În luna august s-au efectuat măsurători automate de imisii (NOx, co, pm10, O3, tsc) cu ajutorul analizoarelor din dotarea autolaboratorului ipm suceava în zona Vatra Dornei

8.7. Poluarea fonică şi sănătatea
Zgomotul este o componentă foarte importantă a factorului stres ce poate provoca nu doar disconfort, ci poate deveni factor de risc în producerea sau agravarea unor afecţiuni.

Unul dintre elementele de importanţă majoră pentru derularea normală a activităţilor umane pe timp de zi, seară şi noapte este confortul acustic, definit de menţinerea nivelului de zgomot în parametrii normaţi de standardele şi de legislaţia în vigoare.

Disconfortul creat de zgomot produce o serie de nemulţumiri, care vizează activităţile diurne, dar şi odihna şi nu în ultimul rând somnul.

Disconfortul sonor în locuinţe este determinat de o serie de factori:

- amplasarea în zona de locuit;

- distanţa faţă de arterele de circulaţie rutieră;

- materiale de construcţie;

- măsuri individuale pentru fonoizolare şi termoizolare. În general, izolarea acustică a locuinţelor s-a realizat secundar lucrărilor de termoizolare a clădirilor.

Disconfortul acustic este accentuat mai ales în zonele adiacente arterelor de circulaţie şi activităţilor industriale.

Zgomotul poate să devină unul dintre cei mai influenţi factori de stres îndeosebi în mediul urban, care conduce la creşterea oboselii şi perturbă activităţile umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul dintre „efectele secundare” negative ale civilizaţiei.

Niveluri crescute de zgomot exterior la care se adaugă şi zgomotul interior determinat de diverse surse din mediul de locuit, determină dificultăţi în comunicare, precum şi simptome precum: senzaţie de oboseală, de slăbiciune, irascibilitate, cefalee, migrene permanente, palpitaţii, tulburări de somn.

Zgomotul excesiv poate să producă tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor.

Sursele de zgomot în mediul urban includ în principal transportul rutier, feroviar, aerian şi activităţile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor. Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul de consum şi de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieţii de zi cu zi a unei societăţi umane.

Sursele de zgomot pot fi clasificate în surse fixe (zonele rezidenţiale, industriale, construcţii şi demolări) şi surse mobile (reţeaua de transport urban de suprafaţă şi aeroporturi). Factorii care influenţează nivelul de zgomot sunt: mărimea zgomotului emis de sursă, textura suprafeţei de rulare, în cazul surselor de trafic, factorii de propagare (distanţa faţă de sursa de zgomot, obstacole, suprafeţe reflectante etc.) şi factorii meteorologici.

În cazul circulaţiei rutiere, zgomotul este determinat de sistemul de propulsie, transmisiile mecanice şi contactul pneu-cale de rulare.

Zgomotul produs de traficul feroviar nu afectează întreaga populaţie a oraşelor, fiind concentrat pe anumite direcţii şi zone adiacente liniilor de cale ferată.

Traficul aerian generează zgomot prin derularea ciclului de decolare-aterizare, afectând astfel populaţia care locuieşte în imediata vecinătate a aeroporturilor.
Printre măsurile ce pot fi luate de către autorităţile administraţiei publice locale în domeniul reducerii zgomotului creat de transportul rutier, sursă preponderentă de zgomot în mediul urban la nivelul judeţului Suceava, se pot enumera cele privind planificarea traficului, amenajarea teritoriului, măsurile tehnice pentru modernizarea parcului auto şi alegerea unor vehicule mai silenţioase, măsuri de reducere a transmiterii zgomotului prin modernizarea străzilor sau schimbarea suprafeţelor de acoperire deteriorate ale căilor de transport.

Măsuri foarte utile pentru reducerea zgomotului creat de traficul rutier sunt şi cele referitoare la promovarea unui transport durabil, cu încurajarea utilizării transportului în comun, a mersului pe jos şi pe bicicletă.

8.7.1. Măsurători de zgomot în anul 2012
Monitorizarea nivelului de zgomot în anul 2012, a vizat zonele din principalele localităţi urbane ale judeţului care pot prezenta riscuri de afectare a populaţiei expuse

Măsurătorile nivelului de zgomot echivalent L_eq(A) s-au efectuat în anul 2012 cu frecvenţă trimestrială sau semestrială, într-un număr total de 28 de puncte de monitorizare din localităţile: Suceava (9 puncte); Fălticeni (2 puncte); Siret (2 puncte); Rădăuţi (5 puncte); Vatra Dornei (3 puncte); Gura Humorului (3 puncte); Câmpulung Moldovenesc (3 puncte).

Locaţiile în care s-au efectuat măsurători sunt zone afectate de surse de zgomot cum sunt: drumurile din interiorul localităţilor; parcuri, zone de recreere şi de odihnă; incinte industriale şi altele. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin, în localităţile urbane din judeţul Suceava, sursele mobile, adică traficul rutier.

Tip măsurătoare zgomot	Maxima măsurată dB (A)	Număr măsurători	Număr Depăşiri	Depăşiri %
Parcuri, zone de recreere şi de odihnă	68,4	21	4	19
Parcaje auto	71,8	2	0	0
Străzi de categorie tehnică I, II şi III	77,7	68	21	31

Tabelul 8.7.1.1. Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în jud. Suceava

în anul 2012, pe tipuri de surse de zgomot

În anul 2012 s-au efectuat 91 măsurători, din care 25 au depăşit nivelurile de zgomot maxim admise conform STAS 10009/1988, astfel: parcuri, zone de recreere şi odihnă – 4 depăşiri; stradă categoria I – 5 depăşiri; stradă categoria II – 9 depăşiri şi stradă categoria III – 7 depăşiri.
Situaţia detaliată a rezultatelor monitorizării zgomotului urban în anul 2012 în judeţul Suceava este prezentată în tabelul de mai jos:

Tip măsurătoare zgomot	Punct de măsurare	Număr măsurători2012	Nivelul echivalent de zgomot maxim măsurat dB(A)	Număr depăşiri 2012	Nivelul echiv. de zgomot admisibil dB(A)
Parcuri, zone de recreere şi odihnă	1.G.Humorului – Parc Central (vis-a-vis de Primărie)	4	59,7	-	60
	2. Câmpulung Moldovenesc – Parc Central	3	55,1	-	60
	3. Vatra Dornei – Parc Central	4	49,5	-	60
	4. Rădăuţi – Parc Central	3	57,4	-	60
	5. Suceava – Parc Central	4	68,4	4	60
	6. Siret – Parc Central	3	55,1	-	60
Parcaje auto	1. Suceava – Parcare magazin Bucovina (Altex)	2	71,8	-	90
Stradă de categorie tehnică I, magistrală	1. Câmpulung Moldovenesc –Liceul Silvic (E576)	4	74,3	-	75
	2. Gura Humorului – B-dul Bucovinei nr.72-73 pe E576	4	73,9	-	75
	3. Fălticeni – E85, vis-a-vis de Colegiul N. Gane	2	76,3	1	75
	4. Rădăuţi – Str. Putnei 69	3	72,0	-	75
	5. Suceava – Intersecţie Mirăuţi aval 60 m bloc AMBRO	4	77,7	3	75
	6. Siret – Str. Alex. cel Bun Bl. 20	3	75,9	1	75
	7. Suceava - Şc. Gen. Nr. 5, str. Jean Bart / Calea Unirii	2	67,1	-	75
Stradă de categorie tehnică II, de legătură	1. Fălticeni – Magazin “Nada Florilor	2	65,5	-	70
	2. Suceava – Str. V. Alecsandri Colegiul Ştefan cel Mare	2	64,4	-	70
	3. Suceava – B-dul “G.Enescu” vis-à-vis (Magazinul Plus)	4	73,2	2	70
	4. Gura Humorului – Str. M. Kogălniceanu, Bl. 7	3	73,8	1	70
	5. Câmpulung Moldovenesc – Str. Gării, Bl.6 (trafic greu)	4	73,2	1	70
	6. Rădăuţi – Str. Ion Nistor la grădiniţa Sf. Maria	4	70,6	1	70
	7. Rădăuţi - Str. Gen. I. Zadik, bl.20 D2	3	69,0	-	70
	8. Rădăuţi – Intersecţie centru cca. 100 m înaintea semaforului	4	63,6	-	70
	9. Suceava – Str. C. Coposu	2	63,9	-	70
	10. Suceava - Str. Stefan cel Mare, vis-a-vis Tribunal	4	77,3	4	70
	11. Suceava – Str. Mărăşeşti Şc. generală nr. 3	2	67,3	-	70
Stradă de categorie tehnică III, de colectare	1. Vatra Dornei - Str.Dornelor "Clubul copiilor"	4	69,3	2	65
	2. Vatra Dornei – Calea Unirii bloc B Sc. A	4	65,7	3	65
	3. Suceava - Str. Narciselor Hotel Bicom	4	66,5	2	65

Tabelul 8.7.1.2. Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în jud. Suceava în anul 2012, pe puncte de monitorizare nivel de zgomot echivalent

Valorile măsurate în cursul anului 2012, trimestrial sau semestrial, pe străzile de categorie I şi în parcuri din mediul urban sunt reprezentate grafic în fig. 8.7.1.1 şi respectiv 8.7.1.2. de mai jos.

Fig. 8.7.1.1 Valori trimestriale/semestriale ale nivelului de zgomot echivalent măsurate

pe străzi de categorie tehnică I, magistrală în anul 2012, comparativ cu valoarea admisibilă

Se constată că cele mai mari valori măsurate pe străzi categorie I, magistrală, depăşind valoarea admisibilă de 75 dB(A), s-au înregistrat în punctul din municipiul Suceava, de pe Calea Unirii, aval Intersecţie Mirăuţi (cca. 60 m mai jos de bloc AMBRO).

Fig. 8.7.1.2. Valori trimestriale/semestriale ale nivelului de zgomot echivalent măsurate

în parcuri în anul 2012, comparativ cu valoarea admisibilă
Se constată că cele mai mari valori măsurate în parcuri, depăşind valoarea admisibilă de 60 dB(A) s-au înregistrat în parcul din centrul municipiului Suceava.

8.8 Tendinţe
În Europa (http://www.eea.europa.eu/ro/themes/human), preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior si în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară si produsele chimice periculoase. Mulţi poluanţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control reglementat.

1 epidemii, boli care afectează un număr mare de persoane sau endemii, formă de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă

2 ODS – prescurtare a „ozone depleting substances”, adică substanţe care epuizează stratul de ozon stratosferic.

3 Raportul Agenţiei Europene de Mediu intitulat „Mediul European - Starea şi Perspectiva 2010”