Originea si evolutia limbii romane

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric românesc. Este un mare povestitor, alaturi de Jon Neculce (perioada veche) si de Jon Creanga (perioada marilor clasici).

Mihail Sadoveanu a lasat o opera monumentala concretizata în peste 100 de volume. Debuteaza cu o schita Domnisoar N. din Falticeni, într-o revista din Bucuresti, în 1897. Din 1901 Mihail Sadoveanu colaboreaza la revista Samanatorul, fiind coaptat în redactia acestei reviste. Anul 1904 înseamna marea intrare a lui Mihail Sadoveanu în literatura româna prin debutul editorial cu patru carti: Povestiri, Crâsma lui mos Precu, Dureri înabusite, Soimii.

Referindu-se la acest aspect, Nicolae Iorga preciza ca anul 1904 trebuie numit anul literar Mihail Sadoveanu. Acest debut editorial anunta înca de pe acum marile teme ale creatiei sadoveniene: viata celor multi si necajiti, interesul pentru istorie, dragostea fata de natura.

În acelasi timp cele patru carti evidentiaza exceptionalul talent de povestitor al lui Mihail Sadoveanu. În 1907 apare la Iasi revista Viata româneasca si Mihail Sadoveanu va deveni un colaborator al acesteia.

Romanele istorice:

Soimii (1904), Neamul Soimarestilor (1915), Zodia cancerului sau vremea Duca-i Voda (1929), Creanga de aur (1933), Viata lui Stefan cel Mare (1934), Fratii Jderi : Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mariei sale (1942), Nicoara Potcoava (1952)

Romane sociale:

Baltagul (1930), Strada Lapusneanu, Însemnarile lui Neculai Manea, Mitrea Cocor

Opere închinate naturii:

Împaratia apelor, Valea Frumoasei, Tara de dincolo de negura, Povestile de la Bradu, Strâmb, Istorisiri de vânatoare

Povestiri:

Bordeienii, Hanu-Ancutei (1929), Dureri înabusite, Apa marilor

Viata târgurilor de provincie:

Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Barca linistii, Haia Sanis, Floare ofilita

Lucrari memorialiste:

Anii de ucenicie, Cele mai vechi amintiri

Pentru meritele sale Mihail Sadoveanu a fost primit în Academie, rostind cu acest prilej un discurs de receptie Poezia populara.

Dupa al doilea razboi mondial Mihail Sadoveanu a fost recunoscut ca o mare personalitate a vietii politice si literare. A fost presedintele Uniunii Scriitorilor.

În anii obsedantului deceniu Mihail Sadoveanu face niste compromisuri, scriind romanele Mitrea Cocor si Pauna mica, romane complet lipsite de orice valoare literara. Din vasta opera sadoveniana se remarca proza istorica de foarte buna calitate, operele închinate naturii si cele care evoca atmosfera apasatoare a târgurilor de provincie.

Întreaga opera traieste prin exceptionalul talent de povestitor al autorului

Ucenicia lui Ionut

Trilogia "Fratii Jderi" este alcatuita din romanele "Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim în fata atât a destinului individual cât si cel colectiv, investite cu sensuri simbolice.

Ucenicia lui Ionut - Volumul I - este un roman al cunoasterii primitive, empirice, al credintelor în mituri si în minuni, al initierii, pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a învata cum sa devina ostas adevarat.

Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea locala ce contribuie în buna masura la realizarea tonalitatii, dau, evident, impresia de roman istoric, unde întâlnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. Dumas.

Hramul Manastirii Neamt, cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. În acest moment intra în scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Din povestea batrânului staroste, plina de umor, aflam despre razboiul lui Stefan "cu aceasta tara fara rânduiala", unde poruncesc "multi stapâni". Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri.

Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole - Par Negru al carui feciori sunt cu totii închinati slujbei domnesti: Simion-comis si el; Nicoara - calugar care sub anteriul monahal poarta arme; Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia, Damian-negutator la Liov dar "ochiul deschis al domnitorului" peste hotare, Ionut - mezinul este chemat în slujba domneasca.

Intriga se învârteste, mai ales în jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Armasarul domnesc are însusiri magice. În el este concentrata puterea voievodului.

Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de învatat. Numita "bildungsroman", "Ucenicia lui Ionut" este deocamdata un roman al inocentei. Candoarea tânarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman, care îl numeste "mânz". Tânarul cunoaste si prima criza erotica. Dragostea pentru jupînita Nasta, de la Ionaseni, îl determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda - fiul domnitorului. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat, prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda, salvând viata fiului domnesc. Ionut dovedeste ca este format ca ostean în timpul luptei contra tatarilor când îl ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi, cum se întâmpla frecvent în acele vremi, are loc o iesire în prada a tatarilor în urma careia cade în robie jupânita Nasta - prima dragoste a lui Ionut.

Evadarea necugetata din cadrul familial este pâna la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva - tema epopeica si ea în roman. Aflând ca jupânita Nasta a fost vânduta unui serai, Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mâinile turcilor în chiar cetatea lor bine aparata. Dar jupânita, pentru care a fost întreprinsa întreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii, deoarece preferase sa se arunce în apa decât sa cada în mâna turcilor.

Ucenicia lui Ionut

Este considerat un roman al iubirii adolescentine. În acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred în superstitii, semne, în practici primitive. Astfel jupâneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred în cai nazdravani, ca de exemplu Catalan, calul lui Stefan cel Mare.

Volumul începe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare în rândul poporului.

Oamenii discuta despre Stefan cel Mare, ca despre o fiinta miraculoasa. Cu acest prilej Stefan cel Mare îl alege pe Ionut Jder, ca prieten si slujitor al fiului sau, Alexandrel.

Dragostea spontana pentru domnita Nasta îl face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Aceasta prima criza erotica îl face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel.

Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei, rapita la porunca lui Soliman bei. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare.

Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece, au un caracter initiatic; ca si personajele din basme, drumul si aventurile reprezinta probe, încercari, prin care Ionut Jder dobândeste experienta si întelepciunea vietii.