acasă. N-aţi observat niciodată câ



. ' Cînd un rus zice „patru ore" nu înseamnă mai mult decît atunci

nul dintre ai noştri spune „o oia"' ? Bate la ochi ca nepăsarea aces-

270


THOMAS MANN

tor oameni faţă de timp este în legătura cu sălbatica iinensitar spaţiului ţarii ior. Unde este mult Spaţiu, acolo este şi mult Timp doar despre ei se spune că sînt poporul care are timp şi poate sa aştem Noi ceilalţi, europenii, nu avem aceasta posibilitate. Noi dispunem tot atît de puţin timp, pe cît de puţin spaţiu are nobilul nostru conţin decupat cu atîta eleganţa, astfel ca sîntem constrînşi sa ne gospodari cu precizie şi timpul şi spaţiul, şi sa ne gîndim numai la ceea ce est util, da, util, domnule inginer. Luaţi ca simbol marile noastre oraşe acesie centre şi focare ale civilizaţiei, aceste cuptoare incandescente ale cugetării! în măsura în care preţul pamintuiui creşte şi, deci, in care risipirea spaţiului devine o imposibilitate, timpul, la rîndul sau, obser­vaţi acest fapt, devine şi el din ce în ce mai preţios. Cârpe diem! Era un citadin acela care a cîntat astfel. Timpul este un dar al zeilor, făcut omu­lui ca sa-i fie util, domnule inginer, în serviciul progresului umanităţii.

Chiar şi aceste ultime cuvinte - oricare ar fi fost obstacolul ridicat de limba germană în faţa limbii sale mediteraneene — domnul Settem-brini le rostise într-o sonoritate plăcută, limpede şi — aproape că am putea spune - plastica. Hans Castorp nu răspunsese altfel decît printr-o înclinare scurta, ţeapănă şi silită, ca un elev care tocmai a primit o lecţie ce aduce cu o admonestare. Ce-ar fi putut să răspundă? Aceasta prele­gere cu caracter intim, pe care i-o făcuse stînd cu spatele întors la ceilalţi pacienţi şi aproape în şoapta, avusese o notă prea obiectivă, prea puţin mondena, nu semanase aproape defel cu o conversaţie propriu-zisa, astfel că bunul simţ nu îngăduia nici un semn de aprobare. Nu-i răspunzi unui profesor, spunînd: „Cît de frumos aţi vorbit!" Altă dată, Hans Castorp făcuse, din cînd în cînd, astfel de aprecieri, oarecum pentru a se menţine pe picior de egalitate mondenă cu Settembrini; dar pîna acum. umanistul nu mai vorbise niciodată cu o asemenea urgenţa pedagogica: prin urmare, lui nu-i mai raminea decît sa înghită admonestarea, zăpăcii ca un elev care a încasat o motala serioasă.

De altfel, se vedea din atitudinea lui Settembrini că, deşi tăcea, mintea Iui continua sâ-şi depene firul. Stătea în continuare aproape lipit de Hans Castorp, astfel îneît acesta se văzu chiar silit să-l împingă uşor înapoi, iar ochii lui negri, cu fixitatea oarbă a unui om cufundat în gi»" duri, ramîneau agăţaţi de chipul tînărului.

- Văd ca suferiţi, domnule inginer! reluă ei în continuare. SufenU1'1 un rătăcit - şi, de altfel, este destul să vă vadă cineva pentru a-si d" seama. însă şi comportarea dumneavoastră în faţa suferinţei ar trebui

MUNTELE VRĂJIT

271

fie


de

asemenea o comportare europeana, nu

una de răsăritean.

■ml efeminat şi morbid, trimite aici atîţia bolnavi... Compătimirea hdarea nesfîrşită, iată felul lui de a infrunta suferinţa. O asemenea 5 te şi nu trebuie să fie a dumneavoastră! Vrb



5 ortare nu poate şi nu trebuie să fie a dumneavoastră!... Vorbeam

■ adineauri despre corespondenţa mea... Uitaţi-vă aici... Sau încă şi

u:„(. _ veniţi cu mine. Aici, este imposibil... Să ne retragem, intram Io în cealaltă camera... Vreau sa vă făc mşie martinisiri... Veniţi!... Si întoreîndu-se, îl trase după el pe Hans Castorp afara din hol, în

'mul salon, cel mai apropiat de intrarea principala, amenajai ca sală entru scris şi lectură, şi în care în clipa aceea ni: se găsea nici un pacient. Pereţii erau capitonaţi pe jumătate cu lemn de stejar, sub tava­nul luminos, iar mobilierul era alcătuit din dulapuri cu cârti, o masă înconjurata cu scaune, plina cu ziare prinse în suporturi, şi mai multe măsuţe pentru scris, aşezate sub arcadele ferestrelor. Domnul Settem-brini înainta pînâ în apropierea uneia dintre ferestre şi Hans Castorp îl urma. Uşa râmase deschisă.

-Aceste hîrtii — spuse italianul scoţînd grăbit din buzunarul pulpanei, umflat ca o pungă, un dosar, un voluminos plic deschis şi conţinutul lui, diverse imprimate, precum şi o scrisoare, şi lasîndu-le sa-i scape printre degete sub ochii lui Hans Castorp - aceste hîrtii au următorul antet în limba franceză: „Liga internaţională pentru organizarea progresului". Mi-au fost trimise de la Lugano unde există o secţie a Ligii. Ma între­baţi care îi sînt principiile, ţelurile? Vi le voi arata în două cuvinte. Liga pentru organizarea progresului se conduce după concepţia evoluţionista a lui Darwin şi declară că vocaţia fireasca şi intrinsecă a umanităţii este de a se perfecţiona prin sine însăşi. Ea mai afirmă în continuare ca dato-na fiecărui om care vrea sa răspundă acestei vocaţii fireşti este de-a colabora în mod activ Ia progresul umanităţii. Sînt mulţi cei ce au auzit această chemare; numărul membrilor Ligii în Franţa, în Italia, Spania, urcia şi chiar în Germania, esie considerabil. Şi cu am cinstea sa figu-z ca membru în registrele Ligii. Un program de reforma în stil mare a s elaborat potrivit unor metode ştiinţifice, care cuprinde toate posi-Ple prezente de perfecţionare a organismului omenesc. Se studiază ema sănătăţii rasei noastre, sînt examinate toate metodele pentru 'a erea degenerescentei care este, fâra îndoiala, o consecinţa ingri-^ a,e a industrializării creseînde. Mai mult. Liga activează pentru a unei universităţi populare, desfiinţarea luptei de clasă prin toate

reformei,

e sociale care pot contribui la îndepliniiea acestui scop .şi, în

272


THOMAS MANN

fie de asemenea o comportare europeană, nu una de răsărit Răsăritul, efeminat şi morbid, trimite aici atîţia bolnavi... Compatim1 şi răbdarea nesfîrşita, iată felul lui de a înfrunta suferinţa. O asern comportare nu poate şi nu trebuie sa fie a dumneavoastră!... Vorbe mai adineauri despre corespondenţa mea... Uitaţi-vă aici... Sau înca mai bine — veniţi cu mine. Aici, este imposibil... Să ne retragem, intr acolo, în cealaltă camera... Vreau să vă fac nişte mărturisiri... Veniţi!

Şi întorcîndu-se, îl trase după el pe Hans Castorp afară din hol î primul salon, cel mai apropiat de intrarea principala, amenajat ca sala pentru scris şi lectura, şi în care în clipa aceea nu se găsea nici un pacient. Pereţii erau capitonaţi pe jumătate cu lemn de stejar, sub tava­nul luminos, iar mobilierul era alcătuit din dulapuri cu cărţi, o masa înconjurata cu scaune, plina cu ziare prinse în suporturi, şi mai multe măsuţe pentru scris, aşezate sub arcadele ferestrelor. Domnul Settem-brini înainta pîna în apropierea uneia dintre ferestre şi Hans Castorp îl urmă. Uşa râmase deschisă.

— Aceste hîrtii — spuse italianul scoţînd grăbit din buzunarul pulpanei, umflat ca o punga, un dosar, un voluminos plic deschis şi conţinutul lui, diverse imprimate, precum şi o scrisoare, şi lăsîndu-le sâ-i scape printre degete sub ochii lui Hans Castorp — aceste hîrtii au următorul antet în limba franceză: „Ligă internaţională pentru organizarea progresului". Mi-au fost trimise de la Lugano unde există o secţie a Ligii. Mă între­baţi care îi sînt principiile, ţelurile? Vi le voi arăta în două cuvinte. Liga pentru organizarea progresului se conduce după concepţia evoluţionista a lui Darwin şi declară ca vocaţia firească şi intrinsecă a umanităţii este de a se perfecţiona prin sine însăşi. Ea mai afirmă în continuare ca dato­ria fiecărui om care vrea să răspundă acestei vocaţii fireşti este de-a colabora în mod activ la progresul umanităţii. Sînt mulţi cei ce au auzit aceasta chemare; numărul membrilor Ligii în Franţa, în Italia, Spania, Turcia şi chiar în Germania, este considerabil. Şi eu am cinstea sa figu" rez ca membru în registrele Ligii. Un program de reforma în stil mare a fost elaborat potrivit unor metode ştiinţifice, care cuprinde toate posl bilităţile prezente de perfecţionare a organismului omenesc. Se studiaz problema sănătăţii rasei noastre, sînt examinate toate metodele pen combaterea degenerescentei care este, fără îndoială, o consecinţa îngn jorătoare a industrializării crescînde. Mai mult, Liga activează p&n crearea unei universităţi populare, desfiinţarea luptei de clasa prin Io reformele sociale care pot contribui la îndeplinirea acestui scop S1»

MUNTELE VRĂJIT

273


• este preocupata de mijloacele prin care sa se ajungă la suprimarea S fictelc între popoare, a războiului, printr-o dezvoltare a dreptului ° ational. Cum vedeţi, eforturile Ligii sînt generoase şi concepute în 1 .. jjjpie. Mai multe reviste internaţionale sînt dovada acestei acti-■ ♦■ reviste lunare care, în trei sau patru limbi, stimulează într-un mod rte interesant dezvoltarea şi progresele umanităţii culte; au fost înte-iate numeroase grupări locale în diferite ţari, avînd menirea sa exer-■<e o acţiune civilizatoare şi educativa în sensul idealului progresist, rin reuniuni cu discuţii în contradictoriu, cît şi prin întruniri dumini­cale însă Liga se preocupă, în special, sa ajute cu documentaţia ei par­tidele politice progresiste din toate ţările... Sînteţi atent la ce va spun, domnule inginer?

- Absolut! răspunse Hans Castorp în pripa.

Avea impresia, ascultînd cele spuse, ca-i aluneca pamîntul de sub el şi-i fericit ca încă se mai poate ţine pe picioare. Domnul Settembrini păru încîntat. întreba:

- Perspectivele surprinzătoare pe care vi le deschid acum sînt noi pentru dumneavoastră?

- Da, trebuie să vă mărturisesc că este pentru prima data cînd aud vorbindu-se despre aceste... aceste străduinţe.

- De ce n-aţi auzit, exclamă potolit Settembrini, de ce n-aţi auzit vorbindu-se mai devreme! Dar poate ca încă nu este prea tîrziu. Aşadar, aceste imprimate... Doriţi sa ştiţi despre ce tratează... Ascultaţi-ma mai departe. în primăvara aceasta, a avut Ioc la Barcelona solemna adunare generală a Ligii - probabil ştiţi ca acest oraş se poate mîndri cu pre­ocupările sale deosebite în legătura cu idealul politic al programului.

ongresul a ţinut o săptamîna întreaga, cu banchete şi diverse alte solemnităţi. Doamne, intenţia mea a fost sa mă duc, doream din toata una sa iau parte la dezbaterile lui. însă acest consilier aulic ticălos mi-a erzis, ameninţîndu-ma cu moartea şi, drept să va spun, mi-a fost frica moarte şi nu m-am dus. Am fost disperat, cum va daţi seama, desi-' e aceasta festa pe care mi-o juca sănătatea mea şubreda. Nimic nu mai dureros decît momentul cînd organismul nostru, partea animala °i> ne împiedică să slujim raţiunea. Cu atît mai puternica este satis-Cu .m mea la Primirea acestei scrisori a biroului din Lugano... Sînteţi m S "x cunoaşteţi cuprinsul? Vă cred cu plăcere. Cîteva scurte infor-far "" " *Sa pentru organizarea progresului", avînd raţiunea mereu în pt scop să pregătească fericirea umanităţii, cu alte cuvinte:
274

THOMAS MANN

sa combată şi, pînă la sfîrşit, sa elimine suferinţa omeneasca prinţ

efort corespunzător, dar — considerînd, pe de altă parte, ca ac "

sarcina foarte înaltă nu poate fi realizată decît prin mijlocirea şţf a

sociologice, al cărei scop final este statul perfect - Liga a hotarît '

Barcelona, publicarea unei opere în mai multe volume, cu

titlul



Yüklə 6,39 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   77




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin