În luna august s-au efectuat măsurători automate de imisii (NOx, co, pm10, O3, tsc) cu ajutorul analizoarelor din dotarea autolaboratorului ipm suceava în zona Vatra Dornei

Tabel 8.3.1. Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor în judeţul Suceava
8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală, 2012

Deşeurile rezultate din activitatea medicală se regăsesc în subcapitolul 6.6.3.

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

8.4.1. Pesticidele şi efectele asupra mediului
Pesticidele sunt substanţe chimice folosite în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor sau sunt regulatori de creştere. Pesticidele sunt mijloace chimice de protecţie a plantelor şi sunt clasificate în funcţie de organismul - ţintă combătut, ca: erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide şi cu acţiune mixtă.

Produsele utilizate în protecţia plantelor se clasifică în două categorii: produsele din grupa de toxicitate III şi IV (slab toxice) şi produsele din grupa I şi II de toxicitate (înalt toxice şi foarte toxice), care sunt utilizate numai de către personalul specializat, autorizat de autorităţile competente.

Pesticidele au conţinuturi diferite de substanţă activă, în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. Acţiunea lor poluantă cuprinde toate mediile: aer, apă, sol, circulaţia lor efectuându-se prin intermediul vieţuitoarelor, apei şi aerului. Din cantitatea aplicată de pesticid, doar o mică parte acţionează, restul pierzându-se în sol, aer sau pe plante. De exemplu la fungicide, acţionează doar 3% din cantitatea împrăştiată, la erbicide doar 5-40%.

Pesticidele acţionează în sol asupra microorganismelor, prin inhibarea unor enzime, scăderea populaţiei de micromicete (microciuperci parazite), diminuarea capacităţii de reţinere a azotului prin influenţarea microorganismelor nitri - şi denitrificatoare. Pesticidele perturbă procesele biologice esenţiale, de exemplu cele prin care sunt afectate transmisiile nervoase, sau producerea hormonilor pe lanţul trofic. Toxicitatea lor se exprimă prin doza letală DL50.

Strategia tematică UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor stabileşte obiectivele de reducere la mínimum a pericolelor şi riscurilor pentru sănătate şi mediu care rezultă din utilizarea pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea controlului privind utilizarea şi distribuţia pesticidelor.
8.4.2. Substanţele chimice şi efectele asupra mediului
Apa, aerul, alimentele, produsele de consum şi praful de interior pot juca un rol în expunerea umană la produse chimice, prin ingestie, prin inhalare sau contact cu pielea. De interes special sunt compuşii persistenţi şi bio-acumulativi, produsele chimice care afectează negativ funcţia endocrină şi metalele grele folosite în materiale plastice, textile, produse cosmetice, coloranţi, pesticide, produse electronice şi la ambalarea produselor alimentare. Expunerea la aceste substanţe chimice a fost asociată cu scăderea numărului de spermatozoizi, malformaţii genitale, tulburări neuronale şi inhibarea funcţiei sexuale, obezitate şi cancer. Este periculos, de asemenea, când produsele chimice din bunurile de consum devin deşeuri, pentru că multe produse chimice migrează cu uşurinţă către mediul înconjurător şi pot fi găsite şi în specii sălbatice, în aerul înconjurător, în praful de interior, în ape uzate şi nămoluri. O relativ nouă îngrijorare, în acest context, constituie deşeurile de echipamente electrice şi electronice care conţin metale grele, substanţele ignifuge sau alte substanţe chimice periculoase. Substanţele ignifuge bromurate, ftalaţii, bisfenol A, şi perfluoraţii sunt cel mai adesea discutate din cauza efectelor lor suspecte asupra sănătăţii şi a prezenţei ubicuitare în mediul înconjurător şi la om.
Legislaţia europeană şi naţională în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase se referă atât la aspecte legate de clasificare, etichetare, dar şi la punerea pe piaţă (import/export), protecţia consumatorului, protecţia civilă.

Regulamentul nr. 689/2008/CE (PIC) privind exportul şi importul de produse chimice periculoase (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 15/2010/CE), pune în aplicare Convenţia de la Rotterdam şi este ultimul dintr-o serie de astfel de reglementări privind substanţele chimice pentru comerţul internaţional, care datează încă din 1992. Obiectivele acestei reglementări sunt:

1. 
   aplicarea prevederilor Convenţiei de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional;
   
2. 
   încurajarea răspunderii comune pe care o au exportatorii şi importatorii şi sprijinirea eforturilor acestora de cooperare în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei internaţionale a produselor chimice periculoase;
   
3. 
   utilizarea corectă a produselor chimice periculoase în vederea asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;
   

Modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, sunt reglementate în România de H.G. nr. 305/2007 privind importul şi exportul produşilor chimici periculoşi şi Ordinul M.M.D.D. nr. 1239/6.08.2007 privind modalităţile de control al exportului şi importului produşilor chimici periculoşi.

Autoritatea Naţională a Vămilor ne-a informat că în anul 2012, în judeţul Suceava nu s-au efectuat importuri/transporturi de substanţe chimice periculoase supuse procedurii PIC.
În continuare prezentăm câteva aspecte referitoare la anumite tipuri de substanţe chimice periculoase care fac obiectul unor reglementări specifice la nivel internaţional.
Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
În categoria ODS² sunt incluse o serie de substanţe cu proprietăţi chimice şi fizice diferite, conform O.U.G. nr. 89/99 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon:

• 
  C.F.C.-uri (clorofluorocarburi) utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare);
  
• 
  Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor);
  
• 
  Tetraclorura de carbon (solvent industrial);
  
• 
  Metilcloroform (1,1,1, tricloretan - solvent);
  
• 
  Bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor).
  

Începând cu anul 2006 s-au înregistrat şi unităţi care au început să asigure şi service auto la instalaţiile de climatizare ale maşinilor, acestea utilizând în special freoni ecologici. În ansamblu, doar unităţile mai mari şi care au instalaţii de frig care necesită freoni de tipul R12, R22, mai utilizează aceste tipuri de freoni pentru reumplerea instalaţiilor.

Situaţia utilizării şi recuperării ODS în judeţul Suceava este redată în tabelele de mai jos.

Judeţ__Freoni_ecologici_–_cantităţi_utilizate_–_2012(kg)'>Judeţ__Cantitate_utilizată_/_recuperată_în_anul_2012__Agenţi_frigorifici_(kg)'>Judeţ	Cantitate utilizată / recuperată în anul 2012 Agenţi frigorifici (kg)
	CFC-12	CFC-13	HCFC-22	HCFC-123	HCFC- 141b	R 502	Alţi HCFC	Clorura de metil
Suceava	-	-	150	-	-	4,2	0,8	-

Tabel 8.4.2.1. Agenţi frigorifici - cantităţi utilizate/recuperate în 2012 în judeţul Suceava

Judeţ	Freoni ecologici – cantităţi utilizate – 2012(kg)
	R 134a	R 134	R 404	R404a	R407c R407	R409	R410a R410	R507 R507b	R600 R600a
Suceava	2364,13	0	1928,24	0	234,14	0,8	99,21	60	15/0

Tabel 8.4.2.2. Freoni ecologici utilizaţi în anul 2012 în judeţul Suceava

Judeţul	Anul	Cantitatea utilizată de agenţi frigorifici, alţii decât freonii ecologici (kg)	Cantitatea utilizată de freoni ecologici (kg)
Suceava	2007	246	2269
	2008	416	4381
	2009	168	7908
	2010	321	4519
	2011	416	4075
	2012	158,8	4640

Tabel 8.4.2.3. Evoluţia ponderii utilizării agenţilor frigorifici ecologici prin înlocuirea CFC-urilor

în judeţul Suceava

Referitor la agenţii frigorificii ecologici, cantităţile raportate ca recuperate reprezintă de fapt cantităţile recirculate în instalaţiile de aer condiţionat, iar unităţile care au instalaţii mari de frig consideră agentul frigorific din instalaţii ca fiind pe stoc şi recirculat în acelaşi timp.

Spumele folosite la încărcarea stingătoarelor sunt spume aero-mecanice, spumele chimice fiind interzise conform legislaţiei în vigoare.

În judeţul Suceava percloretilena este folosită în maşinile de curăţat al spălătoriilor chimice. Maşinile utilizate la curăţarea uscată a hainelor au circuit închis de recirculare a percloretilenei, eventualele mici pierderi în atmosferă ale acestui solvent nedepăşind limitele admise de legislaţia aplicabilă (HG 699/2003 cu modificările ulterioare).
Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

Anexa I la regulament conţine lista gazelor fluorurate cu efect de seră, şi anume: Hexafluorură de sulf (SF₆), Hidrofluorocarburi (HFCs) şi Perfluorocarburi(PFCs).

Substanţele din categoria GES fluorurate nu sunt utilizate de agenţii economici din judeţul Suceava, excepţie făcând doar freonii R134 (HFC-134) şi R134a (HFC-134 a) folosite ca agenţi frigorifici, substanţe care au făcut obiectul inventarierii (între altele) şi la pct. de mai sus (vezi tabel 8.4.2.2.), făcând parte şi din categoria ODS.
Metale grele: mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsen

Din punct de vedere al protecţiei mediului, problemele privind restricţionarea metalelor au fost reglementate prin Directiva Consiliului nr. 76/769/CEE privind restricţii la introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, transpusă în legislaţia românească prin H.G nr. 347/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În prezent, metalele restricţionate sunt incluse în anexa XVII a Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice - REACH. Unele dintre substanţe şi preparate sunt interzise la comercializare şi utilizare.

La nivelul judeţului Suceava există următoarea situaţie privind metalele grele şi compuşii acestora. În cursul anului 2012 nu s-a realizat inventarierea privind utilizarea acestor metale.

Judeţ	Stocuri mercur la 1.01.2010 (kg )
	Mercur total	Cantităţi de deşeuri de mercur	Compuşi cu mercur	Deşeuri compuşi cu mercur
Suceava	124,503	0	4,64	0

Tabel 8.4.2.4. Situaţia cantităţilor de mercur şi compuşi cu mercur la 1.01.2010

Judeţ	Stocuri la 1.01.2010 (kg )
	Nichel metalic/ compuşi	Cadmiu metalic/ compuşi	Plumb metalic/ compuşi	Crom metalic/ compuşi	Staniu metalic/ compuşi	Arsen metalic/ compuşi	Deşeuri
Suceava	22/4,69	0/21,97	0/13,96	0,12/6,025	0,3	0/876,205	0

Tabel 8.4.2.5. Situaţia cantităţilor de metale şi compuşi ai metalelor restricţionate la 1.01.2010

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice - REACH
REACH stabileşte un sistem nou pentru înregistrare, evaluare, autorizare şi restricţionare a substanţelor chimice. Acele substanţelor chimice care nu se vor conforma acestui regulament, nu vor fi permise pe piaţa UE. Sistemul REACH acoperă şi chimicalele sub formă de amestecuri/articole.

Termenul de implementare a REACH este 2007 – 2018. Cca. 30.000 de substanţe se estimează că vor fi afectate de cerinţele de înregistrare REACH.

Preînregistrarea este prima etapă a unui proces de 11 ani de tranziţie a substanţelor actuale pe piaţa UE la acest nou sistem.

Înregistrarea substanţelor presupune:

1. 
   Colectarea şi evaluarea proprietăţilor periculoase ale substanţei şi condiţiilor de utilizare în securitate.
   
2. 
   Transmiterea acestor informaţii la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).
   
3. 
   Achitarea taxei de înregistrare relevantă.
   

REACH cere înregistrări pentru agenţii economici care:

• 
  Produc substanţe (inclusiv intermediari izolaţi) în UE, în cantităţi ≥ 1 t/an.
  
• 
  Importă substanţe (de exemplu, coloranţi textili, polimeri) ca atare sau în preparate (de exemplu, agenţi de acoperire, lubrifianţi) în cantităţi ≥ 1 t/an din ţări din afara UE.
  
• 
  Importă articole care conţin substanţe destinate a fi emise, iar substanţele sunt prezente în articole în cantităţi ≥ 1 t/an.
  

REACH nu cere înregistrări pentru:

• 
  substanţele care sunt subiectul unor alte reglementări existente (biocide, pesticide, produse farmaceutice, etc.);
  
• 
  substanţe produse, importate în cantitate mai mică de 1 tonă/an/producător/ importator;
  
• 
  la articole – se vor înregistra numai acele substanţe eliberate în cantitate mai mare de 1 tonă/an şi care pot produce reacţii adverse pentru om şi mediu;
  
• 
  cosmetice şi dispozitive medicale;
  
• 
  chimicale folosite la cercetare şi dezvoltare.
  

Referitor la REACH, menţionăm că producătorii şi importatorii sunt obligaţi să adune informaţii despre proprietăţile substanţelor chimice, să propună măsuri de gestionare a riscurilor la producţie, utilizare şi eliminare şi să înregistreze informaţiile într-o bază de date centrală. REACH solicită, de asemenea înlocuirea progresivă a celor mai periculoase substanţe chimice, o suită de date alternative adecvate fiind deja identificate. Cu toate acestea, regulamentul nu abordează expuneri simultane la mai multe substanţe chimice. Eforturile de a proteja mai bine sănătatea umană şi mediul prin înlocuitori chimici mai siguri trebuie să fie completate de o abordare sistemică a evaluării substanţelor chimice. Aceste evaluări trebuie să includă nu numai toxicitate şi ecotoxicitate, dar să abordeze, de asemenea, materia primă, apa şi energia utilizată, transportul, eliberarea emisiilor de CO₂ şi alte emisii, precum şi generarea de deşeuri, prin ciclul de viaţă al diferitelor chimicale. O astfel de “abordare chimică durabilă” necesită procese noi, procese de producţie eficiente din punct de vedere al resurselor şi dezvoltarea de produse chimice care utilizează mai puţine materii prime şi sunt de înaltă calitate, cu limitare de impurităţi, pentru a reduce sau evita generarea deşeurilor – cu toate acestea, nu există încă nici o legislaţie globală privind chimia durabilă.

8.5. Mediul şi sănătatea - perspective
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp. Factorii de risc pentru sănătatea umană legaţi de mediul ambiental şi de viaţă sunt:

• 
  calitatea aerului;
  
• 
  alimentarea cu apă potabilă;
  
• 
  colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
  
• 
  zgomotul urban;
  
• 
  habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);
  
• 
  calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei;
  
• 
  accidentele de trafic;
  
• 
  stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.
  

Scopul principal al politicilor europene şi naţionale este acela de a furniza un mediu în care “nivelul poluării să nu dea naştere unor efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi a mediului”, iar grupurile vulnerabile ale populaţiei să fie protejate.

Degradarea mediului, prin poluarea aerului (mai ales cu pulberi fine în suspensie şi ozon), zgomot, substanţe chimice, scăderea calităţii apei şi pierderea zonelor naturale, combinate cu modificări ale stilului de viaţă, pot contribui la creşteri substanţiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular şi nervos şi a cancerului – toate fiind probleme majore de sănătate publică pentru populaţia Europei (SOER, 2010³).

Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă şi complexă. Atunci când intensitatea poluării este mai mare, acţiunea organismelor poate fi chiar imediată. Cel mai frecvent însă, acţiunea factorilor de mediu are o intensitate redusă, determinând însă o acţiune cronică, de durată, cuantificarea efectului fiecărui factor de risc fiind greu de realizat.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este necesară urmărirea unor indicatori a căror evoluţie în timp poate scoate în evidenţă măsura în care sănătatea populaţiei este influenţată, printre altele, şi de diferiţii factorii de risc din mediul înconjurător.

În acest sens, poate fi relevantă mişcarea naturală a populaţiei, a cărei situaţie la nivelul judeţului Suceava în anul 2012, comparativ cu 2011, este prezentată în tabelul 8.5.1.:

la 1000 de locuitori

Judeţul	Anul	Indice de natalitate - născuţi vii	Indice de mortalitate – decese la 1000 de locuitori	Spor natural la 1000 de locuitori
Suceava	2011	10,58	10,28	0,30
	2012	11,6	10,8	0,80