Outline of research on social inclusion in moldova

Migraţia şi remitenţele. Migraţia forţei de muncă are un rol important şi semnificativ atât în termeni economici cât şi demografici. Conform datelor Anchetei forţei de muncă, în 2008 circa 24% din populaţia activă lucra peste hotarele republicii (Tabelul 3.2.).

Tabelul 3.2. Populaţia care lucrează peste hotare ca procent din populaţia activă

	2006	2007	2008
Total	22,8	25,5	23,8
Medii de reşedinţă
Urban	15,0	17,5	16,4
Rural	29,4	32,1	29,9
Zone
Nord	n/a	27,5	25,1
Centru	n/a	28,8	29,1
Sud, incl UTAG	n/a	42,4	35,9
Municipiul Chişinău	n/a	9,5	9,6
Sexul
Bărbat	28,7	33,1	30,6
Femeie	16,8	17,9	16,8

La muncă peste hotare pleacă în special populaţia activă din mediul rural (circa 30%), mai puţin din mediul urban (16%). Cel mai mult migrează populaţia din zona de Sud a republicii (circa 36%), preponderent bărbaţii (peste 30%).

Conform datelor BNS^50 a fost estimat un număr de 318,3 mii persoane care în ultimele 12 luni, premergătoare interviului, au lucrat sau au căutat de lucru peste hotare. În distribuţia pe sexe ponderea cea mai mare a migranţilor o constituie bărbaţii, iar în distribuţia după medii de reşedinţă ponderea cea mai mare o constituie persoanele din mediul rural. Mai bine de ¾ sunt persoane între 25-54 ani. Vîrsta medie a migranţilor este de 35 ani, iar 24% dintre migranţii din mediul rural sînt persoane de 15-24 ani. Peste 50% dintre cei plecaţi la muncă în afara ţării sînt cu studii secundar profesionale, medii de specialitate sau superioare. Motivele principale pentru care migranţii au plecat peste hotare la muncă au fost lipsa locurilor de muncă în ţară (51,5%) şi salariile mici (45,8%). Migranţii care au găsit un loc de muncă au activat, în special, în domeniul construcţiilor (53,0%), în gospodăriile particulare ale cetăţenilor (19,6%) şi comerţ (11,4%). Sursa: Cercetarea “Migraţia Forţei de Muncă”, BNS, 2008

Cercetările denotă că resursele financiare obţinute din remitenţe influenţează semnificativ accesul financiar la bunuri şi servicii al persoanelor din gospodăriile beneficiare de sursele respective, astfel reducându-se vulnerabilitatea excluziunii sociale din punct de vedere economic. Pentru aceste persoane este înregistrată cea mai redusă incidenţă a sărăciei (Figura 3.8.). De menţonat că veniturile din remitenţe în 2008 a înregistrat 19% din veniturile disponibile ale populaţiei, iar în mediul rural – peste 25%⁵¹.