Outline of research on social inclusion in moldova



Yüklə 1,51 Mb.
səhifə29/220
tarix05.01.2022
ölçüsü1,51 Mb.
#63381
1   ...   25   26   27   28   29   30   31   32   ...   220
Educaţia

Din punctul de vedere al dezvoltării umane, nivelul de educaţie al unei ţări se caracterizează prin rata de alfabetizare şi rata bruta de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ mediu. În funcţie de rata de alfabetizare Republica Moldova ocupă un loc relativ înalt în clasamentele globale. În 2007 rata de alfabetizare, conform Raportului de Dezvoltare Umană a constituit 99,2% plasând Republica Moldova pe locul 17 după Kyrgyzstan şi Polonia şi devansând Tonga şi Albania. Însă comparaţiile globale trebuie făcute cu precauţie, întrucât metodologiile de calcul ale acestui indicator diferă de la o ţară la alta. Nivelul înalt al alfabetizării populaţiei adulte din republică poate fi considerat drept un merit al politicilor educaţionale din perioada anterioară, nefiind legate în mod direct de politicile educaţionale actuale. În 2008 rata de alfabetizare a populaţiei adulte calculate de către Biroul Naţional de Statistică a fost de 99,1%.

Conform datelor statistice internaţionale, în 2007 rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ din Republica Moldova a fost de 71,6%, plasând ţara noastră pe locul 100 în clasamentele globale, după Bahamas şi Nicaragua şi devansând Fiji şi Malayzia. Valoarea acestui indicator este mai mica decât cea din România (79,2%) şi cea din Ukraina (90,0%).

Conform datelor statistice naţionale, evoluţia ratei brute de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ din ţara noastră a avut un caracter neuniform. Astfel, pe parcursul anilor 2000–2005 s-a înregistrat o creştere a acestui indicator, de la 70,3% pana la 71,7%, după care acesta a început să scadă până la 69,8% în 2008. O posibila explicaţie al acestui fenomen ar putea fi dezinteresul tinerilor într-un nivel de studii mai înalt, acesta nefiind solicitat nici de conjunctura actuală a pieţei muncii din republică, nici de locurile de muncă, de regulă necalificate, de pe pieţele externe ale muncii, spre care, la moment, majoritatea tinerilor sunt orientaţi. Or, locurile date de muncă sunt mai bine remunerate decât cele care necesită investiţii enorme în capitalul uman, de regulă din sfera bugetară. Pe de altă parte, intervenţiile autorităţilor publice în reglementarea procedurilor de admitere în învăţământul secundar profesional, mediu de specialitate si cel superior concretizate în limitarea admiterii în instituţiile de învăţământul superior, de asemenea, au avut repercusiuni negative asupra indicatorului dat. Evident, daca aceste tendinţe se vor manifesta si în următorii ani, ţara noastră riscă sa rămână în urma tuturor ţărilor europene şi a celor din spaţiul CSI.

Din perspectiva accesului egal la studii al femeilor si al bărbaţilor se poate constata, ca rata brută de cuprindere a femeilor în toate nivelurile de învăţământ este mai mare decât cea a bărbaţilor - 73,2% comparativ cu 66,6% în 2008. Diferenţele între ratele brute de cuprindere a femeilor si a bărbaţilor se explică, într-o anumită măsura, prin ponderea mai mare a femeilor ocupate în domenii care necesită investiţii în capitalul uman – educaţie, cultură, ocrotirea sănătăţii etc. comparativ cu bărbaţii care îmbracă într-o măsură mai mare meserii mai puţin calificate dar mai bine remunerate.

Este cunoscut faptul ca accesul la educaţie si calitatea acesteia depinde, în mare măsură, de finanţarea sistemului de învăţământ. Pe parcursul anilor 2000–2007 autorităţile Republicii Moldova au asigurat o creştere constantă a mijloacelor financiare alocate învăţământului. Cu regret însă, această creştere nu a fost urmata şi de o creştere a ratei brute de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ.

Evident, creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ nu are un impact imediat aspra ratei de înrolare, în special în cazul învăţământului primar şi cel secundar. Menţionăm însă, că şi în perioada precedentă scăderii ratei de înrolare, ponderea cheltuielilor pentru educaţie în PIB a crescut şi, evident, efectul acestei creşteri ar fi trebuit sa se manifeste prin extinderea accesului la studii. Faptul, ca în Republica Moldova creşterea cheltuielilor in sectorul educaţiei nu este însoţita si de o creştere a ratei brute de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ relevă disfunctionalitati de principiu în mecanismele de finanţare a sistemului educaţional şi ineficienţă în utilizarea mijloacelor financiare alocate.


Yüklə 1,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   25   26   27   28   29   30   31   32   ...   220




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin