Otorinolaringologie



Yüklə 0,65 Mb.
səhifə9/9
tarix17.01.2019
ölçüsü0,65 Mb.
#97685
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Discuţii

Evaluarea chirurgiei endonazale rino-sinusală prin prizma fiziologiei nazale, simptomaticii nazale, olfacţiei şi calităţii vieţii rămîne o problemă actuală, deoarece argumentează utilizarea unui anumit procedeu chirurgical sau altul în cazul patologiei RSC, în vederea obţinerii unui rezultat cît mai bun în timp. În studii recente s-au demonstrat efectele benefice ale intervenţiei chirurgicale în RSC. Astfel, calitatea şi viteza transportului mucociliar în caile aeriene rino-faringiene s-au imbunătăţit considerabil. Cazurile cu diminuarea vitezei transportului muco-ciliar servesc ca prognoză rezervat pesimistă la pacienţii cu RSC operată. De asemenea rinometria acustică a fost printre indicii evaluaţi atît pre- , cît şi post-operator. În cazul pacienţilor cu o geometrie rinometrica mai largă a căilor aeriene nazale, şi în special al meatului nazal inferior, se atestă o proporţie semnificativ mai mare de rezultate postoperatorii satisfăcătoare, cu o îmbunătăţire a stării subiective a pacientului mult îmbunătăţită.

Funcţia olfactorie a fost studiată detailat de studiile lui Klimek[12]. Klimek şi autorii au investigat pacienţii cu polipoza nazală operată prin efectuarea cercetării la olfactometrie , capacitatea de identificare şi discriminare a mirosurilor. Rezultatele lor au arătat o îmbunătăţire maximă a funcţiei olfactive la 3 luni de la intervenţie, cu o uşoară înrăutăţire ulterioară la 6 şi 12 luni. S-a recomandat ca în procedeul tehnic ales să se evite rezecţia cornetului nazal mediu , deoarece aceasta intervine în circuitul normal al aerului prin căile nazale şi duce la rezultate negative în funcţia olfactorie ulterioară a pacientului. Senior şi autorii [13] au studiat efectele intervenţiei chirurgicale rino-sinusală la pacienţii cu astm bronşic. La o supraveghere a 120 de pacienţi cu astm bronşic operaţi pentru RSC pe parcursul a circa 6,5 ani, s-a demonstrat micşorarea frecvenţei recidivelor în timp şi diminuarea simptomelor în crize.

Per ansamblu la pacienţii care au fost operaţi utilizînd procedura endoscopică chirurgicală rino-sinusală s-a atestat o îmbunătăţire considerabilă a indicelui calităţii vieţii, atestată prin examinarea la scala analogică a pacienţilor efectuată postoperator.


Concluzii

La moment, o multitudine de factori pato-fiziologici ai RSC au fost identificaţi, însă multe întrebări privitor la etiologia polipozei nazale rămîn încă neelucidate. Din momentul introducerii microscopului în chirurgia endoscopică rino-sinusală, aceasta a devenit procedura de elecţie în cazurile cînd tratamentul conservator s-a dovedit ineficace.

Din procedeele tehnice existente, se dă prioritate celor mini-invazive şi cu abord limitat în opoziţie cu procedeele clasice. Calitatea vieţii, simptomatica şi frecvenţa recidivelor la pacienţi, postoperator, au fost mult îmbunătăţite. Beneficiile de durată sunt demonstrate în numeroase studii efectuate de autori europeni şi ai continentului nord-american.

Însă, din cauza riscului sporit de recidivă postoperatorie, intervenţia chirurgicală îsi găseşte locul ca o tactică, mai degrabă, complementară unui tratament complex terapeutico-chirugical al RSC.

Atitudinea terapeutică în RSC necesită un abord complex, individual adaptat fiecărui pacient aparte, fapt datorat particularitaţilor individuale şi heterogenităţii patologiei în cauză.
Bibliografie

1 Gwaltney JM, Philipps CD, Miller RD, et al: Computed tomography study of the common cold. N Engl J Med 1994;330:25–30.

2 Lund VJ, Kennedy DW: Quantification for staging sinusitis. The staging and therapy group. Ann Otol Rhinol Laryngol Suppl 1995;167:17–21.

3 Ponikau JU, Sherris DA, Kern EB, Homburger HA, Frigas E, Gaffey TA, Roberts GD: The diagnosis and incidence of allergic fungal sinusitis. Mayo Clin Proc 1999;74:877–884.

4 Kaliner MA, Osguthrope JD, Fireman P, et al: Sinusitis: Bench to bedside. Current findings, future directions. J Allergy Clin Immunol 1997;99:829–848.

5 Savolainen S: Allergy in patients with acute maxillary sinusitis. Allergy 1989;44:116–122.

6 Porter JP, Patel AA, Dewey CM, et al: Prevalence of sinonasal symptoms in patients with HIV infection. Am J Rhinol 1999;13:203–208.

7 Batra PS, Kern RC, Tripathi, et al: Outcome analysis of endoscopic sinus surgery in patients with nasal polyps and asthma. Laryngoscope 2003;113:1703–1706.

8 Davidsson A, Hellquist HB: The so-called ‘allergic’ nasal polyp. ORL J Otorhinolaryngol Relat Spec 1993;55:30–35.

9 Kaldenbach T, Schafer D, Gosepath J, Bittinger F, Klimek L, Mann WJ: Significance of eosinophilic granulocytes in relation to allergy and aspirin intolerance in patients with sinusitis polyposa. Laryngorhinootologie 1999;78: 429–434.

10 Samter M, Zeitz HJ: The aspirin triad and the protaglandins; in Samter M (ed):Immunological Diseases, ed 3, vol II. Boston, Brown, 1978, pp 900–927.

11 Weber R, Keerl R, Hosemann W, Schauss F, Leuwer R, Draf W: Complications with permanent damage in endonasal paranasal sinus operations – more frequent in experienced surgeons? Laryngorhinootologie 1998;77: 398–401.

12 Klimek L, Moll B, Amedee RG, Mann WJ: Olfactory function after microscopic endonasal surgery in patients with nasal polyps. Am J Rhinol 1997;11:251–255.

13 Dunlop G, Scadding GK, Lund VJ: The effect of endoscopic sinus surgery on asthma: Management of patients with chronic rhinosinusitis, nasal polyposis, and asthma. Am J Rhinol 1999;13:261–265.

14 Jan Gosepath, Wolf J. Mann, New concepts in chronic rhinosinusitis, ORL 2005;67:125–136 DOI: 10.1159/000086075


Rinosinusită cronică polipoasă.

Actualităţi în patogeneza

Alexandru Sandul, Maria Tanurcova, Victoria Liuţcanova,

Cezara Andreev, Viorica Chistruga

Catedra Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testemiţanu”


Summary

Nasal polyposis. The contemporary diagnosis

Purpose of review: Nasal polyps is a common ENT disease with high medical failure and recurrence rate, reflecting unknown pathogenesis. The present review is an update on the etiopathogenesis of nasal polyps.

Recent finding: Several mechanisms have been proposed for the formation of nasal polyps, including allergy, mucosal allergy, autonomic imbalance, nitric oxide, superantigens, infection, abnormal transepithelial ion transport, mucopolysaccharide abnormality, mechanical obstruction and epithelial rupture. Eosinophils comprises more than 60% of the cell population. Activated T cells, mast cells and plasma cells are also increased compared with the normal nasal mucosa. The stroma has numerous mediators, including cytokines, growth factors, adhesion molecules, and immunoglobulins. Both Th1 and Th2 types of cytokines are upregulated independent of the atopic status. An increased production of GM-CSF, IL5, RANTES and eotaxin can contribute to chronic eosinophilic inflammation by regulating the migration, survival and activation of eosinophils.

Conclusion: Nasal polyps is a multifactorial disease, with infectious, noninfectious, inflammation, anatomic and genetic abnormalities. Chronic inflammation remains the central major factor in nasal polyps.

Keywords: Nasal polyps, Etiology, Pathogenesis, Histology
Rezumat

Sinuzita cronică polipoasă –reprezintă o patologie inflamatorie a mucoasei cavităţii nazale şi sinusurilor paranazale, caracterizată prin formarea şi dezvoltarea de polipi recidivanţi, constînd preponderant de ţesut edematos infiltrat cu eozinofile[4, 9]. Odată cu creşterea polipului are loc coborîrea lui în cavitatea nazală cu apariţia următoarelor simptome : congestie nazală, rinoree, hiposmie şi senzaţie de presiune, ce afectează în mod semnificativ calitatea vieţii pacienţilor.

Prevalenţa rinosinuzitelor polipoase este de 1- 4%, mai frecvent la vârsta de 30 - 60 de ani [7, 11, 15] .


Obiectivele lucrării

Studierea şi discutarea multiplelor teorii şi a mecanismelor în patogeneza rinosinuzitelor polipoase.


Materiale şi metode

Studiile au fost efectuate în baza literaturii disponibile, tratatelor editate referitor la patologia studiata, cît şi materialelor oferite de serviciul INTERNET MED- LINE.


Rezultate şi discuţii

Rinosinuzita polipoasă(RSP)- este o afecţiune polietiologică, cauzată de infecţia cronică, inflamaţia neinfectioasă (alergie),dereglări anatomice şi genetice. Până în prezent, nu există o părere comună în privinţa că: de a considera polipii ca o formă nozologică independentă, adică o modificare caracteristică a mucoasei nazale şi a sinusurilor paranazale, sau o manifestare a unei boli sistemice de etiologie alergică: astmul bronşic, intoleranţa la aspirină, mucoviscidoza Kartagener sindrom [2,9,5] .

Teoriile patogenetice a rinosinuzitei polipoase:

Teoria alergică .

Această teorie este cercetată din cauza existenţei următorilor factori:

• ca urmare a examenului histomorfologic a ţesutului polipos modificat, se determină infiltrarea eozinofilică.

•deseori rinosinuzita polipoasă se asociază cu astmul bronşic.



În baza studiilor clinice efectuate de Settipane, s-a demonstrat că pacienţii cu RSP probele alergice cutanate sunt pozitive în majoritatea cazurilor, în comparaţie cu populaţia generală [4, 2, 1].

Teoria tulburărilor vasomotorii şi decalajul epitelial.

Din punct de vedere histologice un polip tipic constă dintr-un epiteliu deteriorat, metaplaziat, situat pe membrana bazală îngroşată, şi stroma edemaţiată, care conţine un număr mic de glande şi vase sangvine şi practic lipsită de terminaţiuni nervoase. Din cauza inervaţiei vasoconstrictorii insuficiente are loc creşterea permeabilităţii vasculare, şi ca urmare creşte edemul tisular .

Ca urmare a creşterii presiunii intratisulare din partea mucoasei edemaţiate şi infiltrate a cavităţii nazale şi sinusurilor paranazale are loc clivajul membranei bazale. Acest lucru duce la proeminenţa ţesuturilor proprii prin defectul epitelial cu formarea unui polip.

Destul de repede are loc epitelizarea ţesutului prolabat [7, 11, 13].

Teoria intoleranţei la aspirină.

Preparatele antiinflamatoare nespecifice(PAN), inhibînd ciclooxigenaza, duc la activarea căilor alternative de metabolizare a acidului arahidonic, catalizat de 5 - lipooxigenaza. Produsele lipooxigenazei descompunerei acidului arahidonic – leucotrienele-reprezintă mediatori proinflamatori puternici LTC-4, LTD-4, LTE-4. Leucotriene pot stimula migrarea eozinofilelor în mucoasa tractului respirator. Studiile clinice efectuate de J. Gosepath au arătat că la mai mult de 90% dintre pacienţi cu RSP au fost depistate erori de metabolizare a acidului arahidonic. Ipoteza de bază susţine în conformitate cu aceste studii, că majoritatea pacienţilor cu RSP au o intoleranţă ascunsă la PAN. Ingestia continuă de pacient a diferitor doze de PAN cu alimente (fructe şi legume), ce provoacă o inflamaţie recidivantă euzinofilică în mucoasa tractului respirator superior şi conduce la o creştere a polipilor aspirin induşi [2, 6, 17, 16] .



Teoria superantigenică.

Staphylococcus aureus a fost depistat pe mucoasa cavităţii nazale la pacienţii cu RSP în 60-70% din cazuri. Aceste bacterii produc toxine Staphylococcus enterotoxins A (SEA), Staphylococcus enterotoxins B (SEB) şi sindromul de şoc toxic toxina-1 (TSST-1), care acţionează ca superantigeni limfocitari a mucoasei. Aceste limfocite activate produc Th1 şi Th2 citokine (IFN-γ, IL-2, IL-4, IL-5), ducând la inflamaţia cronică limfocito-eozinofilică a mucoasei. Anticorpii specifici IgE pentru SEA şi SEB au fost detectate în 50% din cazuri cu RSP, SEB, TSST în 78% [14, 18, 25 ].



Infecţii fungice.

Studii efectuate în Clinica Mayo (SUA) au arătat că elementele de miceliu ale ciupercilor au fost depistate la majoritatea pacienţilor cu rinosuzită cronică polipoasă.La 96% dintre pacienţi cu rinosinuzite cronice polipoase în conţinutul sinusurilor paranazale au fost identificate eozinofile, ce migrează din mucoasă cu formarea clastrelor în jurul elementelor fungice. Cercetările imunologice au că T- limfocitele la pacienţi cu RSP, în prezenţa alergenului fungic pot elimina anumite citokine, care sunt capabile de a recruta (IL-13) şi activa (eozinofile IL-5). Grupa de eozinofile înconjoară şi distrug elementele fungice prin eliminarea din citoplasma lor de proteinele toxice MBP (major basic protein ), ECP (eosinophil cationic protein), peroxidaza eozinofilică şi neurotoxin euzinofilic. Ca urmare în lumenul sinusurilor paranazale se formează o substanţă densă-mucină, ce conţine cantităţi marite de aceste proteine toxice, care au efect distructiv asupra mucoasei, provocînd un proces inflamator cronic a ei şi creşterea polipilor [3, 8, 25].

Teoria genetică.

Această teorie implică dezvoltarea de RSP pe baza predispoziţiei familiale. Fibroza chistica, însoţită de polipoză nazală,reprezintă o boală genetică autosomal- recesivă asociată cu mutaţia genei CFTR în regiunea q31 a braţului lung al cromozomului 7. Antigenul leucocitar uman DR (HLA-DR) este prezent pe suprafaţa celulelor inflamatori din mucoasa nazală şi ţesutul polipos modificat. Persoanele cu haplotipuri HLA-DR7-DQA1O2O2 şi HLA-DR7-DQB1O2O2 au o predispunere de 2-3 ori mai mare la apariţia rinosinuzitei polipoase [12, 13, 17, 23 ].




Concluzii

Rinosinuzita polipoasă – reprezintă o patologie polietiologică, până în prezent nu există nici o teorie unică, mecanism, responsabil pentru dezvoltarea polipozei nazale. În patogeneza acestei boli există interacţiunea complexă semnificativă a diferitelor verigi, inclusiv celule- ţesuturi restante (epiteliu), inflamatorii (eozinofile) şi celule patogene (miofibroblaşi). Însă patogeneza polipozei nazale nu se limitează la interacţiunea dintre aceşti factori. Un studiu detaliat şi de înţelegere a acestor interacţiuni complexe ar putea ajuta elaborarea unor metode mai noi şi eficiente în tratamentul RSP.
Bibliografie

  1. Asero R, Bottazzi G. Nasal polyposis: a study of its association with airborne allergen hypersensitivity. Ann Allergy Asthma Immunol 2001; 86: 283-5.

  2. Asero R, Bottazzi G. Nasal polyposis: a study of its association with airborne allergen hypersensitivity. Ann Allergy Asthma Immunol 2001; 86: 283-5.

  3. Black PN, Udy AA, Brodie SM. Sensitivity to fungal allergens is a risk factor for life-threatening asthma. Allergy. 2000 May; 55(5):501-504.

  4. Bryson JM, Tasca RA, Rowe-Jones JM. Local and systemic eosinophilia in patients undergoing endoscopic sinus surgery for chronic rhinosinusitis with and without polyposis. Clin Otolaryngol Allied Sci. 2003;28(1):55-58.

  5. Cattoretti G, Becker MH, Key G, Duchrow M, Schulter C,Galle J, et al. Monoclonal antibodies against recombinant parts of the Ki-67 antigen (MIB 1 and MIB 3) detect proliferating cells in microwave-processed formalin-fixed paraffin sections. JPathol 1992;168:357-63.

  6. Cook PR. The role of aspirin sensitivity and nasal polyposis. Curr Opin Otolaryngol Head Neck Surg 2002; 10: 213-6.

  7. Emanuel IA, Shah SB. Chronic rhinosinusitis: allergy and sinus computed tomography relationships. Otolaryngol Head Neck Surg. 2000;123(6):687-691.

  8. Gerdes J, Schwab U, Lemke H, Stein H. Production of a mouse monoclonal antibody reactive with a human nuclear antigen associated with cell proliferation. Int J Cancer 1983; 31 :13-20.

  9. Gosepath J, Mann WJ. Aspirin intolerance and nasal polyps. Curr Opin Otolaryngol Head Neck Surg 2002; 10: 3-7.

  10. Grigoreas C, Vourdas D, Petalas K, Simeonidis G, Demeroutis I, Tsioulos T. Nasal polyps in patients with rhinitis and asthma. Allergy Asthma Proc. 2002 May- Jun; 23(3):169-174.

  11. Gutman M, Torres A, Keen KJ, et al. Prevalence of allergy in patients with chronic rhinosinusitis. Otolaryngol Head Neck Surg. 2004; 130(5):545-552.

  12. Hassid S, Salmon I, Brugmans M, Dawance S, Kiss R, Gabius HJ, et al. Histochemical study of epithelia of nasal polyps by biotinylated lectins and neoglycoproteins. A comparison with the normal respiratory epithelium. Eur J Morphol 1997; 35:77-85.

  13. Hamilos DL. Nasal polyps as immunoreactive tissue. Allergy Asthma Proc 1996; 17: 293-6.

  14. Kirtsreesakul V. Nasal polyps: the relationship to allergy, sinonasal infection and histopathological type. J Med Assoc Thai 2004; 87: 277-82.

  15. Kountakis SE, Arango P, Bradley E, et al. Molecular and cellular staging for the severity of chronic rhinosinusitis. Laryngoscope. 2004; 114(11):1895-1905.

  16. Jareoncharsri P, Bunnag C, Tunsuriyawrong P, Assanasen P, Muangsomboon S. Clinical and histopathological classification of nasal polyps in Thais. Siriraj Hosp Gaz 2002; 54: 689 97.

  17. Mullol J, Femandez-Morata JC, Roca-Ferrer J, Pujols L, Xaubet A, Benitez P, et al. Cyclooxygenase 1 and cyclooxygenase 2 expression is abnormally regulated in human nasal polyps. J Allergy Clin Immunol 2002; 109: 824-30.

  18. Perez-Novo CA, Kowalski ML, Kuna P, Ptasinska A, Holtappels G, Van Cauwenberge P, et al. Aspirin sensitivity and IgE antibodies to Staphylococcus aureus enterotoxins in nasal polyposis: studies on the relationship. Int Arch Allergy Immunol 2004; 133: 255-60.

  19. Salmon I, Kiss R. Relationship between proliferative activity and ploidy level in a series of 530 human brain tumors including astrocytomas, meningiomas, schwannomas and metastases. Hum Pathol 1993; 24:329-35.

  20. Szceklik A, Nizankowska E, Sanak M, Swierczynska M. Aspirin-induced rhinitis and asthma. Curr Opin Allergy Immunol 2001; 1: 27-33.

  21. Stierna PLE. Nasal polyps: relationship to infection and inflammation. In:Settipane GA, Lund VJ, Berstein JM, Tos M, eds. Nasal Polyps: Epidemiology, Pathogenesis and Treatment. OceanSide Publications; Providence, RI; 1997: 119-26.

  22. Taylor MJ, Ponikau JU, Sherris DA, Kern EB, Gaffey TA, Kephart G, Kita H. Detection of fungal organisms in eosinophilic mucin using a fluorescein-labeled chitin-specific binding protein. Otolaryngol Head Neck Surg. 2002 Nov; 127(5):377-383.

  23. Turcios NL. Cystic fibrosis: an overview. J Clin Gastroenterol 2005; 39: 307-17.

  24. Voegels RL, Santoro P, Butugan O, Formigoni LG. Nasal polyposis and allergy: is there a correlation? Am J Rhinol 2001; 15: 9 - 14.

  25. Zadeh MH, Banthia V, Anand VK, et al. Significance of eosinophilia in chronic rhinosinusitis. Am J Rhinol. 2002; 16(6):313-317.






Yüklə 0,65 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin