Obiectivele lecţiei Toţi elevii vor învăţa că

Obiectivele lecţiei

Toţi elevii vor învăţa că:

• 
  microbii se pot afla pe hrana noastră şi pot ajunge în organismul oamenilor;
  
• 
  gătirea corectă a alimentelor poate ucide microbii dăunători;
  
• 
  bacteriile se înmulţesc foarte repede.
  

Elevii cu capacităţi deosebite vor învăţa că:

• 
  păstrarea la frigider a alimentelor doar opreşte dezvoltarea microbilor, dar nu îi ucide.
  

Timp estimat pentru predare

50 de minute

Secţiunea „Răspândirea infecţiei” îşi propune să îi înveţe pe elevi despre felul în care o igienă precară a mâinilor, a respiraţiei şi a alimentaţiei poate duce la răspândirea microbilor şi la îmbolnăvire.

Secţiunea 2.3, „Igiena alimentaţiei”, le demonstrează elevilor cât de uşor pot ajunge microbii dăunători de pe hrana crudă în corpul oamenilor. Elevii joacă rolul unor bucătari şi se prefac că prepară un sandviş. Prin intermediul acestei activităţi, elevii observă literalmente cât de departe au răspândit microbii!





Măsuri de precauţie

• 
  Aveţi grijă ca gelul fosforescent să nu fie ingerat de către elevi
  
• 
  Nu priviţi direct spre lampa UV
  
• 
  Fiţi atent,-ă la elevii care ar putea avea pielea sensibilă
  

Cuvinte cheie

Contaminare încrucişată

Microorganism

Patogen

Sugestie alternativă:

Microbii dăunători care se găsesc în alimente pot provoca toxiinfecţie alimentară, care poate fi foarte periculoasă şi poate chiar ucide – însă, acest lucru se întâmplă rar. Simptomele toxiinfecţiei alimentare pot dura zile întregi, printre acestea numărându-se dureri de stomac, diaree, stări de vomă, ameţeli şi febră. De cele mai multe ori, simptomele apar brusc, dar se pot ivi şi la câteva zile după ce am mâncat hrană contaminată. De obicei, acestea trec de la sine.
Nu toţi microbii din sau de pe alimente sunt dăunători, iată câteva exemple de microbi benefici şi microbi dăunători:
Microbii benefici pot fi folosiţi pentru a prepara alimente şi băuturi. De exemplu, drojdia Saccharomyces cerevisiae intră în compoziţia drojdiei şi a berii. Bacteriile Lactobacilli sunt folosite la prepararea iaurtului şi a brânzei.
Microbii dăunători pot provoca toxiinfecţii alimentare. De exemplu, bacteriile Salmonella, E. coli şiCampylobacter se află, adeseori, pe carnea crudă şi pot provoca oamenilor diaree şi stări de vomă, iar, uneori, chiar decesul.
Microbii care provoacă alterarea alimentelor nu dăunează, de obicei, oamenilor. În general, aceştia sunt mucegaiuri sau bacterii. De exemplu, ciuperca Rhizopus stolonifer este responsabilă de mucegaiul apărut pe pâine, iar bacteriile Pseudomonas poate cauza înverzirea slăninii sau a altor tipuri de carne.
Cum putem preveni toxiinfecţiile alimentare şi întârzia alterarea alimentelor?

Majoritatea microbilor care se dezvoltă pe alimente preferă o temperatură între 5^oC şi 40^oC şi locurile călduroase şi umede. De obicei, aceştia nu suportă locurile prea calde, iar la temperaturi de peste 70^oC mor. La temperaturi foarte joase, sub 5^oC, majoritatea bacteriilor se dezvoltă foarte lent sau chiar deloc. Unele bacterii vor muri, însă multe supravieţuiesc şi pot începe să se dezvolte din nou când ajung la căldură. Iată de ce păstrăm hrana la frigider şi gătim foarte bine carnea înainte de a o mânca.

Uneori, microbii dăunători aflaţi pe anumite alimente se pot răspândi şi pe altele, de exemplu prin mâini sau ustensile de bucătărie ,şi pot provoca boli atunci când acele alimente sunt consumate. Acest fenomen este cunoscut sub numele de contaminare încrucişată.

Pregătire prealabilă

1. 
   Un exemplar din SW 1 şi SW2 SAU un exemplar din SW 3 pentru fiecare elev.
   
2. 
   Pentru fiecare grup, modelaţi un file de piept de pui din plastilină şi acoperiţi-l cu gel sau pudră fosforescentă.
   
3. 
   Pentru fiecare grup, stabiliţi o zonă care va reprezenta cuptorul. Acesta poate fi un cuptor de jucărie sau o foaie A4 pe care aţi scris cuvântul „cuptor”.
   
4. 
   Tăiaţi hârtia creponată în fâşii pentru a reprezenta salata verde şi roşiile sau achiziţionaţi alimente de jucărie din plastic.
   

• 
  Sclipiciul fin sau gelul de păr cu sclipici poate înlocui gelul fosforescent. Este important ca sclipiciul să se răspândească uşor de la o persoană la alta. Puteţi folosi sclipici în mai multe culori pentru a reprezenta tipuri diferite de microbi.
  
• 
  De asemenea, puteţi folosi scorţişoară şi ulei.
  

Informaţii generale

Materiale necesare
Pentru fiecare elev:

• 
  Un exemplar din SW 1
  
• 
  Un exemplar din SW 2 SAU SW 3
  

Pentru grupuri:

• 
  Un exemplar din SH 1
  
• 
  Un exemplar din SH 2
  
• 
  Pudră sau gel fosforescent
  
• 
  Lampă UV
  
• 
  Bucăţile de carne de pui pot fi făcute din plastilină (puteţi găsi reţeta în secţiunea 1.1)
  
• 
  Hârtie creponată (verde şi roşie) sau alimente de jucărie din plastic
  
• 
  Farfurii din hârtie
  
• 
  Cuţite din plastic
  
• 
  O zonă reprezentând cuptorul
  

2.3 Răspândirea infecţiei

Igiena alimentaţiei



Activitate principală

1. 
   Această activitate se desfăşoară în grupuri de câte 2 – 3 elevi. Spuneţi-le elevilor că se vor preface că prepară un sandviş de pui. Arătaţi-le care va fi zona de gătit.
   
2. 
   Înainte de începerea activităţii, întrebaţi elevii cum cred ei că ar trebui să prepare sandvişul de pui, pe baza lucrurilor pe care le-au învăţat în timpul lecţiei. Îi puteţi îndruma să utilizeze instrucţiunile din SH 2.
   
3. 
   Atunci când sarcina este îndeplinită, întrebaţi elevii din fiecare grup cât de bine au reuşit să îşi păstreze bucătăria curată. Explicaţi-le elevilor că un gel special reprezentând bacteriile dăunătoare a fost utilizat pentru a unge „carnea de pui crudă”. Elevii nu au putut vedea gelul deoarece, în viaţa reală, nu putem vedea nici bacteriile dăunătoare.
   
4. 
   Treceţi lampa UV peste mâna dumneavoastră acoperită cu gel fosforescent pentru a le demonstra cum funcţionează. Apoi treceţi pe la fiecare grup şi observaţi cât de multe bacterii dăunătoare au răspândit în bucătăriile lor şi pe hrana pe care urmează să o consume.
   
5. 
   Întrebaţi elevii ce ar fi trebuit să facă pentru a se asigura că bacteriile dăunătoare nu ajung pe sandviş sau pe ingrediente. De exemplu, ar fi trebuit să se-şi spele mâinile şi băncile după ce au atins carnea de pui crudă.
   

1. 
   Explicaţi-le elevilor că unor microbi le place să se dezvolte în locuri calde şi umede (cum ar fi în interiorul corpului nostru), iar atunci când găsesc un loc prielnic, se dezvoltă şi se înmulţesc. Totuşi, nu le plac locurile prea călduroase sau prea răcoroase. Spuneţi-le elevilor că în această lecţie vor putea observa felul în care microbii ajung în corpul nostru prin alimentele pe care le mâncăm.
   
2. 
   Întrebaţi elevii dacă ştiu de ce gătim alimentele sau de ce le păstrăm la frigider. Explicaţi-le că păstrarea alimentelor la frigider doar opreşte dezvoltarea microbilor, dar nu îi ucide. Odată scoşi din frigider, microbii se vor dezvolta din nou. Singura metodă de a ucide microbii este să gătim foarte bine alimentele, să le fierbem, să le coacem sau să le prăjim îndeajuns. Acest lucru se întâmplă deoarece temperaturile ridicate ucid microbii dăunători.
   
3. 
   Discutaţi împreună cu clasa despre alimentele care conţin cele mai multe bacterii dăunătoare. Arătaţi copiilor imagini cu diferite tipuri de alimente (SH 1) şi întrebaţi-i care sunt, după părerea lor, alimentele care conţin bacterii folositoare/inofensive şi care sunt cele care conţin bacterii dăunătoare.
   

Răspunsuri

Fructe şi legume: Microbi folositori/inofensivi – în sol există mulţi microbi care ajută recoltele să crească, dar nu au efecte dăunătoare asupra oamenilor.

Lapte: Microbi folositori – laptele proaspăt conţine bacterii Lactobacillus care ne ajută să digerăm hrana.

Iaurt: Microbi folositori – iaurtul conţine, de asemenea, bacterii Lactobacillus care ne ajută să digerăm hrana.

Pâine: Microbi folositori/inofensivi – drojdia Saccharomyces cerevisiae ajută pâinea să crească.

Carne de pui crudă: Microbi dăunători – carnea de pui crudă poate conţine bacterii Salmonella, E. coli sau Campylobacter, toate putând provoca toxiinfecţii alimentare oamenilor.

Cârnăciori cruzi: Microbi dăunători – carnea crudă conţine bacterii Salmonella sau E. coli care pot provoca toxiinfecţii alimentare oamenilor.

4. 
   Arătaţi-le elevilor cum ar trebui păstrate, în frigider, aceste alimente. De exemplu, carnea crudă trebuie păstrată pe raftul de jos. Pe siteul www.e-bug.eu, puteţi găsi un joc care îi va ajuta pe elevi să reţină aceste informaţii.
   

Introducere

2.3 Răspândirea infecţiei

Igiena alimentaţiei

2.3 Răspândirea infecţiei

Igiena alimentaţiei

1. 
   Oferiţi elevilor o fişă SW 1 pentru a o completa.
   
2. 
   Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:
   
   1. 
      De ce au fost răspândite bacteriile dăunătoare peste tot în bucătărie?
      

Bacteriile dăunătoare sunt răspândite atât în toată zona de preparare a hranei, cât şi pe mâinile elevilor deoarece aceştia nu s-au spălat pe mâini după ce au atins carnea crudă.

2. 
   De ce este important să ne spălăm pe mâini înainte şi după ce gătim?
   

Pe mâinile noastre, există mulţi microbi dăunători, iar pe suprafaţa cărnii crude există bacterii dintre care multe pot provoca toxiinfecţii alimentare.

3. 
   Cum putem preveni răspândirea bacteriilor dăunătoare?
   

Există multe feluri în care putem preveni răspândirea microbilor dăunători, atunci când preparăm hrana.

1. 
   Spălarea regulată pe mâini atunci când preparăm mâncarea, în special după ce am lucrat cu carne crudă sau am atins alimente care trebuie consumate crude, ca de exemplu legumele din salată.
   
2. 
   Folosirea unor planşe de tăiat separate pentru carne crudă, carne gătită, legume, pâine etc.
   
3. 
   Folosirea unor cuţite separate pentru carnea crudă şi carnea gătită.
   
1. 
   Ce s-ar putea întâmpla dacă cineva ar mânca sandvişul de pui contaminat?
   

Este posibil ca persoana respectivă să sufere o toxiinfecţie alimentară.

5. 
   De ce nu se găsesc, de obicei, bacterii dăunătoare pe carnea de pui gătită?
   

Gătim carnea de pui foarte bine pentru a ucide bacteriile dăunătoare care există pe ea. Temperaturile foarte ridicate la care se găteşte ucid bacteriile dăunătoare.

6. 
   De ce păstrăm alimentele la frigider?
   

Frigiderul este un mediu destul de rece (4 ^oC). La temperaturi foarte joase, sub 5 ^oC, majoritatea bacteriilor se dezvoltă foarte lent sau chiar deloc. Unele bacterii vor muri, însă multe supravieţuiesc şi pot începe să se dezvolte din nou atunci când ajung la căldură.

3. 
   Întrebaţi elevii dacă au fost surprinşi de cât de multe obiecte din bucătărie au atins în timp ce preparau sandvişul de pui. Reamintiţi-le că, dacă hrana ar fi fost contaminată cu microbi dăunători, ei i-ar fi răspândit în toată bucătăria.
   

Recapitulare

1. 
   Această activitate poate fi desfăşurată fie individual, fie în grupuri de câte 2 – 4 elevi.
   
2. 
   Oferiţi-le elevilor un exemplar din SW 3.
   
3. 
   Elevii trebuie să identifice 9 situaţii în care nu sunt atenţi să nu răspândească infecţia şi să ofere o explicaţie pentru fiecare.
   

Activitate complementară


Explicarea rezultatelor

1. 
   Carnea crudă trebuie păstrată pe raftul de jos al frigiderului sau pe o farfurie pentru a preveni scurgerea sângelui şi microbilor dăunători care ar contamina celelalte alimente din frigider.
   
2. 
   Temperatura normală din frigider (2–5 ^oC) opreşte dezvoltarea şi înmulţirea microbilor. Dacă lăsăm uşile frigiderului deschise, acesta se va încălzi, iar microbii se vor dezvolta şi se vor înmulţi până când vor deveni suficient de periculoşi.
   
3. 
   Lingerea lingurii poate răspândi microbii dăunători din gură în mâncare sau vice-versa, microbii dăunători pot ajunge de pe hrana crudă în gură.
   
4. 
   Acoperirea gurii atunci când strănutăm sau tuşim ne ajută să împiedicăm răspândirea infecţiei.
   
5. 
   Părul şi mucozităţile din nas capturează microbii dăunători pe care îi putem inspira. Mucozităţile scoase din nas pot conţine mulţi microbi dăunători care se pot răspândi, de pe mâinile noastre, pe hrană sau la alte persoane.
   
6. 
   Se ştie că ouăle crude conţin bacterii dăunătoare, precum Salmonella, care, dacă sunt ingerate pot provoca infecţii ale intestinului.
   
7. 
   Toate tăieturile şi petele trebuie acoperite, atunci când gătim, pentru a împiedica răspândirea microbilor din sânge în mâncare.
   
8. 
   Creionul ar fi putut intra în contact cu microbi dăunători din sală. Dacă îl introducem în gură, aceşti microbi se pot răspândi în gură şi în intestine.
   
9. 
   Se ştie că muştele transmit microbi care pot fi dăunători de la o sursă la alta.
   

9. Insectele pot răspândi infecţia pe hrana pe care o consumăm. Dacă musca s-a hrănit dintr-un tomberon, atunci microbii dăunători pot rămâne în gura muştei şi pot ajunge pe alimentele pe care se aşează aceasta!

5

4

2.3 Răspândirea infecţiei

Igiena alimentaţiei

9

8

7

6

3

2

1


Rezultate



Carne de pui


Cârnăciori


Iaurt


Pâine


Lapte


Care dintre următoarele alimente conţin microbi folositori/inofensivi şi care conţin microbi dăunători?

Fructe şi legume




Tăiaţi salata verde, roşiile şi

castraveţii şi începeţi să preparaţi sandvişul.

Aşezaţi-vă cu toţii în bănci pregătiţi pentru a mânca.

Puneţi între feliile de pâine ingredientele de salată şi carnea de pui, iar apoi serviţi sandvişurile pe farfurii.

Pregătiţi pâinea pentru sandviş, iar atunci când este gata carnea de pui, scoateţi-o din cuptor.

.

Puneţi carnea de pui în cuptor la copt.

Tăiaţi carnea de pui în bucăţi mai mici şi aşezaţi-le pe o farfurie.

1. 
   Ce s-ar putea întâmpla dacă nu te speli pe mâini după ce ai atins carnea de pui crudă?
   

______________________________________

2. 
   Cum putem împiedica răspândirea microbilor de pe carnea de pui crudă în alte zone?
   

______________________________________

3. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă cineva ar fi mâncat sandvişul cu microbi pe el?

______________________________________

După ce am pregătit sandvişul, am observat bacterii în următoarele locuri:

• 
  pe sandviş
  
• 
  pe carnea de pui
  
• 
  în zona de preparare
  
• 
  pe mâinile mele
  
• 
  în alte locuri
  

1. 
   Imaginează-ţi că bacteriile de pe mâna ta sunt colorate cu albastru, iar tu vei lăsa o urmă albastră de fiecare dată când atingi ceva.
   
2. 
   Desenează în acest chenar un plan al bucătăriei tale. Marchează cu albastru tot ceea ce atingi în timp ce prepari un sandviş.
   

Spală-te întotdeauna pe mâini după ce ai atins carnea crudă





Poţi încercui 9 lucruri pe care le fac elevii în timpul acestei lecţii de gătit şi pe care nu ar trebui să le facă? Motivează-ţi alegerile!





Poţi încercui 9 lucruri pe care le fac elevii în timpul acestei lecţii de gătit şi pe care nu ar trebui să le facă? Motivează-ţi alegerile!