Noţiuni definitorii ale medicinei de dezastru, noţiuni definitorii ale medicinei de dezastru

NOŢIUNI DEFINITORII ALE MEDICINEI DE DEZASTRU,

• NOŢIUNI DEFINITORII ALE MEDICINEI DE DEZASTRU,

• MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRULUI,

• INTRODUCERE ÎN ACTIVITATEA DE TRIAJ MEDICAL ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ COLECTIVĂ ŞI DE DEZASTRU.

Medicină de urgenţă şi de teren:

• Medicină de urgenţă şi de teren:

• - la faţa locului,

• - în structuri provizorii,

• - transportate , mobile,

• - amenajate „ad hoc” sau din timp, dar cât mai aproape de locul dezastrului.

Medicină de adaptare :

• Medicină de adaptare :

• Tehnicile folosite trebuie să se alinieze rigorilor în indicaţii şi execuţie, simplicităţii aparaturii folosite;

• Comportamentul echipelor ce trebuie să lucreze, lipsite de confortul spitalicesc, fără a se face rabat de la principiile fundamentale ale actului medical.

Medicină integrantă:

• Medicină integrantă:

• specialităţile diferite,

• participă la o abordare pluridisciplinară şi în acelaşi timp complementară a situaţiei date,

• necesitatea unei coordonări complete a tuturor participanţilor la acţiunile din teren.

Medicină pentru mase – medicină democratică:

• Medicină pentru mase – medicină democratică:

• Număr mare de victime,

• Gravităţi diferite,

• Importanţa luării deciziilor – triajul,

• Direcţii diferite de evacuare.

Medicină ce depinde de imperative extra-medicale:

• Medicină ce depinde de imperative extra-medicale:

• protecţia contra riscurilor evolutive;

• gestiunea şi conducerea transporturilor şi transmisiunilor;

• criteriile de instalare a structurilor provizorii;

• problema aprovizionării sanitare, fără a se uita necesitatea de a dispune de surse de energie.

Medicină de doctrină:

• Medicină de doctrină:

• Medicina militară - derivă din ea,

• Medicina de urgenţă – îi foloseşte tehnicile,

• Alte specialităţi medicale - cooperează.

• Doctrina politică – voinţa politică !!!

• Înţelegerea/cunoaşterea fenomenului

Diversitatea victimelor :

• Diversitatea victimelor :

• afluxul de victime ce caracterizează dezastrul, care survine brutal,

• creşte exploziv nevoile şi

• depăşeşte mijloacele de ajutor imediat disponibile.

• MEDICINĂ DEMOCRATICĂ – binele public precumpăneşte asupra binelui individual.

Polimorfismul problemelor :

• Polimorfismul problemelor :

• politraumatismele, majoritare, tip particular,

• victimele secundare (gravide, parturiente sau avorturi spontane, copii) şi de cele care dezvoltă infarcte sau crize anghinoase;

• panica;

• cadavre, care trebuie identificate şi al căror “tratament” necesită o adevărată specializare.

• Urgenţa şi

• sărăcia mijloacelor,

• nu numai medicale, dar şi cele de asigurare a supravieţuirii echipelor de intervenţie (să nu fii o povară, în plus, pentru localnici).

Multitudinea forţelor ce intervin:

• Multitudinea forţelor ce intervin:

• Medicale,

• Colaborarea cu formatiunile de căutare-salvare şi de alte profile (salvatori),

• Comunicaţii,

• Transport,

• Relaţii între structurile administrative,

• Relaţiile cu aparţinătorii şi presa,

Elemente ce trebuie identificate:

• Elemente ce trebuie identificate:

• NUMĂR DE CAZURI - “N”

• SEVERITATEA LEZIUNILOR – “S”

• CAPACITATEA MEDICALĂ

• SPECIFICĂ – “C”

ÎNGRIJIREA LA LOCUL DEZASTRULUI - postul de prim ajutor,

• ÎNGRIJIREA LA LOCUL DEZASTRULUI - postul de prim ajutor,

• TRANSPORTUL VICTIMELOR- ambulanţe specializate sau pregătite “ad hoc”,

• ÎNGRIJIREA DISPONIBILĂ ÎN SPITAL- UPU, general sau de specialitate,

STRUCTURI

• STRUCTURI

• - ORGANIZATE ,

• - ORGANIZATE ad hoc,

M.S.I. < 1 – ACCIDENT colectiv,

• M.S.I. < 1 – ACCIDENT colectiv,

• M.S.I. = O,4 accident notabil,

• M.S.I. > 1 - DEZASTRU,

• M.S.I. = 4,2 dezastru substanţial,

• M.S.I. este important în :

• – faza de planificare medicală a intervenţiei,

• - revizuirea situaţiilor momentane în dezastre,

• evoluţia postcritica a dezastrului,

T1 – suport imediat - ora de aur - necesită spitalizare obligatorie şi rapidă,

• T1 – suport imediat - ora de aur - necesită spitalizare obligatorie şi rapidă,

• T2 – 4-6 ore (timp Friedrich)- necesită spitalizare,

• T3 – stabile - nu necesită spitalizare,

• T4 – instabile – fără şanse!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

• M.S.F. = T1+T2 / T3

• T1 şi T2 – timp şi spitalizare,

• T3 – medic şi asistent,

CAPACITĂŢI DE PRIM AJUTOR SPECIALIZATE sau IMPROVIZATE,

• CAPACITĂŢI DE PRIM AJUTOR SPECIALIZATE sau IMPROVIZATE,

• CAPACITĂŢI DE TRANSPORT MEDICALIZAT SAU NEMEDICALIZAT,

• CAPACITĂŢI DE TRATAMENT INTRASPITALICESC,

Medical Rescue Capacity ( M.R.C.)

• Medical Rescue Capacity ( M.R.C.)

• Echipa ideală formată din

• - 1 medic M.U.\ F. – MUD ?,

• - 1 asistent medical,

• - 1-4 brancardieri,.

• BLS-ATLS \ oră

• 1 T1 , 3 T2 – una oră – f.b.!!! Oboseala.

Capacitatăţile transportului medical

• Capacitatăţile transportului medical

• ( MTC medical transportation capacity),

• Număr de ambulanţe - ( X ),

• Timp mediu de transport – ( t ),

• Capacitatea de transport

• ( număr cazuri-cursă ) – ( n ),

• Durata totală fixa a călătoriei ( T ),

• X = N x t / n x T

Dezastrul este caracterizat de disproporţia dintre necesităţile de asistenţă medicală a victimelor şi resursele medicale aflate la dispoziţia salvatorilor.

• Dezastrul este caracterizat de disproporţia dintre necesităţile de asistenţă medicală a victimelor şi resursele medicale aflate la dispoziţia salvatorilor.

• Să ofere cât mai rapid posibil cel mai mare beneficiu unui cât mai mare numar de victime,

• să realizeze o reducere a mortalităţii, morbidităţii şi efectelor indirecte asupra populaţiei.

Diversitatea şi severitatea injuriilor în strânsă legatură cu natura dezastrului,

• Diversitatea şi severitatea injuriilor în strânsă legatură cu natura dezastrului,

• Numărul de victime,

• Creşterea numărul de victime, prin apariţia victimelor secundare,

• Managementul victimelor într-un sistem de intervenţie de urgenţă bine organizat.

• un proces medical ce determină ordinea priorităţilor de tratament şi evacuare, de aşa maniera încât să se realizeze o perfectă folosire a dotărilor, asigurându-se şansele cele mai mari, unui numar cât mai mare de victime.

Evaluare rapidă a victimelor,

• Evaluare rapidă a victimelor,

• Aprecierea specificului şi gravităţii injuriilor şi a consecinţelor acestora asupra funcţiilor vitale ale victimelor,

• Categorisirea victimelor,

• Informarea structurilor de primire,

• Resuscitarea, stabilizarea şi asigurarea condiţiile de siguranţă a transportului,

• Direcţionare corectă a evacuarii victimelor.

Dinamic,

• Dinamic,

• Continuu,

• Progresiv,

• Triajul secundar pe parcursul evacuării,

• Triajul terţiar (UPU) şi quaternar (sala de operaţii) la nivelul spitalelor.

Cât mai rapidă pentru a nu întârzia tratamentul şi evacuarea,

• Cât mai rapidă pentru a nu întârzia tratamentul şi evacuarea,

• Exactă, sigură şi generatoare de încredere,

• Meticuloasă, chiar dacă nu îndepărtează hainele, examinarea va avea un caracter cât mai complet (nu uita de posterior).

Prioritatea 1 “IMEDIATĂ” sau “URGENŢA ÎNTÂI “ coloarea ROŞIE

• Prioritatea 1 “IMEDIATĂ” sau “URGENŢA ÎNTÂI “ coloarea ROŞIE

• Prioritatea 2 “AMÂNATĂ” sau culoare GALBEN

• Prioritatea 3 “MINIMALĂ - STABIL” sau culoarea VERDE

• Prioritatea 4/5 “ÎN EXPECTATIVĂ” în care colorile pot fi NEGRU( pentru victimele fără nici o speranţă) sau ALBASTRU (în situaţiile când ajutorul medical permite eforturi de salvare).

UN EXEMPLU DE MANAGEMENT MEDICAL AL UNUI CAZ CU O PATOLOGIE SPECIFICĂ MEDICINEI DE DEZASTRU

• UN EXEMPLU DE MANAGEMENT MEDICAL AL UNUI CAZ CU O PATOLOGIE SPECIFICĂ MEDICINEI DE DEZASTRU

Risc vital – resuscitare şi transport medicalizat la spitalul cel mai apropiat, roşu – albastru – negru.

• Risc vital – resuscitare şi transport medicalizat la spitalul cel mai apropiat, roşu – albastru – negru.

• Fără risc vital, dar cu răni multiple – tratat şocul traumatic şi evacuat la spitalul de specialitate, galben.

• Fără leziuni importante vizibile – consult atent şi monitorizarea stării generale – verde.

ASFIXIA ( atenţie la coloana cervicală !!!),

• ASFIXIA ( atenţie la coloana cervicală !!!),

• HIPOVOLEMIA , îi dăm sau nu să bea ?

• TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL cu sau fără comă , scara Glasgow sau AVSU ,

• LEZIUNILE VASCULO-NERVOASE ( !!! nevrax-ul –imobilizari!!!!!!!!!),

• LEZIUNILE OSOASE.

• Examen clinic general cranio-caudal, dacă timpul ne permite.

• Nu uita să întorci pacientul !!!!!!

• Împiedicarea pierderilor energetice nefolositoare ( învelirea de “cald sau de frig”) prin folosirea mijloacelor improvizate sau a foliei de izolare cu 2 feţe.

DIMINUARE DURERII

• DIMINUARE DURERII

• Dezcarcerarea şi transportul iniţial, ambele supravegheate (medicalizate),

• Aşezarea în poziţii care să uşureze durerea (antalgice),

• Imobilizarea membrelor sau a regiunilor lezate, vizibil sau numai presupus lezate,

• Pansamente protectoare, izolatoare şi antiseptice,

• Analgetice minore/majore,

• Suport psihologic al victimelor .

HIPOVOLEMIA

• HIPOVOLEMIA

• Administrarea de lichide per os, când nu există semne ale lezării tubului digestiv (va fi consemnată în FO pt. a se şti în cazul unei intervenţii chirurgicale/evitarea aspiraţiei-sindrom Mendelsohn),

• Administrarea de masă volemică intravenos – cea mai indicată, dar greu de realizat în condiţii de dezastru.

Legea I – protecţie proprie şi a pacientului,

• Legea I – protecţie proprie şi a pacientului,

• Inventarul pacienţilor, MASS,

• A.B.C.D.E.F.G.H.I. SAFAR 1960

• Ierarhizarea gravităţii suferinţelor,

• Hipovolemia,

• Degajarea – axa cap – gât - trunchi,

• Anunţarea echipajului de urgenţă de rezervă.

TIMPUL ÎNSEAMNĂ SÂNGE = hemostaza provizorie,

• TIMPUL ÎNSEAMNĂ SÂNGE = hemostaza provizorie,

• Urgenţă chirurgicală vitală – ora de aur,

• Primul ajutor la locul accidentului,

• Şocul impune spitalizare rapidă ,

• La ce spital îl transportăm ????

• Pansament compresiv – garou .