Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Luca 12.42, 43)

Şi a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu; iar Eu M-am rugat pentru

tine să nu piară credinţa ta. Şi tu, oarecând, întorcându-te, întăreşte pe fraţii tăi. Iar el I-a zis:

Doamne, cu Tine sunt gata să merg şi în temniţă şi la moarte. (Luca 22.31-33)

Unui om bogat i-a rodit din belsug ţarina. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roa-

dele mele? Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot

grâul şi bunătăţile mele. …. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul

tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogă-

ţeşte în Dumnezeu. (Luca 12.16-21)

Greu/ A face cu uşurinţă ceea ce e greu altuia, iată talentul; a face ce e imposibil talentului, iată geniul.

(Henri-Frédéric Amiel)

A te lupta cu tine însuţi este cel mai greu război – a te învinge este cea mai frumoasă victorie. (Friedrich von

Logau)

A te lupta cu tine însuţi este lupta cea mai grea. A te învinge pe tine însuţi este biruinţa cea mai frumoasă.

(Gottfried Wilhelm von Leibniz)

Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; şi, dacă a adormit, a luat una din coastele lui

şi a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luată din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o la

Adam. Şi a zis Adam: "Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie,

pentru că este luată din bărbatul său. (Facerea 2.21-23)

Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar dacă

gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela e cel mai

fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu de cunoscut.

(Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Băţul scurt se rupe greu. (Proverb)

Căci trupul cel putrezitor îngreuiază sufletul şi locuinţa cea pământească împovărează mintea cea plină de

grijă. Cu greu ne dăm seama despre cele ce sunt pe pământ şi cu osteneală găsim cele ce sunt chiar în

mâna noastră; atunci, cine a putut să pătrundă cele ce sunt în ceruri?

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.15, 16)

Ce este greu? Să păstrezi un secret. (Chilon din Lacedemona)

Ce este mai greu decât plumbul şi cum se cheamă el? Nebunul. (Ecclesiasticul 22.15)

Ce uşor e să-i faci pe oameni să creadă o minciună şi ce greu e să le-o scoţi din cap. (Mark Twain)

Cel care învaţă pe cel nebun este ca şi cel care lipeşte hârbul şi deşteaptă din somn greu pe cel care doarme.

(Ecclesiasticul 22.7)

Cel mai greu e să te ierţi pe tine însuţi. 11.6

Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Ade-

vărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia cerurilor. (Matei 19.22, 23)

Credinţa dă stabilitate şi sens vieţii lăuntrice. Omul credincios stă în preajma valorilor permanente, este

bun şi bogat. Când trece peste el o încercare a vieţii, nu se năruie, ci creşte. Omul credincios

se aseamănă copiilor, râde cu lacrimi pe obraz. Încercările, necazurile, greutăţile prin care

trece omul, în momentul în care Îl află pe Hristos, sunt depăşite. (Ernest Bernea)

Cu cât un lucru este mai greu de făcut, cu atât cere mai multă artă şi virtute. (Aristotel)

Dacă nu poţi sta lângă un om când îi este greu, nu ai dreptul să stai lângă el când îi este bine. (Paulo Coelho)

Dacă ştii să te bucuri de viaţă, nu-ţi este greu să păstrezi sentimentul de uimire. (Ray Bradbury)

De aceea, o mulţime de oameni care nu se mai roagă, suportă cu greu suferinţa, suportă cu greu boala şi

mulţi dintre ei, din deznădejde, se sinucid. Sunt studii ştiinţifice care arată că omul credincios trece

mai uşor prin greutăţile vieţii decât cel necredincios. (Patriarhul Daniel)

De asemenea, Mântuitorul Hristos ne dăruieşte harul, mila şi iertarea păcatelor, ca medicamente contra senti-

mentelui de vinovăţie şi izbăvirea de greutatea copleşitoare a conştiinţei vinovate, tuturor celor care cu po-

căinţă se apropie de Dumnezeu şi de tainele Sale în Sfânta Biserică. Împotriva tristeţii mai putem lupta prin

pocăinţă, unul din cele mai puternice mijloace de vindecare a acestei boli spirituale. (vezi Tristeţea/ )

Deci mulţi din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte? Iar Iisus, ştiind

în Sine că ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă sminteşte aceasta? (Ioan 6.60, 61)

Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului. (Solomon 20.10)

Dragă, mie mi-ar fi greu să nu postesc! (Părintele Teofil Pârâian, 10.10)

E mai greu să-l convingi pe un om că e prost decât să-l minţi că e deştept. (Jean d`Ormesson)

El închide apele în norii Săi şi norii nu se rup sub greutatea apelor. (Iov 26.8)

Este extrem de greu să convingi un elev de liceu că va întâlni o mulţime de probleme mult mai dificile decât

cele din algebră şi geometrie. (E. W. Howe)

Este greu să pierzi, dar mult mai rău este să nu fi încercat niciodată să reuşeşti. (Theodore Roosevelt)

Este o logică a inimii, foarte grea, care n-a fost scrisă. (Nicolae Iorga)

Inteligenţa este cel mai greu şi cel mai înalt produs al naturii, creaţiunea cea mai rară şi cea mai preţioasă

din câte există pe lume. (Arthur Schopenhauer)

La bine nu poţi respira de prieteni, la greu rămâi doar cu Dumnezeu! (Vladimir Ghika)

Lacrimile invizibile sunt cel mai greu de şters. (Terri Guillemets)

Lenea şi mândria ne apasă mai greu decât guvernele şi parlamentele. Să ne lecuim de primele şi le vom su-

porta mai uşor pe cele din urmă. (Benjamin Franklin)

Leneşul bagă mâna în blid, dar cu mare greutate o duce la gură. (Solomon 26.15)

Mai bine să te lupţi din greu cu duşman cinstit decât să învingi uşor nişte ticăloşi. (Baltasar Gracian)

Nimic nu este prea dificil dacă împarţi în paşi mici ceea ce ai de făcut. (Henry Ford)

Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simţi atunci când învingi dificultătile. (Samuel Johnson)

Nu există succes fără muncă grea. (Sofocle)

Nu te certa cu omul bogat, ca nu cumva să fie mai greu decât tine. Că pe mulţi i-a pierdut aurul şi inimile

regilor le-a aplecat. (Ecclesiasticul 8.2)

Piatra este grea şi nisipul cu anevoie de ridicat; însă furia nebunului este mai grea decât amândouă.

(Solomon 27.3)

Preceptele lui Dumnezeu apasă pe umerii noştri, dar e o greutate de aripi. (Vladimir Ghika)

Preferă să ai un nume bun decât bogăţie. Este greu de purtat o faimă rea şi este greu să scapi de ea.(Hesiod)

Răzbunarea e o pată greu de şters de-a lungul vieţii. (Lope de Vega)

Rugăciunea este un lucru deosebit de greu. Stările duhului nostru sunt într-o necontenită schimbare; câteodată

rugăciunea curge în noi ca un râu prea puternic, altădată însă inima pare a fi uscată. A te ruga – adesea –

înseamnă a-I grăi lui Dumnezeu despre starea noastră dezastruoasă: neputinţă, mâhnire, îndoială, frică,

tristeţe, deznădejde – într-un cuvânt, despre tot ceea ce ţine de conditiile existenţei noastre. Să ne expri-

măm fără a căuta expresii elegante sau chiar o succesiune logică. Adesea acest mod de a ne adresa lui

Dumnezeu este începutul rugăciunii – conversaţie. (Din cartea “Despre rugăciune”, pagina 8,

a Arhimandritului Sofronie Saharov)

Rugăciunea nu-i un lucru greu. Este o lucrare interioară, o puternică concentrare a sufletului. (Sfântul Antim

din Chios)

Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile grele să ţi se pară uşoare. (Grigore Moisil)

Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare şi mai greu de dobândit; pentru a fi simplu trebuie să fi trecut

prin mari experienţe. (Krishnamurti, filosof indian)

Succesul nu e greu de obţinut. Greutatea este să-l meriţi. (Albert Camus)

Şi a ascultat Moise glasul socrului său şi a făcut toate câte i-a zis. A ales deci Moise din tot Israelul oameni

destoinici şi i-a pus căpetenii în popor: peste mii, peste sute, peste cincizeci, peste zeci. Şi judecau aceştia

poporul în toată vremea; toate pricinile grele le aduceau la Moise, iar pe cele mai uşoare le judecau ei

toate. După aceea a petrecut Moise pe socrul său şi acesta s-a dus în ţara lui. (Ieşirea 18.24-27)

Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine eşti,

Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în

ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voieşti să fac? Iar Domnul i-a zis:

Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci. (Faptele Apostolilor 9.4-6)

Un gram de experienţă este mai valoros decât o tonă de teorie. (John Dewey)

Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (François Rabelais)

Un sac plin e greu, dar un sac gol e şi mai greu. (Proverb chinezesc)

Unde-i multă ezitare, este greu de ştiut momentul potrivit. (Pindar)

Vai ce grea e apărarea faimei! (Publilius Syrus)

Vai de aceia care portă crucea şi nu-I urmează lui Hristos. Cât de grea este crucea lor!

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat

părţile mai grele ale Legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea

să nu le lăsaţi. (Matei 23.32)

Zis-a deci Domnul: "Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu. Pogorî-Mă-voi

deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor,

iar de nu, să ştiu". (Facerea 18.20, 21)

Grija pentru mântuirea sufletului 4.11

Grijile nu sunt altceva decât o deprindere mentală foarte dăunătoare, iar eu îmi pot schimba orice deprindere cu

ajutorul lui Dumnezeu. (Norman Vincent Peale)

Grijile vieţii 1.4, 9.14

Grijile/ Ai grijă de nume, că acesta-ţi va rămâne mai mult decât o mie de comori mari de aur. Viaţa cea bună are

zilele numărate; iar numele cel bun în veci rămâne. (Ecclesiasticul 41.16)

Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va hrăni; nu va da în veac clătinare dreptului. (Psalmi 54.25)

Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu; (Psalmi 37.17)

Căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?

Episcopul să nu fie de curând botezat, ca nu cumva, trufindu-se, să cadă în osânda diavolului.

(I Timotei 3.5, 6)

Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga vouă. 1.4

Cât de fericiţi ar trăi mulţi oameni, dacă s-ar ocupa de treburile altora la fel de puţin pe cât se îngrijesc de

ale lor. (Georg Christoph Lichtenberg)

Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde somnul pentru

ea va fi în curând fără de grijă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.15)

Cel ce nu poartă grijă după puterea lui de toate virtuţile, săvârşeşte un păcat anevoie de iertat; dar

rugăciunea şi milostenia întorc pe cel ce nu poartă de grijă. (Sfântul Marcu Ascetul)

Dacă o faci pe grijuliul, fii grijuliu mai întâi cu tine însuţi, unde păcatul este şi mai vădit şi mai mare. Iar

dacă nu eşti grijuliu cu tine însuţi, apoi lămurit lucru este că şi pe fratele tău nu-l judeci pentru că

te îngrijeşti de soarta lui, ci pentru că îl urăşti şi vrei să-l faci de ocară. Dacă aproapele tău trebu-

ie judecat, apoi s-o facă unul care nu are astfel de păcate. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl

fac neroditor. (Marcu 4.19)

De ai slugă, îngrijeşte-o ca şi pe tine însuţi, deoarece, ca de sufletul tău, vei avea nevoie de ea. De o vei

necăji şi va fugi, în care parte de loc o vei căuta? (Ecclesiasticul 33.36, 37)

De ce te tulburi de grija unei zile, pe care nu eşti sigur c-o mai ajungi? (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate

acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai

întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. (Matei 6.31-33)

Diavolul ne aduce în minte, în timpul rugăciunii, toate lucrările şi părerile oamenilor, îngrămădeşte toate grijile

şi ne aduce cele mai bune soluţii ale problemelor care ne preocupă. 9.10

Dumnezeu acolo toarnă darul evlaviei, unde găseşte vase deşarte de grijile omeneşti. (Fericitul Augustin)

Dumnezeu vrea să se folosească încă de sufletele alese, îi coboară pe treapta a doua şi-i menţine în har,

pentru a purta grija de fraţii lor mai slabi. 11.17

Economia este arta de a obţine maximum de la viaţă. Grija de economie este rădăcina tuturor virtuţilor.

(Geoge Bernard Shaw)

Este foarte important să ne reculegem înainte de a ne ruga, să petrecem câteva clipe în linişte,

gândindu-ne numai la Dumnezeu şi dând la o parte toate grijile şi problemele de peste zi.

(Evagrie Ponticul)

Fericirea înseamnă să nu ai dureri în trup şi griji în minte. (Thomas Jefferson)

Fericit e sufletul care zi şi noapte nu are în gândurile sale altă grijă decât a şti cum va sta în faţa

judecătorului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fii treaz, sfătuieşte-te, păzeşte cele prezente, poartă grijă de cele viitoare. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fuga de răutate, exerciţiul cel mai la îndemână în timpul postului. Răutatea este o dispoziţie internă a sufletului

de a face rău, opusă bunătăţii. Termenul a fost folosit de mai multe ori vizând oameni şi lucruri în Noul Tes-

tament. Mântuitorul spunea în predica de pe munte: Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înţelege prin răutate gri-

ja, munca şi necazurile, care se repetă zilnic fără încetare, destul deci pentru o singură zi, aşa ca să nu mai

adăugăm şi grija zilei de mâine, s-o încărcăm prea mult încât să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii

şi cu lucruri spirituale. Nu numai vicleşugul este numit răutate, ci şi cele amintite mai sus (Teologul Teoclitos)

Grija de multe. 2.9

Grija de trup să nu o faceţi spre poftă. 5.10

Grija pentru mântuirea sufletului 4.11

Grija şi spaima dispar atunci când omul crede din adâncul sufletului că Dumnezeu îl poate ajuta. 11.9

Iar când vă vor duce în sinagogi şi la dregători şi la stăpâniri nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi răspunde, sau ce

veţi zice, că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela, ce trebuie să spuneţi. (Luca 12.11, 12)

Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.

Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

(Matei 6.28, 29)

În toate trebuie să luăm aminte, cu grijă, cum umblăm şi ce hotărâm despre noi.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Înfrânarea, prin grija lui Dumnezeu. 8.10

Însă cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi Cel Atotputernic are grijă de ei.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.15)

Înţelepciunea cărturarului pe încet se câştigă şi cel care nu ia aminte prea mult la grijile vieţii se va înţelepţi.

(Ecclesiasticul 38.26)

Înţelepciunea înalţă pe fiii săi, şi poartă grijă celor care o caută. (Ecclesiasticul 4.12)

Medicul îngrijeşte, natura vindecă. (Hipocrate)

Nepurtarea de grijă pentru viaţa materială. 1.4

Nimeni din cei ce vin la biserică să nu târască cu el grijile lumeşti, pentru ca atunci când se întoarce acasă

să ia cu el răsplata vrednică de ostenelile sale. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu chezăşui peste puterea ta; iar dacă ai dat chezăşie, fii cu grijă că va trebui să plăteşti.

(Ecclesiasticul 8.13)

Nu te deznădăjdui pentru că Dumnezeu este milostiv, dar nici nu fii fără grijă pentru că El este şi drept

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. 12.15

O altă emoţie negativă care îţi poate afecta atitudinea este îngrijorarea. (Herbert Harris)

Omul nu ajunge să trăiască nici o sută de ani, dar se frământă şi îşi face griji pentru o mie de ani.

(Mitropolitul Filaret)

Orice prisos de virtute am adăuga astăzi, el e o dovadă a negrijii trecute, nu un drept la răsplată.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Pentru a întreprinde anumite lucruri, metoda nimerită este o dezordine îngrijită. (Herman Melville)

Pizma şi mânia împuţinează zilele şi grija aduce bătrâneţile mai înainte de vreme. (Ecclesiasticul 30.25)

Să nu trecem cu vederea cele sperate, de grija celor pezente. (Sfântul Vasile cel Mare)

Săvârşeşte tu mai întâi fapte bune şi aşa treci la purtarea de grijă a celorlalţi. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în

pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte.

(Romani 13.13, 14)

Sufletul trebuie tratat ca pământul, să i se dea ce-i trebuie spre a fi productiv. (Constantin Noica)

Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul, dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele

după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor. (Marcu 4.18, 19)

Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-

se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său. Avraam a numit locul acela

Iahve-ire, adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi: "În munte Domnul Se arată".

(Facerea 22.13, 14)

Trebuie să ai grijă cu inginerii; ei încep cu maşina de cusut şi termină cu bomba atomică. (Marcel Pagnol)

Visurile vin din multele griji, iar glasul celui nebun din mulţimea de vorbe. (Ecclesiastul 5.2)

Groapa/ A auzit rugăciunea mea. M-a scos din groapa ticăloşiei şi din tina noroiului (Psalmi 39.2)

Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel şi 1-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a

prins a grăi şi a zis lui Daniel: "Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinsteşti fără încetare, Acela te va scăpa!"

Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul

dregătorilor săi, aşa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel. Pe urmă, împăratul s-a dus în palatul

său şi a petrecut noaptea în post şi nu au adus lângă el concubine, iar somnul nu l-a mai prins. Apoi rege-

le s-a sculat dis-de-dimineaţă, în revărsat de zori şi a venit în grabă la groapa cu lei. Şi când s-a apropi-

at de groapă, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele a prins a grăi şi a zis lui Daniel: "Daniel,

slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, Căruia te închini neîncetat, oare a putut să te scape de

lei?" Apoi Daniel a vorbit cu regele: "O, rege, în veci să trăieşti! Dumnezeu a trimis pe îngerul Său şi a

astupat gura leilor, şi ei nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui, precum

şi în faţa ta, rege, n-am făcut nici un rău!" Regele s-a bucurat foarte şi a poruncit să scoată pe Daniel

din groapă şi Daniel a fost scos din groapă şi nici o rană nu i-a fost găsită, căci nădăjduise în Dumneze-

ul lui. Atunci a poruncit regele să aducă pe bărbaţii aceia care defăimaseră pe Daniel şi au fost aruncaţi

în groapa cu lei, ei, fiii lor şi femeile lor, şi nici nu au ajuns bine în fundul gropii, că leii s-au şi năpustit

asupra lor şi le-au sfărâmat toate oasele. (Daniel 6.17-25)

Calea păcătoşilor este netezită cu pietre, la sfârşitul ei este groapa iadului. (Ecclesiasticul 21.11)

Căzut-au neamurile în groapa pe care au făcut-o; în cursa aceasta, pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul

lor. (Psalmi 9.15)

Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără prihană vor

fi fericiţi. (Solomon 28.10)

Cel ce umblă fără prihană va fi mântuit, iar cine apucă pe căi strâmbe va cădea într-o groapă.

(Solomon 28.18)

Cine sapă groapa (altuia) cade singur în ea şi cel ce rostogoleşte o piatră se prăvăleşte (tot) peste el.

(Solomon 26.27)

Doamne, scos-ai din iad sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se coboară în groapă. (Psalmi 29.3)

Eşecul ar trebui să ne fie profesor, nu gropar. (John C. Maxwell)

Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.