În luna august s-au efectuat măsurători automate de imisii (NOx, co, pm10, O3, tsc) cu ajutorul analizoarelor din dotarea autolaboratorului ipm suceava în zona Vatra Dornei

R
aport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2012

CAPITOLUL VIII. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea
Poluarea aerului se poate defini prin prezenţa în aerul înconjurător a oricărei substanţe care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg. În general, poluarea aerului este de tip complex, astfel încât se traduce prin prezenţa mai multor categorii de poluanţi care îşi pot însuma sau potenţa posibila acţiune nocivă asupra sănătăţii populaţiei. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică, cât şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate, curenţi de aer, radioactivitate, presiune).

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului se traduce în efecte acute şi cronice care pot fi cuantificate prin modificarea unor indicatori specifici (mortalitate, morbiditate, etc).

CAUZA	CIFRE ABSOLUTE	RATA CALCULATA
Mortalitate infantilă	51	6,65 (‰ născuţi vii jud.Sv)
Mortalitate infantilă prin boli respiratorii	12	23,52(% din total decese 0-1an)
Mortalitate generală total	7482	10,55(‰ loc. jud Sv)
Mortalitate prin afecţiuni cardio-vasculare	1180	15,77(% din total decese)
Mortalitate prin afectiuni respiratorii	307	4,10(% din total decese)
Mortalitate prin tumori maligne respiratorii	224	2,99(% din total decese)

Tabel 8.1.1 Date de mortalitate la nivelul jud. Suceava în anul 2012 – sursa DSP Suceava

CAUZA	CIFRE ABSOLUTE	RATA CALCULATA
Mortalitate infantilă	8	6,49 (‰ nascuţi vii mun. Sv)
Mortalitate infantilă prin boli respiratorii	1	12,50(% din total decese 0-1 an)
Mortalitate generală total	890	7,6(‰ loc. mun. Sv)
Mortalitate prin afecţiuni respiratorii	51	5,73 (% din total decese)
Mortalitate prin afecţiuni cardio-vasculare	221	24,83 (% din total decese)
Mortalitate prin tumori maligne respiratorii	45	5,05 (% din total decese)

Tabel 8.1.2 Date de mortalitate la nivelul mun. Suceava în anul 2012 – sursa DSP Suceava

CAUZA	CIFRE ABSOLUTE	RATA CALCULATA
Morbiditate generală total	483204	681,75(‰loc jud sv)
Morbiditate prin afectiuni respiratorii	181545	256,14(‰loc jud sv)
Morbiditate prin afectiuni cardio-vasculare	2479	3,49(‰loc jud sv)

Tabel 8.1.3. Date de morbiditate incidentă la nivelul jud. Suceava în anul 2012 – sursa DSP Suceava

CAUZA	CIFRE ABSOLUTE	RATA CALCULATA
Morbiditate pneumonie	21060	29,71(‰loc jud Sv)
Morbiditate bronşită şi bronşiolita acută	25549	36,04(‰loc jud Sv)
Morbiditate bronsită cronică	318	0,44(‰loc jud Sv)
Morbiditate emfizem	36	0,05(‰loc jud Sv)
Morbiditate astm bronsic	773	1,09(‰loc jud Sv)
Morbiditate infarct miocardic acut	166	0,23(‰loc jud Sv)

Tabel 8.1.3. Date de morbiditate specifică la nivelul jud. Suceava în anul 2012 – sursa DSP Suceava

Principalele surse de poluare a aerului îndeosebi în mediul urban sunt: transporturile, sistemele centralizate şi individuale de încălzire şi diverse activităţi industriale.

Producerea energiei electrice şi/sau termice prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) în instalaţii de ardere centralizate sau individuale, energetice, industriale sau rezidenţiale, contribuie semnificativ la alterarea calităţii aerului din zonele urbane, prin emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, particule de metale grele, unii compuşi organici volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice, cu efecte cancerigene. Emisiile cele mai importante cantitativ şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, cum este şi cazul centralei termoelectrice aparţinând SC TERMICA SA Suceava. Arderea păcurii este şi ea o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii mai reduse de pulberi, oxizi de sulf şi monoxid de carbon.

Efectele traficului rutier asupra sănătăţii umane şi mediului sunt legate de emisiile de gaze de eşapament care conţin NO_x, CO, SO₂, CO₂, compuşi organici volatili, particule micronice (îndeosebi fracţia PM2,5), încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni, fiind cu atât mai periculoase cu cât emisiile se produc la înălţimea de respiraţie a oamenilor.

Traficul rutier contribuie la alterarea calităţii atmosferei nu doar prin emisiile directe de gaze de eşapament, dar şi prin emisii de pulberi micronice, datorate uzurii pneurilor şi frânei, cu atât mai mari cu cât starea tehnică a căilor de rulare este mai slabă. De asemenea, capacitatea portantă redusă a drumurilor din interiorul localităţilor urbane din judeţul Suceava în raport cu numărul tot mai mare de autovehicule din trafic, mai ales în absenţa drumurilor ocolitoare ale localităţilor, când tot traficul de tranzit are loc prin interiorul zonelor locuite, contribuie, inclusiv prin lipsa de fluiditate a traficului, la creşterea emisiilor asociate transporturilor rutiere.
Aşa cum am arătat la capitolul II, în anul 2012 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ţintă pentru protecţia sănătăţii umane la nici unul dintre poluanţii monitorizaţi în staţiile automate aparţinând RNMCA din judeţul Suceava, aşa încât putem afirma că, din punctul de vedere al calităţii aerului, sănătatea umană nu a fost pusă în pericol în zonele de reprezentativitate a staţiilor de monitorizare.
8.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
8.2.1. Apa potabilă
Apa potabilă are o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman. Având în vedere faptul că apa poate fi uşor contaminată, ea poate constitui un important factor de îmbolnavire atât prin ingestie, cât şi prin spălare şi îmbăiere sau inhalare.

Bolile infecţioase produse prin apa contaminată microbiologic¹ sunt:

• 
  bolile bacteriene:
  

• 
  febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală:
  
• 
  dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare;
  
• 
  holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate reapărea, chiar pe arii extinse;
  

• 
  bolile virale:
  

• 
  poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare;
  
• 
  hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nu doar prin contactul cu omul bolnav;
  

• 
  boli parazitare:
  

• 
  lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;
  
• 
  strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman;
  
• 
  tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat);
  
• 
  fascioloza sau distomatoza.
  

Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:

• 
  intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant);
  
• 
  intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric);
  
• 
  intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene (produce malformaţii la făt);
  
• 
  intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli;
  
• 
  intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;
  
• 
  intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale;
  
• 
  intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.
  

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute, nu este lipsită de efecte nedorite, pe termen mediu şi lung.

Dintre bolile neinfecţioase datorate poluării apei potabile, methemoglobinemia, ca rezultat al poluării cu nitraţi a surselor de apă potabilă, prezintă un interes aparte, datorită probabilităţii de apariţie a bolii, mai ales la copii, ca urmare a efectelor poluării solului şi apelor freatice şi de suprafaţă, datorită administrării în exces de îngrăşăminte chimice cu azot sau chiar de îngrăşăminte naturale.

Judeţ	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Suceava	2	0	0	0	0	1