Îndrumar bibliografic pentru cursul de Teologie Dogmatică
Yüklə 1,63 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Un Botez spre iertarea păcatelor
Epilog Unitatea bisericească este, mai presus de orice, cu siguranţă dorinţa lui Dumnezeu Celui Sfânt. Dar nimeni nu poate ignora faptul că este, şi va fi, un rod al colaborării cu El (synergia) a bisericilor şi confesiunilor despărţite şi, în general, a tuturor creştinilor de bună-credinţă. În mod cert nu doar abstract, ci plecând de la premise teologice şi ecclesiologice concrete. A sosit <<kairos >>684 - ul, <<kairos >> - ul Domnului, aşa încât ideea unităţii să devină o slujire zilnică ( diakonia ) şi misiune ( apostole) a bisericilor înspre redescoperirea comună a credinţei apostolice şi a tradiţiei Bisercii celei una şi nedespărţite şi înspre un progres comun asemănător în direcţia unicului scop, unirea bisericilor, pe care a dorit-o şi pentru care s-a rugat Domnul Bisericii, Iisus Hristos: < b. Patriarhia Ortodoxă Greacă a Alexandriei De la început se precizează faptul că fiecare biserică autocefală ortodoxă va răspunde în mod separat, oferind opinia sa “oficială”. Dar pentru o autentică poziţie oficială asupra acestei chestiuni, va trebui convocat un sinod pan-ortodox, pentru a decide cu privire la atitudinea Bisericii Ortodoxe ca întreg. Patriarhia, reprezentată în acest răspuns de Î.P.S. Mitropolit Parthenios al Cartaginei, consideră că bisericile ortodoxe vor accepta, dar nu vor “recepta” documentul, deoarece nu exprimă întreaga perspectivă teologică a Bisericii Ortodoxe. După cum afirmă chiar CEB nu este vorba de un text final despre subiectele tratate, nici nu reprezintă doctrina unei biserici membre a CEB. Este pentru prima dată în istoria CEB cînd delegaţi ai tuturor denominaţiunilor creştine au reuşit să elaboreze împreună un document de doctrină comună, şi aceasta dovedeşte valoarea dialogului din cadrul CEB. Dacă bisericile acceptă textul va fi un mare pas înainte spre unitatea Bisericii, iar rugăciunea lui Iisus Hristos “ca toţi să fie una”, nu va mai fi o utopie. Fără CEB, este posibil ca dialogurile bilaterale şi multilaterale să nu fi ajuns atât de departe, aşa ca textul de la Lima, care merită în mod sigur consideraţie. Apoi se exprimă acordul cu concluziile sympozionului inter-ortodox desfăşurat la Institutul Teologic Holy Cross din Boston. Cu privire la Botez se reiau parţial: “1. Secţiunea despre Botez Următoarele puncte necesită clarificare:
c. Biserica Ortodoxă Rusă Se precizează de la început că textul de la Lima nu este un “consens” cu privire la Botez, Euharistie şi Slujire, nici nu reprezintă un acord deplin în credinţa, experienţa de viaţă şi practica liturgică a bisericilor cu privire la aceste teme.687 Textul ar fi doar “expunerea opiniilor împărtăşite de un grup de teologi, şi nu o declaraţie dogmatică a bisericilor, prin care să îşi prezinte învăţătura ( dogmatica şi ecclesiologia lor)”688, nefiind suficient pentru a se pune acum problema restaurării comuniunii euharistice şi a koinonia dintre biserici. Documentul de la Lima va trebui să fie în continuare analizat de cei competenţi, procesul de receptare fiind complex şi de durată, “ Lima 82 este doar un alt pas pe anevoiosul şi lungul drum al unităţii, adică unitatea tuturor creştinilor în Biserica cea una, sfântă, catolică (sobornicească) şi apostolică”.689 Cu privire la Botez răspunsul Bisericii Ortodoxe Ruse cuprinde două paragrafe : 1. “În secţiunea despre Botez, teologii care au participat la Lima afirmă statutul egal al botezului credincioşilor şi al botezului copiilor. Aceasta ar putea servi ca o bază pentru recunoaşterea reciprocă a validităţii ambelor feluri de botez şi pentru stoparea practicii re-botezării. Pentru noi consecinţele ar fi primirea catehumenilor, instruirea catehetică şi educarea copiilor botezaţi ( 12, comentariul &3;16).” 2. “În text se afirmă : << Duhul Sfânt este lucrător în viaţa oamenilor înainte, în timpul şi după botezul lor >> (&5). Această formulare nu este destul de explicită cu privire la lucrarea unică a Duhului Sfânt în botez, când credinciosul moare pentru viaţa trupului şi păcatului, şi este născut pentru viaţa de spiritualitate şi sfinţenie. În paragraful 3 se afirmă: << Iisus a coborât în râul Iordan şi a fost botezat în solidaritate cu cei păcătoşi, pentru a împlini toată dreptatea (Mt.3,15) >>; în timp ce împlinirea întregii dreptăţi nu constă în împărtăşirea de către Domnul a intereselor şi acordului comun cu păcătoşii, ci în faptul că a luat asupra sa păcatele lumii ( v. Isaia 53; Efes.1,7). Documentul stabileşte o legătură strânsă între misterul pascal al morţii şi învierii şi darul Cincizecimii atunci când se afirmă: << Botezul, în sensul său plenar, semnifică şi îndeplineşte şi una şi cealaltă >> (&14). Totuşi, din punct de vedere ortodox, lucrarea binevoitoare a lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră este împlinită prin Taina ungerii cu sfântul mir, unde “darurile Duhului Sfânt sunt conferite credinciosului în vederea creşterii şi întăririi în viaţa duhovnicească”.690
Mitropolit al Peristerion –ului Rev. Dr. Gunther Gassmann Director, Secretariatul Credinţă şi Constituţie (Faith and Order Secretariat) Consiliul Ecumenic al Bisericilor Geneva
Din încredinţarea Comisiei sinodale pentru relaţii inter-ortodoxe şi inter-creştine a Bisericii Greciei, o comisie specială compusă din teologi şi-a asumat studierea întregii problematici a textelor despre << Botez, Euharistie şi Slujire >> pregătită de Comisia Credinţă şi Constituţie a CEB. Această Comisie specială de teologi, întrunindu-se de multe ori, a studiat textele în discuţie atât din punct de vedere al tradiţiei şi teologiei ortodoxe – în special al ecclesiologiei – cât şi al procesului special al << receptării >> acestora de fiecare dintre bisericile membre în CEB. Comisia specială, după ce a analizat rapoartele scrise şi comentariile profesorilor Ioannis Kalogyrou, Vlasios Pheidas şi Gerasimos Konidaris asupra fiecărui text în parte, a purces la evaluarea teologică, din perspectivă ortodoxă, a celor trei texte, iar apoi, la sfârşit, la re-evaluarea metodologiei folosite de CEB în acest caz, şi a ajuns la următoarele concluzii:
Conform celor de mai sus, comisia specială de teologi, în pofida faptului că încurajează toate tipurile de evaluare teologică a textelor de la Lima, consideră nu doar lipsit de valoare, dar chiar dăunător orice tip de răspuns bisericesc oficial sau ne-oficial. Al dumneavoastră sincer, Chrysostomos Mitropolit al Peristerion-ului Preşedinte al Comisiei speciale de teologi“691 e.Biserica Ortodoxă Bulgară “În primul rând trebuie menţionat că dintre cele trei Taine la care se face referire în textul de la Lima, cel cu privire la Botez este cel mai puţin extins. Este foarte firesc, dacă ne gândim că diferenţele dintre biserici în privinţa acestei Taine sunt cele mai puţin semnificative în comparaţie cu celelalte două. I.Acord în învăţătura şi practica bisericilor Nu este necesar să se sublinieze ce este comun şi acceptabil pentru toate bisericile. Acestea sunt evidente. Ar trebui menţionat că în cuprins şi în textul propriu-zis documentul este bine întemeiat. Sunt abordate toate momentele importante, şi sunt reliefate toate elementele aflate în legătură cu esenţa şi celebrarea Tainei Botezului.
Pentru conştiinţa ortodoxă sunt inacceptabili termenii: << semn >>, << semn sacramental >>, << rit >>, << orientare etică >> şi altele, întrucât în multe locuri folosirea lor nu arată caracterul sacramental al tainei. Aceşti termeni ar trebui reconsideraţi cu atenţie şi ar trebui apoi înlocuiţi cu unii mai potriviţi. De asemenea, este nepotrivit să se vorbească despre << Iisus din Nazaret >>. Prin aceasta accentul pare să cadă mai ales, dacă nu exclusiv, pe firea umană a lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură ne oferă multe nume mai potrivite, cel mai important şi mai precis fiind << Domnul Iisus Hristos >>, care evidenţiază adevărul despre cele două naturi şi unitatea lor în Persoana lui Iisus Hristos.
Celelalte diferenţe marginale care apar în textul despre Taina Botezului sunt mai uşor de îndepărtat. Şi apoi, chiar dacă unele se vor menţine, acelea vor mărturisi numai despre o unitate în diversitate. Aici, din nou, se aplică bine principiul patristic : In necessariis unitas, in dubiis libertas, in omnibus autem caritas”.692 f. Biserica Ortodoxă în America 693 “1.Unitatea Bisericii creştine este dată de Dumnezeu. Este unitatea Lui Dumnezeu Însuşi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, conferită oamenilor pentru mântuirea lor. Este o unitate în credinţă, viaţă, viaţă sacramentală şi lucrare.Este o unitate ce nu poate fi nici creată nici distrusă de vreo putere a celor create. Este o unitate care doar poate fi doar descoperită, în care doar se poate crede, acceptată, celebrată, şi trăită. 2. Biserica Ortodoxă în America, una dintre bisericile ortodoxe autonome din lume, este compusă din urmaşii americani ai episcopiei misionare a Bisericii Ortodoxe Ruse, din creştini ortodocşi de origine albaneză, bulgară, română şi mexicană, precum şi din alţi americani care au intrat în comuniune cu aceasta. Noi, episcopii acestei biserici, ne bucurăm de primirea declaraţiei Comisiei Credinţă şi Constituţie a CEB, adoptată la Lima în anul 1982. Salutăm acest document ca pe un pas pozitiv înspre redescoperirea unităţii Bisericii de către creştini care acum, din păcate, sunt despărţiţi, o unitate despre care noi, ortodocşii, credem că a fost păstrată în mod esenţial în Biserica Ortodoxă în pofida numeroaselor noastre păcate şi separări omeneşti. Mulţumim Comisiei pentru efortul remarcabil. Oferindu-ne comentariile şi întrebările noastre ne rugăm ca declaraţia de la Lima să fie într-adevăr un pas semnificativ spre comuniunea tuturor creştinilor uniţi în mod deplin şi vizibil în singura Biserică a lui Dumnezeu. Un Botez spre iertarea păcatelor 3. De la începutul istoriei creştine tema “ unicului Botez spre iertarea păcatelor” a fost discutată în contextul separărilor şi schismelor între creştini. Astăzi noi creştinii, încă ne mai întrebăm despre modul în care trebuie afirmată şi înţeleasă mărturisirea noastră comună a “ unicului Botez” , dată fiind situaţia de astăzi a multor “biserici” despărţite. 4. În cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor şi în mişcarea ecumenică în general, tema Botezului a fost abordată aproape exclusiv în contextul restrâns al dezbaterii asupra recunoaşterii reciproce sau a ne-recunoaşterii, a “validităţii” sau a “invalidităţii” anumitor cazuri de practică baptismală. Foarte des, dezbaterea a fost limitată la discuţii privind legitimitatea formulelor şi ritualurilor baptismale. Problemele create de o asemenea abordare pot fi rezolvate doar în cadrul unei viziuni autentic ortodoxe şi autentic catolice [depline n.tr.] a semnificaţiei botezului şi a rolului său în credinţa şi viaţa Bisericii. 5. Ne bucurăm să observăm că documentul Comisiei Credinţă şi Constituţie a adoptat acestă abordare largă a temei Botezului. Considerăm că rezultatul este un remarcabil document echilibrat, bazat pe evidenţe scripturistice şi arătând mare respect pentru Tradiţia Bisericii. Aşa cum scria Sfântul Vasile cel Mare, rânduiala Botezului, în elementele sale fundamentale, este una dintre învăţăturile Bisericii ( dogmata) primite prin Tradiţia nescrisă, care nu poate fi ignorată dacă se doreşte evitarea “denaturării totale a Evangheliei” ( Despre Sfântul Duh, 66). 6. Documentul de la Lima cuprinde convergenţe teologice; acesta trimite la o convergenţă a gândirii teologice în interiorul şi între “bisericile” separate care, se speră, va fi implementată în practică. Pentru acest motiv, este poate inevitabil ca documentului de la Lima să-i lipsească respiraţia harismatică a, de exemplu, comentariilor Părinţilor Bisericii asupra Botezului. Reprezintă rezultatul mai multor ani de muncă asiduă a teologilor care provin din multe tradiţii şi medii. Totuşi, este o realizare remarcabilă. Noi îi recunoaştem bogăţia de conţinut şi acurateţea. În mod corect consideră Botezul “ în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” ca fiind participare la moartea şi învierea lui Hristos; ca fiind convertire, iertare şi curăţire; ca dar al Duhului; ca încorporare în trupul lui Hristos şi ca semn al Împărăţiei. Noi am fi dorit ca teologia exprimată în Sfânta noastră Taină a Mirului – aceea a pecetluirii penticostale cu Duhul lui Dumnezeu – să fi fost afirmată mai pregnant; şi ca acea intrare directă în cina euharistică a tuturor celor pe deplin iniţiaţi, incluzând copiii, să fi fost menţinută ca apostolică şi normativă. Totuşi, noi suntem sensibili faţă de temerile şi neînţelegerile multora în privinţa acestor teme; şi aşteptăm cu răbdare vremea când astfel de temeri şi neînţelegeri vor fi dispărut. 7. Ne pare rău să vedem că relaţia dintre Botez şi credinţă este considerată mai ales în legătură cu problema Botezului copiilor şi prezentată aproape exclusiv în termenii dialogului dintre cei care practică aşa-numitul << Botez al credincioşilor>> şi cei care nu-l practică, din moment ce această dezbatere, pentru cei mai mulţi, evită problema centrală a conţinutului credinţei. Pentru ortodocşi, conţinutul mărturisirii de credinţă făcut la Botez este de o importanţă crucială. Noi credem că adoptarea unui singur crez pentru a fi folosit peste tot în Biserica universală pentru Botez, ca şi pentru alte ocazii solemne, a devenit o parte inalienabilă a Tradiţiei sfinte şi reprezintă astăzi pentru Biserica Ortodoxă un criteriu major pentru recunoaşterea sau nerecunoaşterea legitimităţii practicilor baptismale folosite în diferitele tradiţii creştine. Ce credinţă mărturisesc creştinii la Botezul lor? Ce declaraţie a credinţei folosesc ei? Ce interpretare se conferă acestei declaraţii din partea persoanei şi din partea corpului ecclesial în care este făcută declaraţia? Cum este exprimată această credinţă în chiar ritualul baptismal? Acestea sunt unele dintre întrebările la care trebuie să se ofere un răspuns pe parcursul drumului spre deplina unitate în unica Biserică a lui Hristos. Noi credem că o atentă reflecţie asupra documentului de la Lima, împreună cu continuarea studierii credinţei apostolice în cadrul Comisiei Credinţă şi Constituţie a CEB, în mod deosebit aşa cum este exprimată în Crezul nicean, ar putea oferi unele dintre răspunsurile necesare în acest domeniu crucial. 8. Deşi este neclar în privinţa temei expresiei ce aparţine crezului şi conţinutului mărturisirii baptismale a cedinţei, documentul de la Lima afirmă în mod corect “cerinţa constantă a unei dezvoltări continue a răspunsului personal la credinţă”. Acesta este un punct esenţial. Credinţa conduce la Botez şi trebuie întreţinută continuu în viaţa cotidiană a Bisericii. De aceea noi recunoaştem necesitatea de a păstra catehizarea adecvată, în sensul deplin al cuvântului – instrucţie, formare, disciplină- atât înainte, cât şi după Botez, pentru ca nu cumva Botezul să fie privit ca o simplă formalitate. 9. Importanţa creşterii continue în credinţă, ca urmare a Botezului, suscită o altă problemă importantă: aceea a semnificaţiei reale a Botezului ca “încorporare în trupul lui Hristos”. “Trupul lui Hristos” în care suntem introduşi prin Botez este Biserica. În aceasta trebuie să aibe loc “continua creştere în credinţă”. Documentul de la Lima este destul de clar în a afirma acest lucru, dar lasă identitatea acestei “biserici” de altfel nedefinită, fără să indice mai mult despre natura şi forma vieţii sale în timpul şi spaţiul acestei lumi. În perioada participării noastre la mişcarea ecumenică, noi ortodocşii am afirmat că Biserica Ortodoxă este într-adevăr acest unic trup al lui Hristos, şi am crezut ferm că noua naştere a credinciosului prin Botez conduce la această unică Biserică. Suntem convinşi că în aceasta rezidă semnificaţia practicii continue a Bisericii Ortodoxe, autorizate de sinoadele ecumenice, de a primi ca deja botezaţi pe cei ce intră în comuniune cu ea, provenind din anumite grupuri, în timp ce s-a insistat să se săvârşească Botezul pentru cei ce proveneau din alte grupuri, al căror “ botez” nu poate să-l recunoască. Chiar dacă implicaţiile acestei practici pentru unitatea creştinilor în unica Biserică a lui Hristos nu au fost încă pe deplin explorate, noi credem că documentul de la Lima a oferit un stimul folositor pentru discutarea acestui subiect important. 10. Noi aşteptăm cu nerăbdare reacţiile la documentul de la Lima în alte comunităţi creştine, mai ales cu privire la practicile baptismale. Dacă documentul Comisiei Credinţă şi Constituţie recunoaşte posibilitatea existenţei diferitelor cutume locale în privinţa ritualurilor baptismale, acesta şi subliniază elemente esenţiale în actul botezării. Noi afirmăm aceste elemente esenţiale şi vedem adoptarea lor în practică de către diferite biserici ca esenţială pentru unitatea dintre creştini pentru care ne rugăm.” 694
Pe de altă parte, este discutabil să se aşeze în opoziţie Botezul copiilor şi cel al adulţilor şi să se facă aluzie la faptul că pruncului i-ar lipsi credinţa. În loc de < Relaţia dintre Botez şi Taina Mirungerii ( sfântul mir) este nesigură în document. Biserica Ortodoxă a susţinut întotdeauna că Botezul, Taina Mirungerii şi prima Împărtăşanie formează iniţierea în apartenenţa la Biserică. Acestea se află într-o foarte strânsă legătură, atât din punct de vedere doctrinar, cât şi practic. Botezul ne uneşte cu moartea şi învierea lui Hristos, iar Taina Mirungerii ne conferă calitatea de participanţi la pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime. Este foarte de dorit ca Taina Mirungerii să fie clar lămurită în studii viitoare. În acelaşi timp este important să se clarifice legătura dintre Taina Mirungerii şi Confirmarea din bisericile apusene. Botezul şi celelalte Taine necesită studii extinse. O problemă ecumenică foarte serioasă este poziţia şi semnificaţia acestor Taine, atunci când sunt săvârşite în afara graniţelor vizibile ale Bisericii celei una, sfinte, catolice ( sobornice) şi apostolice. Documentul subliniază că locul normal al Botezului este în cadrul cultului divin. În tradiţia apostolică Botezul a fost aşezat în legătură cu celebrarea Euharistiei. Documentul îi încurajează pe ortodocşi să se gândească la modul cum s-ar putea reînvia rânduiala Botezului ca parte a adunării comunităţii euharistice. Unele expresii ale unei astfel de reînvieri pot fi văzute şi în Biserica ortodoxă Finlandeză. Ar trebui să se acorde atenţie şi importanţei catehezei înainte şi după Botez, nu doar pentru cei botezaţi, ci şi pentru naşii lor”.695 Yüklə 1,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
|