Structura rasială: albi 74%, negri 13%, asiatici 4,4% etc.
Cele mai mari concentrări de populaţie sunt în zonele litorale (la Atlantic şi Pacific) şi a Marilor Lacuri
Cele mai puţin populate (sub 10loc/km2) se află în vest (zona montană)
Ca religie: 60% protestantă, 25% catolică
Populaţia urbană depăşeşte 80%
cel mai populat oraş din SUA (8.274.527 în 2007), zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume
cel mai populat oraş din SUA (8.274.527 în 2007), zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume
are statutul de cel mai mare oraş al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea şi primul oraş capitală al statului şi locul de numire a lui George Washington ca primul preşedinte al Statelor Unite.
unul din centrele mondiale importante de comerţ şi finanţe.
un centru important al afacerilor externe, găzduind sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
36% din populaţia sa este născută în altă ţară
Se vorbesc aproximativ 170 de limbi
Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524,de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême).
Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524,de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême).
Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei aşezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerţul de blănuri, denumită mai târziu „Nieuw Amsterdam“ (Noul Amsterdam), situată în sudul Manhattanului.
Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susţinea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$.
Este împărţit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens şi insula Staten Island.
Este împărţit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens şi insula Staten Island.
MANHATTAN (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone şi locul unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum şi Central Park. În nord (în imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem.
MANHATTAN (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone şi locul unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum şi Central Park. În nord (în imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem.
este centrul financiar al oraşului şi găzduieşte sediile multor corporaţii, Naţiunile Unite, precum şi numeroase universităţi importante.
Este amplasat pe o insulă - Manhattan Island.
BROOKLYN (sau Kings) (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a oraşului, şi a fost un oraş de sine stătător până în anul 1898
este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, etnică şi socială, şi cartierele sale distinctive.
Acestă zonă beneficiază de o plajă ce se extinde pe o suprafaţă foarte mare, şi găzduieşte Coney Island, înfiinţat în anii 1870.
Este amplasat pe insula Long Island.
QUEENS (Pop. 2,270,338)este cea mai mare zona administartivă (,,borough") din SUA .
Primi colonişti europeni au fost olandezii care au înfiinţat o serie de sate şi oraşe pe teritoriul actual , astăzi fiind al doilea borough ca mărime din punct de vedere al populaţie după Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.
STATEN ISLAND (sau Richmond) ( Pop. 481,613) este cea mai recentă şi cea mai putin populată zonă din New York (mai puţin de 100 de ani) şi este legată de restul metropolei prin Podul Verrazano-Narrows, ce face legătura cu Brooklyn şi prin Feribotul Staten Island ce face legătura cu Manhattan.
Este situat pe râul Potomac, puţin înainte de vărsarea în estuarul Cheaspeake
Este situat pe râul Potomac, puţin înainte de vărsarea în estuarul Cheaspeake
Capitală din 1800, formează District of Columbia, teritoriul federal care nu intră în componenţa nici unuia dintre statele federaţiei
Aici se găseşte Casa Albă, Capitoliu (sediul Congresului), sediile ministerelor, ale reprezentanţelor diplomatice
Din cei peste 3 milioane locuitori, cât are cu suburbiile sale, circa 54% reprezintă populaţia de culoare, Washington-ul fiind singurul oraş mare al SUA în care populaţia de culoare este majoritară.
este cel mai mare oraş din statul California
este cel mai mare oraş din statul California
În 1781 spaniolii au întemeiat un oraş în zona vestică a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de Nuestra Senora Reina de los Angeles.
Dominaţia spaniolă a încetat în 1821, însă Statele Unite au preluat controlul oraşului 30 de ani mai târziu. Apariţia căilor ferate, precum şi celebra "Goană după aur" a adus în aceste ţinuturi foarte mulţi emigranţi.
este al doilea centru al SUA pentru producţia de autmobile (cu o mare uzină a firmei Chrysler)
este al doilea centru al SUA pentru producţia de autmobile (cu o mare uzină a firmei Chrysler)
Este un important centru bancar şi comercial
Activitatea culturală e cunsocută mai ales prin industria cinematografică.
A rămas primul centru de filme din SUA (studiourile MGM, Warner Bros, Paramount, 20-th Century fox etc.)
Dintre punctele de atracţie: Beverly Hills, Disneyland, acvariul Marineland etc.
este cel mai mare oraş din statul Illinois şi al treilea oraş ca mărime din Statele Unite ale Americii, având o populaţie de 2.896.016. Oraşul este un centru important financiar şi industrial al Americii de Nord, fiind de asemena cunoscut pentru diversitatea sa etnică, dar şi pentru importanţa sa în reţeaua de transport americană (se întâlnesc 39 linii de cale ferată, este un centru de concentrare a marilor autostrăzi, are al doilea aeroport ca trafic de persoane)
este cel mai mare oraş din statul Illinois şi al treilea oraş ca mărime din Statele Unite ale Americii, având o populaţie de 2.896.016. Oraşul este un centru important financiar şi industrial al Americii de Nord, fiind de asemena cunoscut pentru diversitatea sa etnică, dar şi pentru importanţa sa în reţeaua de transport americană (se întâlnesc 39 linii de cale ferată, este un centru de concentrare a marilor autostrăzi, are al doilea aeroport ca trafic de persoane)
Conform recensământului din 2005, Houston a avut o populaţie de peste 2 milioane. Împreună cu suburbiile, zona metropolitană Houston este a şaptea ca mărime, cu o populaţie de 5.3 milioane răspândită în peste 10 comitate.
este renumit în întreaga lume datorită contribuţiilor în domeniul energiei (mai ales a petrolului) şi industriei aeronautice, cât şi pentru canalul portuar. De asemenea, Houston este centrul mondial pentru producerea echipamentului petrolier.
este renumit în întreaga lume datorită contribuţiilor în domeniul energiei (mai ales a petrolului) şi industriei aeronautice, cât şi pentru canalul portuar. De asemenea, Houston este centrul mondial pentru producerea echipamentului petrolier.
Portul oraşului este pe primul loc din SUA în comerţul internaţional şi este al şaselea din lume ca mărime.
La Houston se află sediul Centrului Medical Texas, cea mai mare concentraţie mondială de spitale şi clinici.
Pentru o perioadă din secolul XVIII , oraşul a fost cea de-a doua capitală şi cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii. Aici s-a semnat la 4 iulie 1776 Declaraţia de independenţă.
Pentru o perioadă din secolul XVIII , oraşul a fost cea de-a doua capitală şi cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii. Aici s-a semnat la 4 iulie 1776 Declaraţia de independenţă.
Inaintea apariţiei europenilor (secolul XVI-lea), pe teritoriul actualului oraş Philadelhia se afla oraşelul Shackamaxon populat de tribul indian Lenape (Delaware). Primele aşezări europene în acesta zona au fost fondate de către olandezi, englezi şi suedezi. Suedezii au căutat să-şi extindă influenţele prin formarea unei colonii care să se ocupe cu agricultura (cultivarea tutunului) şi cu comerţul de blană, evitând, pe această cale, negustorii francezi şi englezi. Prima expediţie suedeză în America de Nord a pornit din portul Gothenburg spre sfârşitul anului 1637, fiind organizată şi condusă de către Clas Fleming, amiral suedez din Finlanda.
se găseşte situat aproximativ central în statul Arizona, în comitatul Maricopa, la 235 de km (140 de mile) sud de de Flagstaff şi la 250 km (150 de mile) nord-vest de Tucson, celelalte două zone urbane semnificative ale statului.
se găseşte situat aproximativ central în statul Arizona, în comitatul Maricopa, la 235 de km (140 de mile) sud de de Flagstaff şi la 250 km (150 de mile) nord-vest de Tucson, celelalte două zone urbane semnificative ale statului.
Zona metropolitană, al cărui nucleu îl formează, se mai numeşte şi Phoenix Greater Area şi constă din 21 de municipalităţi diferite. Datorită climatului local extrem de torid şi uscat, locul pe care se găseşte Phoenix-ul de azi a fost denumit "Hoodzo" în limba Navajo, şi "Fiinigis" în limba Western Apache, care se traduc la fel, "Locul este fierbinte".
Întrucât statul Nevada nu percepe taxe de tranzacţii, Las Vegas este cunoscut internaţional ca un oraş de vacanţă cu hoteluri şi locuri de odihnă, magazine şi faimoase cazinouri.
Întrucât statul Nevada nu percepe taxe de tranzacţii, Las Vegas este cunoscut internaţional ca un oraş de vacanţă cu hoteluri şi locuri de odihnă, magazine şi faimoase cazinouri.
Constucţia oraşului a început în anul 1905, iar localitatea a obţinut titlul administrativ oraş în 1911.
Datorită unui ritm de creştere suţinut, Las Vegas a devenit cel mai mare oraş din Statele Unite fondat în secolul al XX-lea, comparativ cu Chicago, care este considerat cel mai mare oraş fondat în secolul al XIX-lea.
Las Vegas este în prezent cel de-al 28-lea oraş din Statele Unite după numărul de locuitori.
Leţea I.,Popovici I., Rusenescu C.- Geografia Americii de Nord şi Centrale, Ed. Şt. Şi Enciclopedică
Leţea I.,Popovici I., Rusenescu C.- Geografia Americii de Nord şi Centrale, Ed. Şt. Şi Enciclopedică
