Nicolae testemiţanu” la 65 ani de la fondare d. Tintiuc – prof universitar, Iu. Grossu – conf universitar


Asigurarea populaţiei rurale cu paturi în RM pe perioada



Yüklə 2,65 Mb.
səhifə6/39
tarix30.01.2018
ölçüsü2,65 Mb.
#42200
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   39

Asigurarea populaţiei rurale cu paturi în RM pe perioada

anilor 1998-2007 (la 10000 locuitori)





1998

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

La 10000 locuitori

80,3

42,3

40,3

40,2

37,2

34,1

32,7

32,4

31,6

Pentru a evidenţia unele legităţi s-au calculat indicatorii seriei cronologice, prezentaţi în tabelul 2.



Tabelul 2

Indicatorii seriei cronologice pentru asigurarea populaţiei rurale

cu paturi spitaliceşti pe perioada anilor 1998-2007


Indicatorii seriei cronologice

Anii




1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Sporul absolut

-

-3,6

-34,4

-2,0

-0,1

-0,3

-3,1

-1,4

-0,3

-0,8

Ritmul sporului

-

-4,4

-44,8

-4,7

-0,2

-7,4

-8,3

-4,1

-0,9

-2,4

Ritmul creşterii

-

95,5

55,1

95,2

99,7

92,5

91,6

95,8

99,0

97,5

Valoarea absolută a 1% de spor

-

0,8

0,7

0,4

0,5

0,4

0,3

0,3

0,3

0,3

Indicele ilustrativ(%)

100

95,5

52,6

50,1

50,0

46,3

42,4

40,7

40,3

39,3

Analiza indicatorilor a dat posibilitate să apreciem că:

  • Sporul absolut al asigurării populaţiei cu paturi este negativ pentru toată perioada anilor 1998-2007.

  • Ritmul sporului al asigurării populaţiei cu paturi este negativ cu valoarea minimă în anul 2000, constituind „-„ 44,8%, cu 44,6% mai puţin decît în anul 2002.

  • Ritmul creşterii maxime al asigurării populaţiei cu paturi a fost înregistrat în anul 2002, constituind 99,7%. Creşterea minimă în anul 2000 – constituind 55,1% şi anul 2007 – 97,5%.

  • Valoarea absolută a 1% de spor al asigurării populaţiei cu paturi pentru perioada anilor 1998 – 2007 variază de la 0,8 pînă la 0,3, înregistrînd valori maxime în anul 1999.

  • Indicele ilustrativ al asigurării populaţiei cu paturi către anul 2007 are o tendinţă de descreştere.

De către noi a fost efectuată clasarea raioanelor republicii în funcţie de asigurarea cu paturi. Clasarea a fost efectuată pentru anul 2003, până la implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi pentru anul 2007, după implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Reieşind din datele obţinute, putem să evidenţiem următoarele legităţi pentru anii 2003 şi 2007.

Toate raioanele sunt repartizate în cinci nivele: scăzut, sub mediu, mediu, peste mediu, înalt.


  • Nivelul scăzut se observă în aceleaşi raioane, pînă şi după implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

  • S-a micşorat asigurarea populaţiei cu paturi, după implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raioanele: Briceni, Călăraşi, Taraclia.

  • S-a majorat asigurarea populaţiei cu paturi, după implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raioanele: Basarabeasca, Făleşti, Nisporeni, Sângerei, Şoldăneşti.

  • Nivelul înalt al asigurării populaţiei cu paturi, pînă şi după implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se înregistrează în raionele Edineţ, Cahul.

Eficientizarea continuă a infrastructurii spitaliceşti, dotarea cu echipament modern şi eficient din punct de vedere al costului, implementarea tehnologiilor noi de tratament, externalizarea serviciilor spitaliceşti nemedicale, reprofilarea paturilor în paturi de îngrijire de lungă durată a pacienţilor cu maladii cronice, precum şi alte măsuri ar putea reduce costurile fixe, pentru ca resursele rămase să fie direcţionate spre ameliorarea calităţii serviciilor medicale. Îmbunătăţirea continuă a infrastructurii spitaliceşti şi tehnologiilor medicale va duce la scăderea costurilor şi ameliorarea calităţii asistenţei medicale spitaliceşti.

În aşa fel, trebuie de menţionat că reforma în domeniul ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova a fost condiţionată de aceea că situaţia în sectorul ocrotirii sănătăţii în anul 2004 nu includea: metode progresive şi efective de optimizare a cheltuielilor pentru servicii medicale, micşorarea cheltuielilor, utilizarea metodelor efective de administrare a resurselor financiare.

Paturile spitaliceşti în Republica Moldova sunt repartizate în 3 niveluri. În anul 2007 RM a dispus de 19856 de paturi. Instituţiilor republicane le revine 40,3% (8004 paturi), celor municipale 17,2% (3470 paturi) şi instituţiilor raionale 41,4% (8382 paturi). (Tabelul 3)

Analiza comparativă a structurii paturilor spitaliceşti în Republica Moldova pe perioada anilor 1998-2007 ne demonstrează următoarele: ponderea paturilor spitaliceşti în instituţiile republicane în această perioadă a crescut de 1,6 ori, de la 24,0% în anul 1998 pînă la 40,3% în anul 2007. În instituţiile municipale ponderea paturilor spitaliceşti a crescut de 1,4 ori. În instituţiile raionale ponderea paturilor spitaliceşti a crescut de 1,2 ori, de la 35,0% în anul 1998 pînă la 41,4 în anul 2007. Comparînd aceste date putem evidenţia că structura paturilor spitaliceşti în RM s-a modificat, evidenta majorare fiind din contul altor Ministere şi Departamente.



Tabelul 3

Structura paturilor spitaliceşti în Republica Moldova pe perioada

anilor 1998-2007(%)


Paturi spitaliceşti, inclusiv în:

Anii




1998

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Instituţii republicane

24,0

26,5

35,7

35,2

35,7

36,6

40,2

40,5

40,3

Instituţii municipale

12,0

11,3

14,0

13,4

18,6

19,5

17,2

17,1

17,2

Instituţii raionale

35,0

39,1

49,0

50,0

44,3

42,9

41,5

41,4

41,4

Alte Ministere şi Departamente

29,0

23,1

1,3

1,4

1,4

1,0

1,1

1,0

1,1

Total

100

100

100

100

100

100

100

100

100


Propuneri

  1. Elaborarea standardelor naţionale pentru toate tipurile de spitale pentru utilizarea efectivă a fondului de paturi.

  2. Ameliorarea continuă a conlucrării între asistenţa medicală primară şi instituţiile spitaliceşti şi evitarea dublării investigaţiilor deja efectuate de către medicul de familie.

  3. Micşorarea timpului acordat pentru investigare şi diagnosticare cu folosirea raţională a serviciului consultativ – diagnostic existent la nivel raional.

  4. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri comunitare şi la domiciliu în fiecare raion al Republicii.

  5. Utilizarea raţională a staţionarelor de zi în Centrele de Sănătate pentru acordarea serviciilor medicale bolnavilor care nu necesită îngrijire specifică în staţionar.

  6. Crearea unui sistem echilibrat la nivel de raion a proceselor de centralizare-decentralizare a serviciilor medicale spitaliceşti, orientat spre satisfacţia populaţiei.

  7. Intru utilizarea raţională a resurselor prevăzute pentru asistenţa medicală spitalicească de organizat secţii (paturi sociale) pentru populaţia rurală care necesită îngrijiri medico-sociale.


Bibliografie

  1. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova no. 668 din 17.07.03 „ Cu privire la aprobarea concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din R. Moldova în condiţiile economiei noi pentru anii 1997-2003”.

  2. Sănătatea Publică în Moldova. Anuar statistic 1998-2007. Chişinău 1998-2007.

  3. Тестемицану, Н.А., Тинтюк, Д.В. Пути сближения уровней стационарной помощи городскому и сельскому населению.

  4. Tintiuc, D., Grossu, I. Sănătate Publică şi Management. Chişinău 2007. 488 – 489p.


ACTIVITATEA MANAGERIALĂ ÎN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR MEDICALE RURALE

Grigore Paun, Corina Moraru

Asociaţia Curativ Sanatorială şi de Recuperare a Cancelariei de Stat


Summary

Management activity in the area of human resources

within rural medical institutions

The problem of providing medical institutions with human resources is very serious in the Republic of Moldova, especially at the rural level. The analysis of providing of population with medical personnel has proved the decreasing of this indicator. The possible reason may be the shortage moral and material motivation of work in the sphere of Public Health.


Rezumat

Pentru Republica Moldova problema asigurării instituţiilor medicale cu resurse umane este deosebit de gravă, în special la nivel rural. Analiza nivelului de asigurare a populaţiei cu cadre medicale a dovedit o descreştere a lui, având drept cauză lipsa motivaţiei morale şi materiale de a activa în structurile sistemului de sănătate publică.


Actualitatea temei

Este recunoscut faptul că succesul şi competitivitatea unei instituţii medicale, depinde, în cea mai mare măsură, de utilizarea raţională şi eficientă a resurselor umane, precum şi de calitatea muncii şi motivarea personalului. Principalele activităţi ce ţin de dirijarea cadrelor dintr-o instituţie medico-sanitară publică sunt planificarea strategică a resurselor umane, recrutarea, selectarea, evaluarea competenţei, instruirea, planificarea carierei etc. De asemenea, o atenţie majoră este necesar de a acorda principiilor organizării ergonomice a locurilor de muncă, studierii metodelor consumului timpului de muncă, care vor pune baza pentru calculul normelor de muncă şi aplicării sistemelor şi formelor de salarizare adecvate pentru diferite categorii de personal [1, 4].

Managementul resurselor umane este definit ca un ansamblu de resurse şi valori pe care o organizaţie le promovează în relaţiile cu membrii săi şi care reprezintă însăşi filosofia organizaţiei.

Fiecare manager, în orice domeniu, exercită funcţia de selectare a resurselor umane. Toate instituţiile medicale au în componenţa lor personal medical şi auxiliar, preocupat de prestarea serviciilor respective. Instituţia contribuie la dezvoltarea competenţelor profesionale, iar motivarea pentru a obţine performanţe şi asigurarea că ei îşi vor menţine ataşamentul faţă de organizaţie sunt esenţiale pentru realizarea scopurilor de bază ale colectivului. Anume din aceste considerente atragerea şi păstrarea celor mai buni angajaţi sunt deosebit de importante pentru succesul instituţiei [4].

Teoria managerială a încercat să sintetizeze principalele avantaje care determină oamenii să se organizeze. În cadrul organizaţiilor / instituţiilor persoana poate exercita cel puţin trei acţiuni pe care nu le poate face singur, şi anume [2, 3]:


  1. Îşi poate dezvolta şi potenţa propriile capacităţi, adică, în cadrul organizaţiilor fiecare persoană este mult mai eficientă decât dacă ar activa desinestătător.

  2. Îşi poate reduce timpul necesar realizării unui obiectiv. În unele cazuri, reducerea timpului pentru realizarea unui obiectiv poate fi chiar mai importantă decât eficienţa, deoarece în prezent timpul reprezintă unul dintre factorii cheie pentru atingerea celor mai multor obiective.

  3. Un alt motiv important pentru existenţa organizaţiilor este acela că ele furnizează omului mijloace de a folosi experienţa şi cunoştinţele acumulate de generaţiile anterioare. Omul, ca fiinţă socială, doreşte să obţină satisfacţii din relaţiile sale cu ceilalţi. Chiar dacă obiectivele primare ale unor organizaţii sunt cele economice, ştiinţifice, umanitare, medicale, etc., ele pot satisface concomitent şi necesităţile sociale ale oamenilor.

Problema asigurării instituţiilor medicale cu resurse umane este deosebit de gravă, în special la nivel rural, unde gradul de motivare este redus. Considerăm că situaţia în cauză este o consecinţă a refuzului tinerilor specialişti cu studii medicale de a se plasa în câmpul muncii, concedierii din propria iniţiativă a specialiştilor cu stagiu de munca, imposibilităţii acoperirii cheltuielilor necesare pentru existenţă, a condiţiilor de activitate mai favorabile în sectorul privat sau alte ramuri ale economiei, a posibilităţilor tot mai largi de activitate cu un salariu decent peste hotarele ţării [2, 5].

Nivelul de sănătate a populaţiei, calitatea serviciilor medicale prestate, asigurarea echitabilităţii şi accesibilităţii populaţiei la servicii de asistenţă medicală depind direct de gradul de asigurare cu cadre medicale (medici şi asistente medicale) [2, 3, 4, 6].



Obiectivele lucrării constau în studierea dinamicii nivelului de asigurare a instituţiilor medicale rurale cu cadre medicale şi evidenţierea priorităţilor de motivare a resurselor umane, specifice pentru Republica Moldova.
Material şi metode

După caracterul său studiul dat a fost de tip descriptiv, conform genului investigaţiei - parţială (cercetarea unei părţi din „univers statistic”). În cadrul cercetării s-au efectuat trei tipuri fundamentale de comparaţii: demografice, geografice şi temporale.

Cercetarea a fost proiectată astfel, încât rezultatele obţinute să conţină informaţii de la un eşantion reprezentativ. La proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de unele principii generale, utilizându-se metoda eşantionării de grup în funcţie de timp şi locaţie. Drept unitate de observaţie a fost instituţia medico-sanitară publică, amplasată la nivel rural. Totalitatea statistică generală a fost determinată drept o subtotalitate a numărului total de instituţii. Colectarea datelor a fost obţinută prin transfer de informaţie, în baza chestionarului, completat pentru fiecare instituţie inclusă în cercetare.

Cu toate că studiile descriptive, prin definiţie nu includ un grup formal pentru comparare, datele obţinute au permis efectuarea comparaţiilor valabile după caracteristicile fundamentale: persoană, loc şi timp. Au fost apreciaţi indicatorii de raport simplu şi cei demonstrativi. Indicatorii de raport simplu au permis de a aprecia nivelul asigurării populaţiei cu cadre medicale, iar indicii demonstrativi ne-au demonstrat de câte ori sau cu câte procente s-a micşorat sau s-a mărit fenomenul cercetat. Aceste date au permis efectuarea concluziilor care subliniază cu prisosinţă diferenţele înregistrate.


Rezultate obţinute

Analiza nivelului de asigurare a populaţiei cu medici a demonstrat, că pe parcursul perioadei de cercetare s-a înregistrat o reducere treptată a acestora de la 37,6 medici la 10 000 populaţie în anul 1997 până la 35,6 medici la 10 000 populaţie în anul 2007 pe teritoriul Republicii Moldova, de la 21,5 medici la 10 000 populaţie în anul 1997 până la 16,5 medici la 10 000 populaţie în anul 2007 în medie pe raioanele Republicii Moldova şi de la 22,4 medici în anul 1997 până la 14,1 medici în anul 2007 la 10 000 populaţie în r-nul Călăraşi.

Dinamica asigurării populaţiei cu medici are o tendinţă de reducere faţă de anul 1997: în anul 2006 - cu 20,5%, în anul 2007 cu 5,3% pe teritoriul Republicii Moldova, cu 23,3% în anul 2007 în mediu pe raioane şi cu 37,1% în r-nul Călăraşi, iar cu asistente medicale – o reducere cu 16,8% pe teritoriul Republicii Moldova, cu 31,6% în medie pe raioane şi cu 43,3% în r-nul Călăraşi. Cel mai înalt indice de asigurare a populaţiei din raionul Călăraşi cu medici a fost înregistrat în anul 1997 - 22,4 medici la 10 000 populaţie, mai apoi aceasta diminuându-se cu 14,3% în 1998 faţă de 1997, cu 16,1% în anul 1999, cu 20,0% în anul 2000, cu 35,3% în anul 2001, cu 37,5% în anul 2002, cu 30% în 2003, cu 32,6% în anul 2004, cu 35,3% în 2005, cu 38,4% în 2006 şi cu 37,6% în anul 2007.

Analizând asigurarea populaţiei rurale din raioanele Republicii Moldova cu medici, putem menţiona o reducere cu 2,8% în anul 1998, cu 3,3% în 1999, în anul 2001 cu 10,3%, în 2002 - cu 12,6%, în anul 2003 – cu 20,0%, în anul 2004 – cu 21,9%, în 2005 – cu 23,3%, în 2006 – cu 24,2% şi în anul 2007 - cu 23,3% faţă de anul 1997 (fig.1).





Fig. 1. Dinamica asigurării populaţiei cu medici şi asistente medicale, media pe raioane,

în %, anul 1997 fiind considerat drept bază fixă

Dinamica asigurării populaţiei Republicii Moldova cu medici are o descreştere de la 8,2% în anul 1998 până la 20% în anul 2003, cu 20,5% în anul 2004, cu 21,6% în 2005, cu 20,5% în 2006 şi cu 5,3% în anul 2007 faţă de anul 1997. Asigurarea populaţiei cu medici este de 2,2 ori mai mare în ultimii 2 ani studiaţi pentru media Republicii Moldova, comparativ cu raionul Călăraşi.

Asigurarea populaţiei cu asistente medicale înregistrează o reducere de la 93 asistente medicale la 10 000 populaţie în anul 1997 până la 64,9 în anul 2006 şi 77,4 în 2007 pe teritoriul Republicii Moldova, de la 73,7 asistente medicale în anul 1997 până la 50,4 asistente la 10 000 populaţie în anul 2007 în medie pe raioane; de la 70,2 asistente medicale în anul 1997 până la 39,8 asistente medicale la 10 000 populaţie în r-nul Călăraşi în anul 2007.

Examinând dinamica nivelului de asigurare a populaţiei cu asistente medicale, evidenţiem o tendinţă de reducere a acestui indicator pe parcursul anilor de studii atingând cel mai scăzut nivel în r-nul Călăraşi în anul 2004 – 37,6 asistente medicale la 10 000 populaţie în raioanele republicii în anul 2006 – 50,7 asistente medicale la 10 000 populaţie, în Republica Moldova în anul 2005 – 64,3 asistente medicale la 10 000 populaţie.

Asigurarea populaţiei r-lui Călăraşi cu asistente medicale în anul 2006 este de 1,6 ori mai mică faţă de media republicană şi de 1,3 ori mai mică comparativ cu media pe raioanele republicii. Asigurarea populaţiei cu asistente medicale s-a redus în anul 2007 faţă de anul 1997, cu 16,8% în Republica Moldova, cu 31,6% în raioanele republicii şi cu 43,4% în r-nul Călăraşi (fig. 1). Tendinţa de descreştere a nivelului de asigurare a populaţiei cu asistente medicale s-a înregistrat pe întreg teritoriul Republicii Moldova, atingând nivelul de 65,6 asistente medicale la 10 000 populaţie, ceea ce constituie o reducere de 30% pentru anii 2004-2006 faţă de anul 1997.

Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie caracterizează eficienţa reformărilor sistemului de sănătate publică prin trecerea de la asistenţa medicală sectorială şi pe categorii de vârstă la medicina de familie, cu acordarea asistenţei medicale integrale tuturor membrilor familiei. Medicina de familie a fost implementată în anul 2000 şi pe parcursul a opt ani gradul de asigurare cu medici de familie a crescut în mediu de 1,6 ori în republică şi de 1,2 ori în raioanele ţării.

Asigurarea populaţiei cu medici de familie a fost apreciată cu o tendinţă de creştere de la 3,5 medici la 10 000 populaţie în anul 2000 până la 5,7 medici de familie în anul 2007 pe teritoriul Republicii Moldova, de la 4,4 medici la 10 000 populaţie în anul 1997 până la 5,0 medici în 2007 în raioanele republicii şi de la 2,6 medici de familie în 1997 până la 5,9 medici de familie la 10 000 populaţie în r-nul Călăraşi.

În cadrul cercetării în cauză, de asemenea a fost analizată fluctuaţia cadrelor din instituţiile medicale ale r-lui Călăraşi. Pe parcursul anilor 2000-2007 numărul personalului instituţiilor medicale s-a micşorat cu 218 persoane sau cu 28,8% dintre care numărul medicilor s-a redus cu 19 persoane sau cu 15,6%, iar al asistentelor medicale - cu 55 persoane sau cu 18,5%, celelalte reduceri fiind din contul personalului tehnic.

Pe parcursul celor opt ani de studii au fost încadraţi în câmpul muncii 37 de medici (în medie câte 4,6 medici pe an) şi 166 de asistente medicale (media fiind de 20,75 asistente medicale pe an). În dinamică faţă de numărul de medici care activau în instituţiile medicale din r-nul Călăraşi cei mai mulţi medici au sosit în anul 2003 – 12 persoane sau 10,5% din numărul total de medici în acest an şi 32,4% din numărul total de medici angajaţi în serviciu; în anul 2007 – 6 medici sau 5,8% din numărul celor prezenţi, care alcătuiau 6,1% din numărul total de medici sosiţi la serviciu.

Pe parcursul a opt ani, cele mai multe asistente medicale au fost angajate în serviciu în anul 2003 – 39 de persoane sau 23,5% din numărul total de asistente medicale şi 28,4% din numărul celor sosiţi la serviciu, apoi în anul 2007 – 29 de persoane sau 28,5% din numărul total de asistente medicale sau 17,5% din numărul de asistente medicale sosite.

Au reziliat contractul de muncă pe parcursul acestor opt ani 294 de cadre medicale, dintre care 59 medici şi 235 asistente medicale. Cei mai mulţi medici s-au concediat în anul 2002 – 13 persoane (12%) din toţi medicii, care activau în instituţiile medicale din r-nul Călăraşi sau 23,6% din numărul total de medici candidaţi: în anul 2006 s-au concediat 9 medici sau 8,7% din numărul celor ce activau, sau 16,3% din numărul total de medici candidaţi.

Din totalul de asistente medicale concediate, cele mai multe au părăsit locurile de muncă în anii 2003 şi 2005 – peste 40 de persoane care alcătuiau 13,8% şi 14,2% respectiv din numărul celor ce activau sau 21% şi 19,2% din numărul celor concediate.


Yüklə 2,65 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin