Muzeologie lect univ drd. Gheorghe Octavian Zamfirescu



Yüklə 448 b.
tarix20.02.2018
ölçüsü448 b.
#42857


MUZEOLOGIE


Muzeologia generală are drept finalitate prezentarea şi conştientizarea spaţiului muzeal, reprezentând atât elemente exterioare cât şi cele interne. Muzeul este o instituţie complexă cu un istoric propriu pornind de la colecţionare în diferite etape istorice în spaţiul european, dar şi în cel românesc, care sunt o importantă componentă a culturii comunitare. Noua politică culturală susţinută în muzeele lumii sunt un exemplu de urmat şi pentru muzeele româneşti. De aici, studentul trebuie să conştientizeze situaţia în care muzeul românesc are de trecut peste etape rezolvate în alte spaţii decât cel românesc. Trebuie urmărită literatura de specialitate de ultimă oră, provenind de la autori români, dar şi cea aflată pe INTERNET, extrem de bogată şi utilă în găsirea de noi soluţii. Disciplina trebuie să deschidă orizonturi noi în privinţa posibilităţilor, care vor apare prin finanţările noilor proiecte ce privesc salvarea patrimoniului românesc, cât a mai rămas din el. Muzeologia generală se adresează atât studenţilor disciplinei Istorie, Arheologie, cât şi celor de la Muzeologie, existând în viitorul apropiat o largă arie de activitate pentru absolvenţi (în muzee, şantiere arheologice – în conservarea sau chiar restaurare a descoperirilor, conservare – restaurare de monumente, spaţiul arhivelor, dar şi învăţământ.

  • Muzeologia generală are drept finalitate prezentarea şi conştientizarea spaţiului muzeal, reprezentând atât elemente exterioare cât şi cele interne. Muzeul este o instituţie complexă cu un istoric propriu pornind de la colecţionare în diferite etape istorice în spaţiul european, dar şi în cel românesc, care sunt o importantă componentă a culturii comunitare. Noua politică culturală susţinută în muzeele lumii sunt un exemplu de urmat şi pentru muzeele româneşti. De aici, studentul trebuie să conştientizeze situaţia în care muzeul românesc are de trecut peste etape rezolvate în alte spaţii decât cel românesc. Trebuie urmărită literatura de specialitate de ultimă oră, provenind de la autori români, dar şi cea aflată pe INTERNET, extrem de bogată şi utilă în găsirea de noi soluţii. Disciplina trebuie să deschidă orizonturi noi în privinţa posibilităţilor, care vor apare prin finanţările noilor proiecte ce privesc salvarea patrimoniului românesc, cât a mai rămas din el. Muzeologia generală se adresează atât studenţilor disciplinei Istorie, Arheologie, cât şi celor de la Muzeologie, existând în viitorul apropiat o largă arie de activitate pentru absolvenţi (în muzee, şantiere arheologice – în conservarea sau chiar restaurare a descoperirilor, conservare – restaurare de monumente, spaţiul arhivelor, dar şi învăţământ.



Muzeologia generală are în vedere, în primul rând istoricul colecţionării în Europa şi în România; se analizează pe urmă funcţiile principale ale muzeului (constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; noţiuni de conservare şi restaurare ca parte integrantă a principalelor funcţii ale muzeului; nu în ultimul rând este vorba de valorificarea atât patrimoniului muzeal cât şi cercetării de muzeu, finalizate în primul rând prin expoziţii de diferite tipuri, o activitate obligatorie în fiecare muzeu, dar şi valorificare prin publicare în monografii sau publicaţii periodice. În ultima perioadă se pune mare accent pe relaţia dintre muzeul şi publicul său, atragerea publicului la muzeu, noile forme ale colaborării cu vizitatorii, managementul muzeal, relaţia muzeului cu alte instituţii de cultură. Viitorul apropiat este văzut şi în relaţia sa cu INTERNETUL, existenţa muzeului virtual, care este cea mai modernă formă a realizării muzeografilor.

  • Muzeologia generală are în vedere, în primul rând istoricul colecţionării în Europa şi în România; se analizează pe urmă funcţiile principale ale muzeului (constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; noţiuni de conservare şi restaurare ca parte integrantă a principalelor funcţii ale muzeului; nu în ultimul rând este vorba de valorificarea atât patrimoniului muzeal cât şi cercetării de muzeu, finalizate în primul rând prin expoziţii de diferite tipuri, o activitate obligatorie în fiecare muzeu, dar şi valorificare prin publicare în monografii sau publicaţii periodice. În ultima perioadă se pune mare accent pe relaţia dintre muzeul şi publicul său, atragerea publicului la muzeu, noile forme ale colaborării cu vizitatorii, managementul muzeal, relaţia muzeului cu alte instituţii de cultură. Viitorul apropiat este văzut şi în relaţia sa cu INTERNETUL, existenţa muzeului virtual, care este cea mai modernă formă a realizării muzeografilor.

  • Disciplina se prezintă ca un obiectiv modern, flexibil, care încearcă să-şi găsească o nouă faţă în prezent şi în viitor.



Structura si elementele cursului:

  • Structura si elementele cursului:

  • 1 semestru (anul II Zi si FR)

  • 14 module de curs

  • Studiu de caz

  • Evaluare:

  • colocviu

  • promovarea cursului se bazează si pe: întocmirea şi susţinerea unui studiu din temele prezentate si bibliografia recomandata.



Concepte fundamentale.

  • Concepte fundamentale.

  • Colecţionarea în Antichitatea clasică

  • Evul mediu european – epoca modernă

  • Evoluţia muzeelor în România

  • Muzeele şi colecţiile publice

  • Funcţiile principale ale muzeului

  • Structura muzeului



8. Patrimoniul muzeal

  • 8. Patrimoniul muzeal

  • 9. Sisteme de evidenţă a muzeului

  • 10. Cercetarea în muzeu

  • 11. Activitate expoziţională

  • 12. Materiale complementare ale expoziţiei muzeale

  • 13. Marketing şi management în muzeu

  • 14. Funcţia de conservare şi restaurare



Curs introductiv: Conceptele fundamentale.

  • Curs introductiv: Conceptele fundamentale.

  • - Constituirea muzeologiei ca ştiinţa;

  • Istoria preocupărilor în domeniu: de la colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea sistematică.

  • - Organisme internaţionale; definiţii.



Constituirea muzeologiei ca ştiinţa

  • Constituirea muzeologiei ca ştiinţa

  • O serie de ramuri ale disciplinelor istorice: arheologia, etnografia, istoria artelor și altele, au apă rut din nevoia cunoașterii manifestărilor creației omenești. Ceva mai târziu, în raport cu științele amintite, acestora li s-a alăturat și muzeologia.



Istoria preocupărilor în domeniu

  • Istoria preocupărilor în domeniu

  • - de la colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea sistematică.

  • Ideea de conservare a vestigiilor trecutului a luat ființă în cadrul civilizațiilor străvechi



Istoria preocupărilor în domeniu

  • Istoria preocupărilor în domeniu

  • - Organisme internaţionale; definiţii.

  • Preocupări științifice de muzeologie au apărut însă între cele două ră zboaie mondiale, atunci când Secțiunea Culturală a Ligii Națiunilor a tipărit o publicație internațională privind muzeele și monumentele numită „Mouseion’’, continuată și în prezent de organul periodic al I.C.O.M.-ului intitulat „Museum’’, precum și de „Monumentum’’, revistă a I.C.O.M.O.S.



Grecia antică;

  • Grecia antică;

  • Roma antică;

  • Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare.



Grecia antică

  • Grecia antică

  • Astfel în antichitatea greacă s-au acumulat colecții de opere de artă în temple, sub formă de „ex-voto’’ datorate darurilor aduse diferitelor divinități. În împrejurimile acestora, vechii greci construiau un mic monument asemă nător unei capele votive numită thesaurus, destinat să primească și să protejeze darurile care nu erau expuse în templu.



Grecia antică

  • Grecia antică

  • În Grecia antică primele depozite de artă au fost vizitate de cei care veneau în templu, contra unei mici contribuții date supraveghetorilor numiți hieropi, ce corespund actualilor conservatori, care aveau misiunea de a menține în ordine colecțiile. Acestea se înmatriculau într-un inventar special care conținea: denumirea obiectului, materialul, greutatea, semnele de recunoaștere, numele zeului căruia i s-a fă cut ofranda, motivul și împrejurarea în care i s-a dat numele și locul de baștină al donatorului. În cadrul societății grecești au existat și galerii de picturi denumite pinacoteci (ex: la Atena, pe Acropole, în sec. V î.Hr., aripa nordică a Propileelor era rezervată expunerii picturilor celebre.).



Grecia antică

  • Grecia antică



Roma antică

  • Roma antică

  • Romanii s-au preocupat de marile creații artistice, spirit dezvoltat mai cu seamă datorită contactului cu rafinamentul artei grecești, favorizat prin cucerirea Peninsulei Balcanice și a Orientului Apropiat. După modelul grecesc, o serie de monumente romane aveau caracterul unui muzeu, prin împodobirea lor (ex: Forumul lui Traian, de la Roma).



Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare

  • Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare

  • În Evul Mediu tradiția de conservare a antichităților s-a atenuat, locul acestora fiind luat de cultul relicvelor (amintiri obținute din pelerinajele în țara Sfântă) existent îndeosebi în apusul Europei, în biserici și catedrale vechi.



Carol cel Mare;

  • Carol cel Mare;

  • Renaşterea italiană, franceză ş.a.

  • Primele tratate de muzeologie;

  • De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale;

  • Muzeele americane;

  • Expoziţii universale internaţionale.



Carol cel Mare

  • Carol cel Mare

  • Ideea „tezaurelor’’ renaște totuși în arta creștină subordonată construirii marilor catedrale și mânăstiri. Aici, pe lângă relicve sunt prețuite și vestigiile trecutului: geme, camee antice, opere din metale prețioase refolosite la ferecăturile crucilor și a că rților. Sanctuare vestite au existat la: Constantinopol, Aachen (Aix-la-Chapelle).



Renaşterea italiană, franceză ş.a.

  • Renaşterea italiană, franceză ş.a.

  • În această perioadă începe să existe respectul pentru antichitățile greco-romane. O dată cu secolul al XV-lea, până în veacul al XIX-lea, în lumea artiștilor se impune interesul pentru strângerea vestigiilor antice, în care oamenii de artă aflau modele ideale. S-au constituit colecții în lumea artiștilor, a nobililor și a marii burghezii, din orașele italiene (Florența, Roma, Veneția). Papa Paul al II-lea (venețian de origine) înalță la Roma Palazzo Venezia, unde adăpostește camee, monede, statuete de bronz, tapițerii, icoane, mozaicuri, moaște, iar în anul 1471 papa Sixt II, în același oraș, ridică muzeul de pe Capitoliu.



Primele tratate de muzeologie

  • Primele tratate de muzeologie

  • Astfel, în anul 1727, la Hamburg, a apă rut un ghid în limba latină, scris pentru amatorii de artă. Lucrarea intitulată Muzeografie, al cărei autor Gaspar Neickel dădea sfaturi asupra alegerii clădirii, specificând îndeosebi necesitatea unui climat adecvat în vederea depozitării colecțiilor. Obiectivul principal era de cercetare și conservare a pieselor. Gaspar Neickel considera muzeul ca un cabinet de curiozități, desigur în interdependență cu ideile existente în acele vremuri.



De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale

  • De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale

  • În Italia se naște ideea muzeului istoric și al celui de antichități, făcut cunoscut prin publicații, ilustrate și gravuri (Florența), idee continuată la Paris și Basel. Se creează , totodată, muzeele regale și princiare (ex: Paris, Műnchen, Praga).

  • În Germania sunt alcătuite colecții de armuri și arme germane, reîntâlnite ulterior și în Europa răsăriteană.



Muzeele americane

  • Muzeele americane



Expoziţii universale internaţionale

  • Expoziţii universale internaţionale



Istoriografia problemei;

  • Istoriografia problemei;

  • primii colecţionari;

  • apariţia muzeelor publice;

  • evoluţia legislaţiei;



- Istoriografia problemei

  • - Istoriografia problemei



- primii colecţionari

  • - primii colecţionari



apariţia muzeelor publice

  • apariţia muzeelor publice



evoluţia legislaţiei

  • evoluţia legislaţiei



Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare;

  • Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare;

  • Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.

  • Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat.



Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare

  • Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare



Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.

  • Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.



Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat

  • Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat



Concepte principale:

  • Concepte principale:

  • Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului;

  • Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării.



Concepte principale

  • Concepte principale



Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului

  • Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului



Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării

  • Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării



Patrimoniul muzeal;

  • Patrimoniul muzeal;

  • Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii);

  • Personalul muzeului;

  • Publicul.



Patrimoniul muzeal

  • Patrimoniul muzeal



Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii)

  • Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii)



Personalul muzeului

  • Personalul muzeului



Publicul

  • Publicul



Dezvoltarea patrimoniului muzeal;

  • Dezvoltarea patrimoniului muzeal;

  • Achiziţia;

  • Donaţia;

  • Colectarea în teren;

  • Licitaţia.



Dezvoltarea patrimoniului muzeal

  • Dezvoltarea patrimoniului muzeal



Achiziţia

  • Achiziţia



Donaţia

  • Donaţia



Colectarea în teren

  • Colectarea în teren



Licitaţia

  • Licitaţia



Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu;

  • Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu;

  • Fişa analitică de evidenţă;

  • Fişa de conservare;

  • Biblioteca;

  • Arhiva muzeului.



Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu

  • Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu



Fişa analitică de evidenţă

  • Fişa analitică de evidenţă



Fişa de conservare

  • Fişa de conservare



Biblioteca

  • Biblioteca



Arhiva muzeului

  • Arhiva muzeului



Cercetarea specifică;

  • Cercetarea specifică;

  • Tipuri de cercetare specifică;

  • Plan de cercetare; proiect de cercetare;

  • Valorificarea cercetării (prin publicarea rezultatelor).



Cercetarea specifică

  • Cercetarea specifică



Tipuri de cercetare specifică

  • Tipuri de cercetare specifică



Plan de cercetare; proiect de cercetare

  • Plan de cercetare; proiect de cercetare



Valorificarea cercetării (prin publicarea rezultatelor)

  • Valorificarea cercetării (prin publicarea rezultatelor)



Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare);

  • Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare);

  • Expoziţii (permanente, itinerante, temporare – tematice).

  • Tematica;

  • Termeni şi concepte din domeniul expoziţional.



Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare)

  • Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare)



Expoziţii (permanente, itinerante, temporare – tematice)

  • Expoziţii (permanente, itinerante, temporare – tematice)



Tematica

  • Tematica



Termeni şi concepte din domeniul expoziţional

  • Termeni şi concepte din domeniul expoziţional



Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii;

  • Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii;

  • Program de vizitare;

  • Îndrumare şi ghidaj.



Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii

  • Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii



Program de vizitare

  • Program de vizitare



Îndrumare şi ghidaj

  • Îndrumare şi ghidaj



Activitatea cu publicul;

  • Activitatea cu publicul;

  • Funcţia educativă şi culturală a muzeului;

  • Muzeul virtual.



Activitatea cu publicul

  • Activitatea cu publicul



Funcţia educativă şi culturală a muzeului

  • Funcţia educativă şi culturală a muzeului



Muzeul virtual

  • Muzeul virtual



Conservarea obiectelor de muzeu;

  • Conservarea obiectelor de muzeu;

  • Restaurarea.



Conservarea obiectelor de muzeu

  • Conservarea obiectelor de muzeu



Restaurarea

  • Restaurarea



„Buletinul monumentelor istorice’’, devenit din anul 1970 „Buletinul monumentelor și muzeelor’’.

  • „Buletinul monumentelor istorice’’, devenit din anul 1970 „Buletinul monumentelor și muzeelor’’.

  • Comșa Eugen, Istoricul Muzeului Național de Antichități IV, Arheologie și muzeologie în perioada 1944-1956, în „S.C.I.V.A.’’, an 35, 1983, n 3.

  • Mihalcea Mihai, Conservarea obiectelor de artă și a monumentelor, București, 1970.

  • Museé et envirronement în „Museum’’, 1973, p. 1-73.

  • ,,Revista muzeelor și monumentelor’’.

  • Tzigara Samurcaș Alexandru, Muzeografia românească, București, 1936.

  • Turcu Mioara, Muzeografie si muzeologie



Yüklə 448 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin