Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

serica de Răsărit“, cum mărturisea Jean-François Colosimo, profesor şi coleg cu Olivier Clément

la Institutul „St. Serge“ din Paris. (Ziarul Lumina din 23.12.2014)

Rugăciunea face pe om Biserică a lui Dumnezeu, dar şi preot al Lui, căci şi Hristos însuşi se află în sufletul

care se roagă împreună cu Duhul Sfânt, care se roagă cu suspine negrăite în noi sau se întipăreşte în

eul nostru în rugăciune, pentru că biserica nu este numai locul unde se roagă omul, ci şi locul unde se

află Hristos. (Părintele Dumitru Stăniloae)

Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind

sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebu-

ie să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu

postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14.21-23)

Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie El cel dintâi întru

toate. (Coloseni 1.18)

Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi

îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei

dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. (Matei 16.18, 19)

Şi Saul pustiia Biserica, intrând prin case şi, târând pe bărbaţi şi pe femei, îi preda la temniţă.

(Faptele Apostolilor 8.3)

Taina celor şapte stele, pe care le-ai văzut în dreapta Mea, şi a celor şapte sfeşnice de aur este: Cele şapte

stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar sfeşnicele cele şapte sunt şapte Biserici. (Apocalipsa 1.20)

Tendinţa scolastică de abordare şi analiză a slujbelor bisericeşti experiată de teologii zilelor noastre şi lipsa

de trăire din timpul Sfintei Liturghii a credincioşlor constituie probleme grave cu care ne confruntăm

în momentul de faţă şi care necesită un răspuns adecvat. Ne îndreptăm atenţia asupra unui mare teolog

contemporan care, cu toate că a predat teologie liturgică întrega sa viaţă, a reuşit, în egală măsură, să îşi

păstreze şi trăirea duhovnicească: părintele Alexander Schmemann. (Părintele Adrian Agachi, autorul

articolului “După această <>, se întorceau în lume”,

publicat în ziarul Lumina din 30.10.2014)

Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră;

acolo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru

care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face şi

ce nu. Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul pro-

orocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţe-

lepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în

urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu

cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger,

fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi

fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)

Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul. (Regina Maria a României)

Unde este Biserica, acolo este cea mai sigură casă a cugetului tău. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor. (Matei 18.20)

Venirea noastră la biserică într-un număr mare este o dovadă a sănătăţii sufletului nostru. După cum

foamea este un semn de sănătate trupească, tot aşa şi dorul de cuvintele dumnezeieşti este cel mai

mare semn de sănătate sufletească. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Blestemul politicos 10.3

Boala este încălcarea legilor naturii. (Charles Simmons)

Boala este un mod de a te întâlni cu Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)

Boala/ Aici este boala cea mai gravă pentru oameni, când vor să vindece răul prin rău. (Sofocle)

Arta medicinii constă în a amuza pacientul în timp ce natura vindecă boala. (Voltaire)

Bolile sufletului sunt mult mai periculoase şi mai numeroase decât cele ale trupului. (Cicero)

Bolnavul avea nevoie de vindecare, robul avea nevoie de eliberare, iar cel muritor avea nevoie de

înviere şi de viaţă veşnică. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: "Acesta neputinţele noastre a luat şi

bolile noastre le-a purtat". (Matei 8.17)

Cauza bolilor: desfrânarea. Medicamentul: înfrânarea. (Părintele Arsenie Boca)

Cădem uşor în deznădejde din pricina bolilor sau altor neplăceri. 9.14

Coborârea Fiului lui Dumnezeu este singurul leac al bolii noastre. Prin iconomie, singurul doctor înţelept

al sufletelor noastre, primind în Sine pătimirile noastre, a vindecat boala tuturor.

(Leonţiu de Bizanţ, unul dintre marii scriitori bisericeşti)

Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să

le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă. (Matei 10.1)

Domnul să-l ajute pe el pe patul durerii lui; în aşternutul bolii lui să-l întărească pe el. (Psalmi 40.3)

Dragostea este cea mai sănătoasă boală. (Euripide)

Dumnezeu nu comunică la nivel de superficial cu omul, ci la nivelul adâncului, la rădăcină. Ori boala, oricare

ar fi ea, nu distruge adâncul. (Episcopul ortodox Antonie Blum din Londra; formaţia lui de bază: medic.)

Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli. (Buddha)

Gândeşte-te să duci o viaţă binecredinciosă şi aşa crezând, te vei împărtăşi cu binecuvântarea care alungă nu

numai moartea, ci şi bolile din noi, căci venind Hristos în noi slăbeşte legea care stăpâneşte în mod sălbatic

în mădularele trupului nostru, înviorează evlavia faţă de Dumnezeu şi omoară patimile, neţinând seama de

păcatele în care ne aflăm, ci videcându-ne mai degrabă ca pe nişte bolnavi. Căci întăreşte pe cel zdrobit,

ridică pe cel căzut ca un păstor bun care-Şi pune sufletul pentru oile Sale. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Imaginaţia poate să producă boli în om – şi poate să le şi vindece. (Paracelsus, alchimist, medic, astrolog şi

filosof elveţian)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am putut

să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni, a ră-

mas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târziu şi-

a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a alfabe-

tului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille.

A scris mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. (Ioan 5.3)

În trândăvie zace o deznădejde permanentă. (Thomas Carlyle)

Lupta contra egoismului cere o metodă mai savantă decât lupta contra tifosului sau holerei. (Alexis Carrel,

medic chirurg şi biolog francez)

Mai înainte ca să vorbeşti, învaţă, şi mai înainte de boală te îngrijeşte. (Ecclesiasticul 18.19)

Mai înainte de boală smereşte-te, şi în vremea păcatelor arată întoarcere. (Ecclesiasticul 18.21)

Marea asceză înseamnă a răbda bolile şi a aduce cântări de mulţumire lui Dumnezeu. (Amma Sincletica)

Minciuna este o boală pe care o videcă adevărul. (Proverb arab)

Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăinţă. 6.9

Nebunul scoate ochii cu dojenile lui şi darul celui pizmaş face ochii să lăcrimeze. Mai înainte ca să vorbeşti,

învaţă, şi mai înainte de boală te îngrijeşte. (Ecclesiasticul 18.18)

Nefericirea este cancerul trupului şi nebunia minţii. (Valeria Mahok)

Nu te teme a cerceta pe bolnavi că pentru aceste fapte vei câştiga iubirea. În tot ce faci adu-ţi aminte de

sfârşitul tău şi nu vei păcătui niciodată. (Ecclesiasticul 7.37, 38)

Patimile sunt bolile sufletului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Progresul tehnologic este ca un topor în mâinile unui criminal patologic. (Albert Einstein)

Prostia din născare, leac în lume nu are; ea este o urâcioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în

spitale. (Ion Creangă)

Raiul este plin de canceroşi care n-au cârtit. (Sfântul Cuviosul Paisie de la Neamţ)

Rugăciunea lui Iezechia, regele lui Iuda, când a căzut bolnav şi s-a tămăduit de boala lui: (Isaia 38.9)

Sănătatea nu este doar absenţa bolii. (Hannah Green)

Sănătatea nu este preţuită până când nu apare boala. (Thomas Fuller)

Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru întelegerea bolii noastre, pentru suportarea

cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea,

să cerem şi altora să se roage pentru noi şi în special preoţilor, pentru că mult poate rugăciunea stăruit-

oare a dreptului, aşa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

Sfântul Vasile cel Mare îmbrăţişa pe cei leproşi, care erau găzduiţi în aşezămâtul creat de el, într-un spital

special pentru leproşi, fără să aibă teamă că lepra se va muta la el, adică se va îmbolnăvi şi el de

lepră. (Patriarhul Daniel)

Superficialitatea e o boală naţională, de aceea nu progresăm. (George Călinescu)

Şi a rânduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să propovăduiască, şi

să aibă putere să vindece bolile şi să alunge demonii. (Marcu 3.14, 15)

Şi auzind El, a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. (Matei 9.12)

Şi chemând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi demonii şi să vindece bo-

lile. Şi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu şi să vindece pe cei bolnavi. (Luca 9.1, 2)

Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngădu-

ie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. (Marcu 6.56)

Toate problemele din lume – exploatarea copiilor, corupţia – sunt simptome ale unei maladii spirituale: lipsa

de comunicare. (Tenzin Gyatso)

Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu ştiu. Cei ce nu ştiu, mai amarnic decât cei ce ştiu. Flămândul îşi închi-

puie că umblă după pâine, dar îi este foame de Tine. Însetatul crede că vrea să bea apă, dar îi este sete

de Tine. Bolnavul se mângâie că râvneşte sănătate, dar boala lui nu-i dă nicio şansă. În momentul în

care Îl găsesc pe Hristos, toate îşi găsesc rezolvare. (Giovanni Papini)

Zis-a Amma: Bine este a nu te mânia. De ce urăşti pe omul care te-a mâhnit? Nu el ţi-a făcut nedreptate,

ci diavolul. Urăşte boala, nu pe cel bolnav.

Bogăţia cuiva slujeşte la răscumpărarea lui; cel sărac nu se teme nici chiar de ameninţare. (Solomon 13.8)

Bogăţia e făcută să slujească, nu să conducă. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Bogăţia/ Adu-ţi aminte că, după scurtă vreme, ori bogăţia te va lăsa, ori tu vei lăsa bogăţia. (Mitropolitul Filaret)

Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în

ceruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.

(Luca 18.22, 23)

Averea este fericirea celor săraci cu duhul. (Jules Renard)

Bogat nu este cel care adună mult, ci acela care dăruieşte mult. (Sfântul Vasile cel Mare)

Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele.

(Psalmi 33.10)

Bogaţii procură săracilor mijloace pentru hrană, iar săracii mijloace pentru mântuirea lor.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Care om, îndestulat cu hrană îmbelşugată şi trăit într-o necontenită desfătare, a primit vreun har duhovni-

cesc? (Sfântul Vasile cel Mare)

Când bogăţia lui va fi la culme, tulburarea îl va apuca deodată şi toate loviturile nenorocirii vor cădea în

capul lui. (Iov 20.22)

Cea mai mare bogăţie dintre toate este să te mulţumeşti cu ceea ce ai. (Epicur, citat de Cuviosul

Clement Alexandrinul)

Cel care Îl vede pe Dumnezeu în lucrările Sale şi crede în El văzându-le, acela este cu adevărat bogat.

(Paracelsus, alchimist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.

(Solomon 14.29)

Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii. (Solomon 21.6)

Credinţa dă stabilitate şi sens vieţii lăuntrice. Omul credincios stă în preajma valorilor permanente, este

bun şi bogat. Când trece peste el o încercare a vieţii, nu se năruie, ci creşte. Omul credincios se

aseamănă copiilor, râde cu lacrimi pe obraz. Încercările, necazurile, greutăţile prin care trece

omul, în momentul în care Îl află pe Hristos, sunt depăşite. (Ernest Bernea)

Dacă nu vei căuta să te dai în vânt după cuvinte, vei fi la bătrâneţe o comoară de înţelepciune. (Platon)

Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure. (Benjamin Franklin)

Dacă ţi-ai pierdut averea, n-ai pierdut nimic. Dacă ţi-ai pierdut sănătatea, ai pierdut ceva, dar dacă ţi-ai

pierdut speranţa şi curajul, totul e pierdut. (Predicatorul american Norman Vincent Peale)

Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul

şi îl fac neroditor. (Marcu 4.19)

Din pricina banilor, mulţi au păcătuit şi cine caută să se îmbogăţească îşi întoarce ochiul de la dreptate.

(Ecclesiasticul 27.1)

Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns

în el comoara. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dumnezeu nu pedepseşte bogăţia, ci neomenia. (Sfântul Vasile cel Mare)

E mare bogăţie să te mulţumeşti cu puţin. (Ioan Slavici)

Fericirea nu depinde de ce eşti sau de ce ai, ci doar de ceea ce gândeşti. Mulţumirea aduce fericire chiar şi

săracului, iar nemulţumirea aduce sărăcie chiar şi bogatului. Viitorul vine către noi bucăţică după bucă-

ţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă, dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă, va fi

mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mulţumiţi. (Confucius)

Fii curat cu inima şi bogat cu duhul. (Din Epistola lui Barnaba)

Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintu-

lui sau pietrei cioplite de meşteşugul şi de iscusinţa omului. (Faptele Apostolilor 17.29)

Fraţilor, prea-săturarea este maica desfrânării, iar postul şi înfrânarea este bogăţia sufletului. (Patericul)

Gradometrul cultural al popoarelor e literatura, căci ea reprezintă averea sufletească a lor.

(Geoge Coşbuc)

Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei

avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea, vino şi urmează Mie. (Marcu 10.21)

Iar trei lucruri a urât sufletul meu şi foarte m-am scârbit de viaţa lor: Săracul trufaş, bogatul mincinos şi bă-

trânul desfrânat şi lipsit de înţelepciune. În tinereţile tale n-ai adunat, şi cum vei afla la bătrâneţile tale?

(Ecclesiasticul 25.3-5)

Iubeşte sărăcia lu Hristos, ca să te îmbogăţeşti cu dumnezeirea Lui. 2.9

În fiecare om Dumnezeu a ascuns o comoară. Să săpăm adânc pentru a o putea descoperi.

(Părintele Dumitru Păduraru)

Înţelepciunea depăşeşte orice avere. (Sofocle)

Înţeleptul totdeauna este bogat, dar rareori bogatul este înţelept. (Thales)

Învăţându-l pe altul îl faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac. (Proverb indian)

La nimic nu foloseşte bogăţia în ziua mâniei; numai dreptatea izbăveşte de moarte. (Solomon 11.4)

Mai bun este puţinul celui drept, decât bogăţia multă a păcătoşilor. (Psalmi 36.16)

Mai uşor se mântuieşte bogatul harnic, drept şi milostiv decât săracul cârcotaş. (Părintele Ilie Cleopa)

Majoritatea persoanelor îşi irosesc sănătatea pentru a face avere apoi pentru a o avea înapoi.

(A. J. Reb Materi)

Mama reprezintă o adevărată comoară. (Anne Brontë)

Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii. (Solomon 10.4)

Meditează mai des asupra morţii, şi nu vei mai dori nici cinste, nici slavă, nici bogăţie, nici alte întâietăţi şi

plăceri lumeşti. (Ignatie, episcopul Caucazului)

Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei

vând sângele şi averea unei generaţii. (Mihai Eminescu)

Mulţi şi-au părăsit avutul pentru Hristos. (Sfântul Ioan Casian)

Nimic nu te fereşte mai bine de plictiseală, care este flagelul vieţii omeneşti, decât bogăţia spirituală.

(Arthur Schopenhauer)

Nu dori nimic şi vei fi omul cel mai bogat din lume. (Miguel de Cervantes)

Nu întârzia a te întoarce la Domnul şi nu amâna din zi în zi. Că fără de veste va izbucni mânia Domnului şi

în vremea răzbunării vei fi dat pieirii. Nu te încrede în avuţiile câştigate pe nedrept, că nimic nu-ţi

vor folosi în ziua judecăţii. (Psalmi 5.8-10)

Nu nădăjduiţi spre nedreptate şi spre jefuire nu poftiţi; bogăţia de ar curge nu vă lipiţi inima de ea.

(Psalmi 61.10)

Nu te încrede în avuţiile câştigate pe nedrept, că nimic nu-ţi vor folosi în ziua judecăţii.

(Ecclesiasticul 5.10)

Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta. (Solomon 23.4)

Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă

comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură.

(Matei 6.19, 20)

O mare avere este o mare robie. (Proverb englezesc)

O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi

cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11.33)

Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea. (Solomon 28.11)

Ori faci avere în lumea aceasta, ori în cealaltă; cale de mijloc nu există. (Stendhal)

Pacea e mai de preţ decât orice avere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Peştera în care ţi-e frică să intri acunde comoara pe care o cauţi. (Joseph Campbell)

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor

scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit,

care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (I Petru 3.3, 4)

Pentru ca să supravieţuieşti trebuie să munceşti. Dar ca să te îmbogăţeşti trebuie să inventezi ceva.

(Alphonse Karr)

Preferă să ai un nume bun decât bogăţie. Este greu de purtat o faimă rea şi este greu să scapi de ea.

(Hesiod)

Prietenul credincios este acoperământ tare; şi cel ce l-a aflat pe el aflat-a comoară. (Ecclesiasticul 6.14)

Prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pă-

timească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceaţa cea trecătoare a păcatului, socotind că bat-

jocorirea pentru Hristos este mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, fiindcă se uita la răsplătire.

(Evrei 11.24-26)

Robul pântecelui socoteşte cu ce mâncăruri va sărbători praznicul, pe când robul Domnului, cu ce daruri

se va îmbogăţi. (Sfântul Ioan Casian)

Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa. (Solomon 22.4)

Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel mai prost păzită.

(Emile Augier)

Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o păzească, deşi aproape toţi se nasc cu ea. (Hipocrate)

Săracii care se iubesc sunt bogaţi. (Oscar Wilde)

Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr.

(Solomon 14.20)

Sărăcia nu-i răpeşte nimănui nobleţea, însă bogăţia da. (Boccaccio)

Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.

(Mihail Sadoveanu)

Stă la pândă în ascuns cu cei bogaţi ca să ucidă pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac privesc.

(Psalmi 9.28)

Sunteţi orbiţi de aurul din casele celor bogaţi? Vedeţi ceea ce au, dar nu vedeţi şi ceea ce le lipseşte.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Şi a zis către ei: Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale.