Îndrumar de afaceri în canada actualizat la 26 martie 2012 Îndrumar de afaceri în canada cuprins
Yüklə 166,12 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Schimburile comerciale româno-canadiene.
- Investiţiile directe ale Canadei în străinătate
- Total
- Investiţiile străine directe în Canada
- Investiţiile Canadei in Romania.
- III. ALTE ASPECTE Pieţele regionale ale Canadei: Canada Centrală
- Principalele pieţe urbane ale Canadei. Toronto
- Piaţa consumatorului canadian • Venituri.
- IV. REGLEMENTĂRI DE COMERŢ Acorduri comerciale
| parteneri la export sunt: SUA, Marea Britanie, Japonia, Mexic, Coreea de Sud.
Importuri
Principalele produse la import: maşini şi echipamente de transport, maşini şi echipamente electrice, produse chimice şi materiale plastice, produse siderurgice, încălţaminte şi produse textile, produse alimentare. Printre principalii parteneri la import sunt: SUA, Germania, Japonia, China, Mexic. Relaţiile comerciale ale României cu Canada. Ca ţări membre ale Francofoniei şi ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar si ca aliate NATO, Canada şi România întreţin relaţii bilaterale foarte bune. Schimburile comerciale româno-canadiene.
Investiţii. În ultimele două decenii, economia Canadei a suferit o serie de restructurări importante, de raţionalizare a consumurilor şi tehnicilor manageriale, ceea ce a condus la creşterea competitivitaţii şi crearea unei baze industriale solide, contribuind la o creştere economică de ansamblu susţinută. Un rol vital în această creştere l-a jucat modernizarea tehnologică, favorizată de întărirea monedei canadiene în raport cu dolarul SUA, ceea ce a permis achiziţionarea din import a unor utilaje tehnologice performante la preţuri convenabile. La 31 decembrie 2010 investiţiile directe canadiene în lume se ridicau la cca. 616,7 miliarde CAD, cu 0,7% mai mici decat in anul anterior. În ceea ce priveşte investiţiile străine directe în Canada, acestea se ridicau la 31 decembrie 2010 la cca. 561,6 miliarde CAD, cu 2,5 mai mari decat in anul 2009. Investiţiile directe ale Canadei în străinătate (miliarde CAD)
Investiţiile străine directe în Canada (miliarde CAD)
Investiţiile Canadei in Romania. In perioada 20 martie 1990 – 31 decembrie 2011 s-au inregistrat in Romania 1600 societati mixte cu o valoare in echivalent valuta de 77 mil. USD (0,31% din total). Canada ocupand locul 29 in topul investitorilor straini in Romania. Forţa de muncă: În Canada este considerată aptă de muncă orice persoană peste vârsta de 15 ani, care lucrează, sau doreşte să lucreze. Rata şomajului s-a menținut constantă în ultimii doi ani, la cca. 7,5%, după ce, ca efect al crizei economice globale, în anul 2009 somajul atingea valoarea de 8,3 %. Din totalul forţei de muncă 3% lucrează în agricultură, 15% în industria manufacturieră, 5% în construcţii, 74 % în sfera serviciilor şi 3% în alte sectoare. Standardul de viaţa: Numai 5 ţări din lume dispun de un nivel al standardului de viaţă peste cel al Canadei, în speţă SUA, Elveţia, Luxemburg, Germania şi Japonia. Canada este înaintea SUA în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, şi peste Japonia în privinţa educaţiei. În consecinţă, ONU continuă să clasifice Canada pe primul loc în ceea ce priveşte „indicele dezvoltării umane”. Peste 65% dintre canadieni sunt proprietarii unei locuinţe. Un procent şi mai mare de canadieni deţin bunuri de folosinţa îndelungată, cum ar fi autoturisme, frigidere, maşini de spălat, televizoare, telefoane şi radiouri de orice fel. Serviciul telefonic este aproape universal în Canada. Convorbirile telefonice locale sunt gratuite şi nelimitate, contra unui abonament modic, raportat la venituri, de 25-30 CAD pe lună. În plus 19,9 milioane de linii de acces asigură serviciul telefonic pentru 99% din casele canadiene. Numarul telefoanelor mobile a atins cifra de 18 mil. Canada, prin firma RIM (Research in Motion) din Waterloo (Ontario) care a adus pe piata internationala inventia numita Blackberry, un aparat de telefonie multifunctional. Cu unul dintre cele mai bune sisteme de telecomunicaţii din lume, canadienii se bucură de accesul la magistrala informatică. Costul unei şederi nelimitate pe Internet, pe baza de abonament, este de cca 60 CAD/luna pentru sistemul „high speed internet”. Numărul de utilizatori de internet era in 2010 de cca. 25 mil. Salariul minim garantat diferă în funcţie de provincie între limitele de 6,90 CAD/oră în Alberta şi 9,50 CAD/oră în Nanavut. III. ALTE ASPECTE Pieţele regionale ale Canadei: Canada Centrală: cuprinde provinciile Ontario (13 mil. locuitori) şi Quebec (8 mil. locuitori), aici aflându-se circa 63% din populaţia Canadei. Cele două provincii reprezintă “inima industrială” a ţarii, fiind puternic urbanizate şi deţinând o rată înaltă de ocupare a forţei de muncă şi un nivel ridicat al salarizării. Ontario şi Quebec însumeaza 65% din toate vânzarile cu amănuntul din Canada şi reprezintă zona cea mai importantă atât pentru export, cât şi pentru import. Zona Preeriilor: cuprinde 3 provincii - Alberta, Saskatchewan şi Manitoba, reprezentând 17% din populaţia Canadei. În trecut, aceste provincii au fost predominant agricole, specializate în cultura cerealelor şi creşterea animalelor. Descoperirile minerale şi, în special, a zăcămintelor de petrol din Alberta, au condus la transformarea economică a acestora şi la o urbanizare rapidă, cu precădere în Alberta. Alberta este recunoscuta pentru pamantul foarte roditor, clima blanda si intinderea suprafetelor agricole atribuindu-i caracteristica de “granar al tarii”. British Columbia: este a treia provincie canadiană în ceea ce priveşte populaţia (13% din total). Deşi tradiţional rămâne încă legată de industria forestieră, în ultimii ani a reuşit să facă paşi importanţi în dezvoltarea unor noi sectoare de activitate: minerit, turism, pescuit, transporturi, tehnologie de vârf şi industrie cinematografică. British Columbia este destinaţia predilectă a emigraţiei persoanelor şi capitalurilor din sud-estul Asiei. Principalele pieţe urbane ale Canadei. Toronto.Cu cei 5,5 milioane locuitori, Toronto este cel mai mare oraş din Canada şi capitala provinciei Ontario (13,3 mil. locuitori, respectiv 38,5% din populaţia Canadei). Este zona cea mai industrializată a provinciei Ontario în care trăiesc peste 100 de grupuri etnice. Toronto reprezinta cel mai important centru financiar şi industrial al Canadei, unde işi au sediul central mai mult de jumatate din marile companii canadiene, majoritatea băncilor importante, precum şi alte agenţii şi instituţii financiare. Toronto găzduieşte două mari burse de valori din America de Nord. Un număr important de firme de import şi reţele de achiziţii ale marilor lanţuri de magazine Sears, The Bay, Loblaws, Zellers, Wall Mart, Winners, Costco, îşi au sediul în Toronto, aspect important pentru exportatorii străini. Principalele sectoare industriale ale metropolei sunt industria de automobile şi componente auto, echipamente energetice, computere şi echipamente de telecomunicaţii, industria farmaceutică şi construcţiile. Unele dintre marile atracţii turistice cu efect economic important pentru zonă sunt CN Tower (care era pana acum cativa ani cea mai inalta cladire civila din lume - 476 m - si Cascada Niagara, în proximitatea căreia se afla cele mai importante zone viticole ale Canadei. Atât în ceea ce priveşte stilul de viaţă, concepţia de dezvoltare urbană şi climatul de afaceri, Toronto poartă amprenta unei puternice influenţe americane. Montreal. Al doilea oraş ca mărime al Canadei, cu o populaţie de 3,7 milioane locuitori, este al doilea oraş din lume, ca populaţie, în care se vorbeşte predominant limba franceză. Deşi provincia Quebec se situează dupa provincia Ontario în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului Canadei, venitul său pe cap de locuitor este peste media natională. Provincia Quebec este cel mai mare producator şi exportator de hărtie de ziar din lume. Montreal este un centru important pentru congrese, conferinţe şi afaceri, în special în domeniul cercetării şi ingineriei genetice, chimie de sinteză, industria aerospaţială, producţia de mobilă, textile şi confecţii, farmaceutică, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii şi finanţe. Fiind mai puţin dependent de economia SUA decât Toronto, Montrealul este mai deschis la afaceri cu Europa şi cu alte state din afara zonei Americii de Nord. Fiind principala poartă de acces a mărfurilor europene pe teritoriul canadian, în portul Montreal îşi au sediul multe firme importatoare, ceea ce reprezintă un punct de atracţie pentru exportatorii români. Prin portul Montreal tranzitează circa 53% din totalul schimburilor comerciale dintre România şi Canada.
Datorită numarului important de imigranţi din Hong Kong şi alte ţări asiatice, acest oraş a înregistrat in ultimii ani o dinamică spectaculoasă, ceea ce a atras un numar însemnat de familii şi oameni de afaceri din alte zone ale Canadei. Vancouver este oraşul cu cea mai mare concentraţie de imigranţi din Canada, care însumează peste 60 de grupuri etnice. Principalele industrii sunt: industria forestieră, pescuitul, mineritul, industria gazelor naturale, dar cele mai importante sectoare sunt turismul şi serviciile. Beneficiind de o aşezare cu totul excepţională (între ocean şi munte), după expresia scriitorului Jan Morris, specializat în turism ” Vancouver se bucură de una dintre cele mai splendide aşezari de oraşe din lume; mai bine situat decât San Francisco din cauza vegetaţiei, mai bine decât Sydney datorită munţilor care îl inconjoară, având ca rivali poate numai Rio de Janeiro sau Hong Kong”. Deşi întins ca suprafaţă, în zona centrală construcţiile s-au ridicat pe verticală, fiind depăşit din acest punct de vedere numai de Manhattan. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult sectorul high-tech care a creat multe locuri de munca şi industria cinematografică, fiind al treilea oraş (dupa Los Angeles şi New York) în industria filmului şi a televiziunii din America de Nord. Datorită stimulentelor create de către guvernul provincial, câteva companii internaţionale de transport maritim şi-au mutat sediile de baza la Vancouver. În zona Vancouver se găseşte concentrată şi o mare comunitate de imigranţi de origine română (cca. 12000) cuprinzând în general persoane tinere, specializate în IT care au emigrat în Canada în ultimii 15 ani. Această comunitate este bine organizată şi încă foarte legată de România. Există un centru de afaceri român care încearcă să intermedieze afaceri între România şi Canada.
La Ottawa se află sediul guvernului federal şi al ambasadelor străine acreditate în Canada. În ultimii ani, Ottawa a cunoscut o puternică dezvoltare economică, ceea ce a determinat şi creşterea populaţiei la nivelul de 1,2 milioane locuitori (pentru zona metropolitană). Mai mult de 25% dintre rezidenţii zonei metropolitane consideră limba franceză ca limbă maternă, iar cea mai mare parte a populaţiei vorbeşte şi limba engleză. Limba arabă este a treia limbă vorbită în capitala Canadei (după engleză şi franceză), urmată de chineză, italiană, germană şi poloneză. În Ottawa sunt sediile multor corporaţii naţionale, mai ales în domeniul tehnologiei avansate. Supranumită “Silicon Valley North”, Ottawa cuprinde mai mult de 500 companii specializate în tehnologie avansată, la care lucrează peste 50000 de specialişti. Ottawa este centrul cercetării de vârf în domeniul telecomunicaţiilor, a programării (software), ştiinţelor spaţiale şi tehnologiei mediului. De fapt, 75% din activitatea de cercetare în domeniul telecomunicaţiilor din Canada se desfaşoară la Ottawa, făcând ca acest oraş să ocupe locul 5 în lume în ceea ce priveşte concentrarea forţei de muncă înalt calificate. Turismul joacă de asemenea un rol important în economia capitalei federale, aducând venituri anuale de peste 1 miliard CAD, realizate de peste 5 milioane vizitatori. În ceea ce priveşte asociaţiile naţionale, mai mult de 1000 dintre acestea opereză în zona metropolitană Ottawa, dintre care 350 au sediiile de baza în capitala federală. În Ottawa sunt peste 25000 companii de afaceri, dintre care multe se află în topul primelor 500 companii canadiene. Jumatate din patentele înregistrate în provincia Ontario sunt distribuite la companii din Ottawa. Regiunea metropolitană Ottawa beneficiază de cel mai mare procent de forţă de muncă cu înaltă calificare şi de procentajul cel mai mare de populaţie cu studii universitare dintre toate oraşele Canadei. Calgary. Cu o populaţie de cca. 1 mil. locuitori, este un centru important pentru sectorul extracţiei şi prelucrării petrolului, al serviciilor şi tehnologiei de varf. Deşi este un oraş prosper, cu venituri ce depăşesc cu 15% media naţională, puţine firme importatoare îşi au sediul în acest oraş. Dezvoltarea spectaculoasă a vestului canadian a început să ia şi alte dimensiuni. De exemplu, în Calgary a fost proiectată şi dată în folosinţă în 2011 cea mai înaltă construcţie din Canada de la vest de Toronto. Aceasta este sediul central al EnCana Corp., cu 59 de etaje, 247 m înalţime şi valoare de cca. 1 mld. CAD. Anexat la aceasta, va fi construită o altă clădire de 7 etaje, ce va avea destinatie exclusiv culturală. În premieră în Canada, aici va fi realizată Galeria Naţională de Portrete – primul muzeu naţional instituit în afara capitalei, Ottawa. Halifax. Oraş-port situat pe coasta de est a Canadei, cu o populaţie de 370.000 locuitori, este cel mai important centru industrial şi comercial din provincia Nova Scotia. Deşi a început să-şi dezvolte unele activitaţi de comerţ international în virtutea importanţei sale ca port la Oceanul Atlantic, Halifax nu dispune încă decât de un numar modest de companii puternice, cu profil de import-export. Piaţa consumatorului canadian • Venituri. Conform recensământului din 2006, venitul anual mediu pe familie a fost de 65.300 CAD. Acestea a crescut la 78.500 CAD în anul 2010. Pe o persoană venitul a fost de 30.700 CAD. • Cheltuieli. Canada este prima ţară din lume în ceea ce priveşte gradul de folosire a Internetului cu o rată de 712/1000 de locuitori . În 2010 rata de creştere a consumului a crescut cu 3,5 % faţă de anul 2009. În ultimii ani, cheltuielile pentru alimente au crescut. S-a înregistrat, de asemenea, o tendinţa de creştere a cheltuielilor pentru îmbunatăţirea gradului de confort în locuinţe, pentru recreere şi pentru educaţie. Creşterea numărului de proprietari de locuinţe a determinat implicit şi o creştere importantă a cheltuielilor cu bunuri de folosinţă indelungata.
Canada este membru activ într-o serie de organizaţii internaţionale: G8, G20, NATO, Commonwealth, Forumul Economic de Cooperare Asia Pacific (APEC), Organizaţia Statelor Americane (OAS), Consiliul Arctic. Canada este iniţiatorul şi principalul promotor al iniţiativei Grupului G8 privind integrarea Africii în economia globala - Planul de dezvoltare pentru Africa (NEPAD). Canada are încheiate acorduri de liber schimb cu SUA, Chile, Costa Rica, Israel, Iordania, Columbia, Peru, EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia) şi cu SUA şi Mexic (NAFTA). În prezent Canada desfăşoară negocieri pentru încheierea de acorduri de liber schimb cu: - Uniunea Europeana, Acordul CETA (Comprehensive Economic & Trade Agreement UE-Canada) - Acord cuprinzator economic si comercial, cu o arie de cuprindere mai mare dacat un acord de liber schimb. Prima runda de negocieri a avut loc la Ottawa in luna octombrie 2009; Pana in prezent au avut loc 9 runde succcesive de negocieri, alternativ la Ottawa si la Bruxelles, urmand ca in conformitate cu planningul elaborat, Acordul CETA sa se finalizeze in anul 2012. - cele 34 ţări din America de Nord şi Sud (FTAA); - 5 ţări din America Centrală (Panama, El-Salvador, Guatemala, Honduras şi Nicaragua); - 4 tari asiatice (Japonia, Singapore, Korea de Sud, India). Guvernul Canadei solicită părerea opiniei publice în privinţa începerii negocierilor de încheiere a altor acorduri de liber schimb cu: - Comunitatea Andină de Naţiuni (Bolivia, Ecuador, Columbia, Venezuela); - CARICOM (Caribbean Community and Common Market); - Republica Dominicană. Între provinciile British Columbia şi Alberta s-a încheiat un Acord Comercial (The B.C. – Alberta Trade, Investment and Labour Mobility Agreement) care a intrat în vigoare în 2007, acord ce creează o zonă asemănătoare uneia de comerţ liber (FTA). Specialiştii în domeniu au criticat acest acord, prin faptul că el dă puteri mult prea mari corporaţiilor, dar el este foarte agreeat de provinciile în cauză, datorită eliminării barierelor comerciale. Sistemul tarifar Taxele vamale. Numai guvernul federal poate impune taxe vamale la bunurile şi serviciile importate în Canada. Guvernele provinciale au interdicţie constituţională în ceea ce priveşte impunerea de taxe vamale. Toate produsele care intră în Canada trebuie să fie raportate la Autoritatea Vamală Canadiană (Canada Customs and Revenue Agency - CCRA), agenţia federală responsabilă cu taxarea, comerţul şi legislaţia de frontieră. Importatorii canadieni, utilizand informaţiile furnizate de către exportatorii străini, completează documentele vamale, care cuprind descrierea bunului importat şi încadrarea acestuia în codul Sistemului Armonizat, valoarea produsului respectiv şi originea acestuia. Potrivit Legislaţiei vamale (Customs Act), valoarea taxei vamale se stabileşte pe baza valorii tranzacţiei, a preţului specificat în factură. Nivelul taxelor vamale depinde de tratamentul tarifar aplicat de Canada ţării de origine a produsului. Importatorii canadieni pot beneficia de facilitaţile prevăzute de o serie de acorduri comerciale sau aranjamente comerciale speciale convenite de guvernul Canadei cu anumite ţări. Ţările care exportă în Canada pot beneficia, după caz, de una sau mai multe din următoarele tratamente tarifare preferenţiale: • MFN - Clauza naţiunii celei mai favorizate aplicată pentru toate ţările membre GATT şi ţările care au acorduri bilaterale cu Canada; • Commonwealth Caribbean Countries Tariff (CCC) – pentru ţările din Caraibe, membre ale Commonwealth-ului; • LLDC - Least Developed Country Tariff - pentru ţările cel mai puţin dezvoltate; • BTP- British Preferential Tariff - pentru ţările membre ale Commonwealth-ului, cu excepţia Marii Britanii şi a Irlandei; • Australian Tariff - pentru Australia; • New Zealand Tariff - pentru Noua Zeelandă; • FTA - tratament preferenţial pentru statele nord-americane, Chile şi Israel; • GPT - tarif preferenţial pentru ţări care nu intră în categoriile de mai sus; Unele ţări pot beneficia de mai multe preferinţe tarifare. Astfel, toate ţările beneficiare ale acordului LLDC, pot beneficia şi de preferinţele GPT. Trebuie menţionat însă ca nu toate bunurile exportate în Canada din ţările în curs de dezvoltare sunt eligibile pentru tratament GPT. Produsele excluse acestui tratament sunt bunurile menţionate în aşa numită “Lista de control pentru importuri” (Import Control List) şi se referă la majoritatea produselor textile, încălţaminte şi îmbrăcăminte, anumite produse alimentare şi un numar relativ restrâns de produse din oţel. În lipsa unui acord de liber comerţ între Canada şi UE şi ţinând cont că de la 1 ianuarie 2007 România ca ţară membră UE a pierdut avantajele care decurgeau din aplicarea SGP, la exporturile româneşti în Canada se aplica taxele vamale din Tariful Vamal de Import al Canadei la coloana clauza naţiunii celei mai favorizate (MFN).
Yüklə 166,12 Kb. Dostları ilə paylaş:
|