Outline of research on social inclusion in moldova

Figura 4.24. Percepţia subiectivă a stării de sănătatea

Sursa: BNS/PNUD. Abordări multiple privind excluziunea socială. 2009

Nivelul percepţiei femeilor faţă de propria sănătate este mai critica comparativ cu cea a bărbaţilor. Circa 48,3% dintre femeile vârstnice şi 12,2% din femeile în vârstă activă consideră că au o stare a sănătăţii sănătăţi precară, înregistrând un decalaj faţă de cota bărbaţilor cu 8,7 p.p şi 1,7 p.p.

Cu totul diferită este percepţia asupra dizabilităţi. Atît bărbaţii vârstnici (9,5%), cât şi cei tineri (6,9%) mai frecvent declară o stare de dizabilitate comparativ cu femeile diferenţele fiind de 4,2 p.p. şi 0,8p.p.

Trebuie de specificat percepţia stării de sănătate variază în dependenţă de statutul bunăstării gospodăriei. Astfel, circa 47% din gospodăriile cele mai sărace (Chintila I) frecvent declară că au o stare bună şi foarte bună a sănătăţii, comparativ cu gospodăriile cele mai înstărite (Chintila V) – 37,4%. Concomitent este observată şi o tendinţă descrescândă a percepţiei stării de sănătate ca fiind satisfăcătoare de la 35,9% în Chitila I pînă la 49,8% în Chitila V¹⁷⁸.

De menţionat că persoanele din mediul rural declară mai frecvent o stare a sănătăţii rea sau foarte rea (15,5%), decît cele din mediul urban (12,1%). Cel mai jos îşi apreciază starea de sănătate gospodăriile din regiunile de Sud (inclusiv UTAG) – 16%, Nord – 15,8% şi Centru 14,1% ale ţării. În municipiul Chişinău această cotă fiind în medie cu circa 5 p.p. mai mică, ceea ce încă o dată confirmă asupra concluzia despre polarizarea medicale specializate şi specialiştilor de profil.