Percepţia subiectivă a stării de sănătate şi dizabilitate reprezintă factori complementari excluziunii sociale, contribuind la formarea comportamentele gospodăriilor şi faţă de propria stare de sănătate, nivelului de adresabilitate sistemului de sănătate şi cheltuielilor pentru tratament Populaţia Republicii Moldova îşi apreciază optimist propria stare de sănătate. Doar 14% din gospodăriile casnice îşi apreciază starea de sănătate ca fiind rea sau foarte rea. Această apreciere depinde în mare măsură de sexul persoanei şi de vârsta acesteia. Cu cît vârstă este mai înaintată cu atât nivelul percepţiei pozitive este mai redus. Astfel, conform datelor CBGC în totalul celor care şi-au apreciat starea sănătăţi ca fiind rea sau foarte rea vârstnicii reprezintă 44,9%, pe cînd peroanele în vârstă economic activă şi copiii constituie doar 11,5% şi 2,3%. Tendinţe similare sunt observate şi în cazul auto-declarării stării de dizabilitate unde vârstnicii deţin o pondere semnificativă de 12%. (Vezi Figura 4.24.)
Din totalul vârstnicilor, cel mai jos nivel al sănătăţii îl apreciază persoanele singure – 35,2% şi cuplurile fără copii – 27,6%. Cota gospodăriilor cu invalizi fiind cu 22,7 p.p. mai mare faţă de cele fără invalizi. În cadrul populaţie economic active, starea proastă a sănătăţii este declarată mai des de către salariaţii în sectorul agricol (8,1%) şi gospodăriile de fermier (9,6%) comparativ cu salariaţii în sectorul non-agricol (6,8%) şi cei care lucrează pe cont propriu (3,5).
Dostları ilə paylaş: |