brăcaţi este numai pentru frumuseţe; dar dacă nu-l freci de rugină, nu mai străluceşte. Când au
fost turnaţi, ei n-au simţit nimic. (Epistola lui Ieremia 1.22, 23)
Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.
Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau
însetat şi Ţi-am dat să bei? (Matei 25.36, 37)
Îmbrăcatu-s-au păşunile cu oi şi văile vor înmulţi grâul; vor striga şi vor cânta. (Psalmi 64.14)
Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu
smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă
are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi.
(Coloseni 3.12, 13)
Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu
torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
(Matei 6.28, 29)
Iar eu, când mă supărau ei, m-am îmbrăcat cu sac şi am smerit cu post sufletul meu şi rugăciunea mea
în sînul meu se va întoarce. (Psalmi 34.12)
În zilele noastre am ajuns să confundăm foarte mult Sfânta Liturghie cu un moment în care te retragi pur
şi simplu într-un colţ, te mânii pe toţi care se mişcă în jurul tău, îi judeci pe cei care nu sunt îmbră-
caţi corespunzător şi, în acelaşi timp, îţi repeţi cât eşti de păcătos şi nevrednic de a te apropia de
Sfintele Taine, refuzând primirea Euharistiei cu anii. (Teologul Alexander Schmemann)
Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel
ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea
Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de
foc; Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.
(Psalmi 103.2-6)
L-a îmbrăcat în vesmânt sfânt ţesut din aur şi din iachint şi din porfiră, lucru de meşter ţesător, cu engol-
pionul în care erau Urim şi Tumim, şi care era făcut din fir răsucit, lucru de meşter, cu pietre scumpe
săpate ca pecetea, legate cu aur, lucru de tăietor de piatră întru pomenire, cu scrisoare săpată după
s numărul neamurilor lui Israel. (Ecclesiasticul 45.13, 14)
Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor
scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care
este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (I Petru 3.3, 4)
Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi
în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte.
(Romani 13.13, 14)
Şi era Iosua îmbrăcat în veşminte murdare şi stătea înaintea îngerului. Şi a răspuns şi a zis celor care
stăteau înaintea lui: "Dezbrăcaţi-l de veşmintele cele murdare!" Şi i-a zis lui: "Iată ţi-am iertat fără-
delegile şi te-am îmbrăcat cu veşmânt de prăznuire!" (Zaharia 3.3, 4)
Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis ta-
tăl către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încăl-
ţăminte în picioarele lui; şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim; căci
acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească.
(Luca 15.21-24)
Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi mânca
lăcuste şi miere sălbatică. Şi propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine,
Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. (Marcu 1.6, 7)
Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi în mâna Lui cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind îna-
intea Lui îşi băteau joc de El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor! Şi scuipând asupra Lui, au luat tres-
tia şi-L băteau peste cap. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat
cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. (Matei 27.29-31)
Şi în mijlocul sfeşnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat în veşmânt lung până la picioare
şi încins pe sub sân cu un brâu de aur. Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lâna albă şi ca zăpada,
şi ochii Lui, ca para focului. (Apocalipsa 1.12-14)
Şi s-au adunat şi au venit la Miţpa, în preajma Ierusalimului, că locul rugăciunii lui Israel mai înainte era la
Miţpa. Şi au postit în ziua aceea şi s-au îmbrăcat cu saci şi cenuşă au pus pe capetele lor şi şi-au
rupt hainele. Şi au deschis cărţile legii, în care neamurile căutau să găsească potriviri cu idolii lor.
(I Macabei 3.47-49)
Şi, intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-au
spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat!
Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. (Luca 16.5, 6)
Taina botezului este îmbrăcarea în moarte, în moartea lui Hristos, pentru a învia cu El. 11.13
Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. Aduce-
se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. Aduce-se-vor întru veselie şi
bucurie. Aduce-se-vor în palatul Împăratului. (Psalmi 44.15-18)
Împărăţia cerurilor 3.6, 4.7, 6.1, 6.6, 6.7, 7.2, 9.24, 10.2, 4.12
Împărăţia cerurilor se sileşte, şi silitorii o răpesc pe ea. 3.4
Împărăţia lui Dumnezeu 1.1, 1.3, 1.4, 2.9, 3.1, 3.5, 4.15, 5.17, 6.11, 7.17, 8.6, 9.8, 10.19, 11.6, 12.14
Împărăţia lui Dumnezeu a devenit astăzi o necesitate ştiinţifică. Altfel, fără împărăţia lui Dumnezeu ne scufundăm în
nihilism. (Gânditorul francez René Girard)
Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru. 2.3, 2.6, 5.5
Împărăţia lui Dumnezeu nu se dobândeşte cu uşurinţă, însă puţin i se cere inimii omului pentru ea. 9.8
Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în fapte. (Sfinţii Părinţi)
Împărăţia lui Dumnezeu ţine mai mult de modul de a trăi decât de modul de a gândi. (Sfinţii Părinţi)
Împărăţia lui Dumnezeu, mecanismul de funcţionare 12.14
Împărăţia/ Acest har este împărăţia lui Dumnezeu. 2.8
Apoi s-a suit Moise în munte, la Dumnezeu; şi l-a strigat Domnul din vârful muntelui şi i-a zis: "Grăieşte
casei lui Iacov şi vesteşte fiilor lui Israel aşa: "Aţi văzut ce am făcut Egiptenilor şi cum v-am luat pe aripi
de vultur şi v-am adus la Mine. Deci, de veţi asculta glasul Meu şi de veţi păzi legământul Meu, dintre
toate neamurile Îmi veţi fi popor ales că al Meu este tot pământul; Îmi veţi fi împărăţie preoţească şi
neam sfânt!" Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune fiilor lui Israel". (Ieşirea 19.3-6)
Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă.
(Matei 13.43)
Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie. Şi vor fi cutremure mari şi,
pe alocurea, foamete şi ciumă şi spaime şi semne mari din cer vor fi. (Luca 21.10, 11)
Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri. (Psalmi 21.33)
Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi
intra în împărăţia cerurilor. (Matei 5.20)
Căutati mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga vouă. 1.4
De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semănat în inima
lui; aceasta este sămânţa semănată lângă drum. (Matei 13.19)
Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate
acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai
întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. (Matei 6.31-33)
Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun
mâna pe ea. (Matei 11.12)
Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins, pentru
că a întărit lumea care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu.(Psalmi 92.1-3)
Fără milostenie nu poţi intra în împărăţia cerurulor. 6.7
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. (Matei 5.10)
Flecarii nu vor moşteni împărăţia lui Dummnezeu. 9.12
Frate ajutat de frate este ca o cetate tare şi înaltă şi are putere ca o împărăţie întemeiată.
(Solomon 18.19)
Iar El, răspunzând, le-a zis: Pentru că vouă vi s-a dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, pe când
acestora nu li s-a dat. (Matei 13.11)
Iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
(Matei 8.12)
Iar Iisus a zis către el: Nimeni care pune mâna pe plug şi se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăţia
lui Dumnezeu. (Luca 9.62)
Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să in-
tre în împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este.
Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus. Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar
nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul. A răspuns Nico-
dim şi i-a zis: Cum pot să fie acestea? Iisus a răspuns şi i-a zis: Tu eşti învăţătorul lui Israel şi
nu cunoşti acestea? (Ioan 3.5-10)
Împărăţit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul cel sfânt al Său. (Psalmi 46.8)
Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului. Căci caii lui Faraon cu carele şi călăreţii lui au intrat în
mare. Întors-a Domnul asupra lor apele mării, Iar fiii lui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!"
(Ieşirea 15.17, 18)
Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului! Pieriţi neamuri din pământul Lui. (Psalmi 9.36)
În sufletul nostru este ascunsă scara care duce la împărăţia lui Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)
În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiţi-vă că s-a
apropiat împărăţia cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce
strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui". (Matei 3.1-3)
Legea şi proorocii au fost până la Ioan; de atunci împărăţia lui Dumnezeu se binevesteşte şi fiecare se
sileşte spre ea. (Luca 16.16)
Liturghia este Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ. Binecuvântând împărăţia, preotul binecuvintează
liturghia care urmează să se desfăşoare. (Mitropolitul Bartolomeu Anania)
Luarea-aminte, ca discernământ, îl ajută pe om să-şi cunoască starea lăuntrică şi să ştie la ce treaptă a
ajuns, şi astfel să vadă limpede câtă cale a străbătut, şi câte îi mai rămâne de făcut până la
împărăţia cerurilor. (Sfinţii Părinţi)
Mulţi sunt cei care vin la credinţă, dar puţini intră în împărăţia cerească. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare. Tu îl baţi cu toiagul, dar
scapi sufletul lui din împărăţia morţii. (Solomon 23.13, 14)
Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare. Tu îl baţi cu toiagul, dar
scapi sufletul lui din împărăţia morţii. (Solomon 23.13)
Nu ni se va deschide poarta împărăţiei cerurilor, dacă n-am bătut la poarta virtuţilor.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici
închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici
batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. (I Corinteni 6.9, 10)
Orbul miluit e o bună călăuză spre împărăţia cerurilor. (Mitropolitul Filaret)
"Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul
care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină
le-a răsărit". De atunci a început Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, căci s-a
apropiat împărăţia cerurilor. (Matei 4.15-17)
Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu! 11.6
Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, acolo un-
de S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor în lume,
a slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă a Împărăţi-
ei; şi atunci când, după această <>, ei se reîntorceau în lume, feţele lor reflec-
tau lumina, << bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei.
(Teologul Alexander Schmemann)
Prin multe necazuri vi se cuvine tuturor a intra în împărăţia cerurilor. 10.2
Să căutăm împărăţia cerurilor mai mult în traista săracului. (Părintele Arsenie Papacioc)
Să nu eziţi să ceri mult; “este plăcerea Tatălui de a-ţi oferi Împărăţia,” a spus Iisus. (Wallace D. Wattles)
Să nu vă gândiţi niciodată că după moarte veţi moşteni împărăţia pe care n-aţi trăit-o încă de pe pământ.
(Părintele Arsenie Boca)
Săracii sunt portarii împărăţiei cerurilor, judecători aspri pentru cei nemilostivi şi avocaţi, sau apărători
puternici, pentru cei milostivi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Sufletul mort este scos din împărăţia cerurilor şi îngropat în întunericul iadului. 6.1
Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau. Iar Iisus, vă-
zând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este îm-
părăţia lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va
intra în ea. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei. (Marcu 10.13-16)
Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind
sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie
să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri,
i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14.21-23)
Şi chemând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi demonii şi să vindece
bolile. Şi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu şi să vindece pe cei bolnavi.
(Luca 9.1, 2)
Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce
nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere. (Marcu 9.1)
Şi nemurirea ne face să fim aproape de Dumnezeu. Drept aceea, pofta înţelepciunii duce la împărăţia cea
veşnică. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.19, 20)
Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.
Amin! (Matei 6.13)
Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii. (Matei 4.5)
Şi zicând: S-a împlinit vremea şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.
(Marcu 1.15)
Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. (Matei 6.10)
Împotriva/ A zis către ei: Aţi adus la mine pe Omul acesta, ca pe un răzvrătitor al poporului; dar iată eu, cercetân-
du-L în faţa voastră, nici o vină n-am găsit în acest Om, din cele ce aduceţi împotriva Lui.
(Luca 23.14)
Atunci Iov s-a sculat şi-a sfâşiat veşmântul, s-a ras pe cap şi, căzând la pământ, s-a închinat, şi a rostit:
"Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a
luat; fie numele Domnului binecuvântat!" Şi întru toate acestea, Iov nu a păcătuit şi nu a rostit nici un
cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu. (Iov 1.20-22)
Autocondamnarea, ca armă de luptă împotriva mândriei şi a disperării. 6.15
Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte". Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi ce-
lui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Celui ce voieşte să se judece
cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
(Matei 5.38-41)
Blânzi sunt aceia care pun capăt luptei de nepotolit din sufletul lor împotriva mâniei, a poftei şi a patimi-
lor înrudite cu acestea. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Că păcatele noastre s-au înmulţit înaintea Ta şi nelegiuirile sunt mărturie împotriva noastră; fărădelegile
noastre sunt de faţă şi faptele noastre nelegiuite le ştim: Necredinţa şi tăgada Domnului, căderea de
la credinţa în Dumnezeu, grăirea minciunii şi răzvrătirea, născocirea şi cugetarea la lucruri viclene.
(Isaia 59.12, 13)
Căci aşa zice Domnul Savaot: "Tăiaţi copaci şi faceţi val împotriva Ierusalimului; această cetate trebuie
pedepsită, pentru că în ea se află numai nedreptate. Cum aruncă izvorul apă din sine, aşa aruncă şi
ea din sine răutate; în ea se aude împilare şi jaf şi pururea se văd înaintea feţei Mele dureri şi răni.
(Ieremia 6.6, 7)
Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace; fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie
împotriva lui Dumnezeu, căci nu se supune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate. Iar cei ce sunt în
carne nu pot să placă lui Dumnezeu. (Romani 8.6-8)
Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. (Solomon 1.18)
Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâ-
niilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt
în văzduh. (Filipeni 6.12)
Ce puneţi la cale împotriva Domnului? El îi va stârpi cu totul, fiindcă urgia nu vine de două ori.
(Naum 1.9)
Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii adunaţi împotriva junincilor popoarelor, ca să nu fie depărtaţi cei
care au fost încercaţi ca argintul. (Psalmi 67.31)
Cei care se aprindeau împotriva Ta vor fi ruşinaţi şi umiliţi, făcătorii de idoli se vor face de râs.
(Isaia 45.16)
Cel ce cunoaşte adevărul nu se împotriveşte necazurilor, care vin asupra lui. Căci ştie că-l conduc pe
om spre frica de Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cel ce minte astăzi pentru tine, mâine va minţi contra ta. (Richard Wurmbrand)
Cel ce se înalţă împotriva oamenilor, se va înălţa şi împotriva lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, cel ce are adevărul în inima sa, cel ce n-a viclenit cu limba, nici
n-a făcut rău împotriva vecinului său şi ocară n-a rostit împotriva aproapelui său. (Psalmi 14.2, 3)
Cine a dat pe Iacov jafului şi pe Israel jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva Căruia noi am păcătuit,
ale Cărui căi n-am voit să le urmăm şi a Cărui lege n-am ascultat-o? (Isaia 42.24)
Cine l-a vândut pe Iosif? – Fraţii lui. – Nu, ci smerenia lui l-a vândut. Că putea să spună că frate al lor
este şi să răspundă împotrivă; ci tăcând, pentru smerenie, s-a vâdut pe sine şi smerenia l-a făcut
ocârmuitor peste Egipt. (Avva Ioan Colov)
Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. (Matei 12.30)
Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc şi cine va sta împreună cu mine împotriva celor ce
lucrează fărădelegea? Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi sălăşluit în iad
sufletul meu. (Psalmi 93.15, 16)
Crima organizată constituie nimic mai puţin decât un război de guerilă dus împotriva societăţii. (Lyndon
Baines Johnson)
Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi pentru împăratul pământesc, tot aşa voim şi vom lupta şi pentru
Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui. (Sfântul Mucenic Tiron, comandantul celor 40 de
ostaşi din Sevastia Armeniei. Toţi au primit moarte mucenicească în anul 320)
Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare? Nu se va mai scula!" Chiar omul cu
care eram în pace, în care am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea
călcâiul. (Psalmi 40.8, 9)
Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură
mari neajunsuri. (Ecclesiastul 10.4)
De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va
ierta. (Matei 12.31)
Deci mulţi din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte? Iar Iisus,
ştiind în Sine că ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă sminteşte aceasta? (Ioan 6.60, 61)
Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva
ta, lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind,
adu darul tău. (Matei 5.23, 24)
Deci, dar, Dumnezeu pe cine voieşte îl miluieşte, iar pe cine voieşte îl împietreşte. Îmi vei zice deci:
De ce mai dojeneşte? Căci voinţei Lui cine i-a stat împotrivă? (Romani 9.18, 19)
Dintre dracii care se împotrivesc lucrării noastre, cei dintâi, care se ridică la luptă, sunt cei încredinţaţi
cu poftele lăcomiei pântecelui. Toti ceilalţi vin după aceştia să ia în primire pe cei răniţi de ei. Căci
este cu neputinţă să cadă cineva în mâinile duhului curviei, dacă n-a fost doborât întâi de lăcomia
pântecelui. (Evagrie Ponticul)
Domnul cel Atotputernic prin mâna unei femei i-a nimicit, căci Olofern al lor n-a fost doborât de tineri
voinici, şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii,
ci Iudita, fiica lui Merari, l-a dezarmat cu frumuseţea feţei ei. Căci ea s-a dezbrăcat de veşmintele ei
de văduvie pentru întărirea celor întristaţi ai lui Israel; ea şi-a uns faţa cu miresme, şi-a prins părul sub
turban şi s-a îmbrăcat cu veşmânt de in, ca să-l ademenească. Cu sandalele ei i-a luat ochii, frumuse-
ţea ei i-a robit inima, şi cu sabia i-a retezat capul. Perşii s-au îngrozit de îndrăzneala ei şi Mezii de
cutezanţa ei. (Iudita 16.5-10)
După faptă şi răsplată: urgie împotriva vrăjmaşilor şi răsplată după faptă împotrivitorilor Lui; ţinuturilor
celor de departe, răsplata cuvenită. (Isaia 59.18)
Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe
celălalt. (Matei 5.39)
Evangheliile sunt calea tămăduirii de orice boală, luptă împotriva amintirilor prin cultivarea virtuţilor.
(Cuviosul Talasie)
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, min-
ţind din pricina Mea. (Matei 5.11)
Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită,
căruia staţi împotrivă, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe îndură şi fraţii voştri în lume.
Dostları ilə paylaş: |