Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

Vocabular 
Comprehensiune 
Absurdităţi 
Relaţii verbale 
Definirea cuvintelor, de exemplu 
„doloar" sau „plic" 
Răspunsuri la întrebări ca „De unde se 
cumpără mâncarea?" sau „De ce 
oamenii se piaptănă?" 
Identificarea aspectelor absurde, 
ciudate dintr-o imagine, de exemplu o 
fetiţă care merge pe bicicletă pe un lac 
sau un om chel pieptănându-se. 
Subiectul trebuie să spună prin ce se 
aseamănă primii trei termeni ai 
secvenţei următoare şi prin ce diferă ei 
de cel de-al patrulea termen: eşarfă, 
fular, cravată, cămaşă. 
RAŢIONAMENTUL CANTITATIV 
Raţionament cantitativ 
Serii de numere 
Construirea de ecuaţii 
Rezolvarea unor sarcini aritmetice 
simple, de exemplu alegerea feţelor 
unui zar astfel încât să rezulte şase 
puncte (un răspuns corect ar fi 
alegerea feţei cu 2 puncte şi a celei cu 
4 puncte) 
Indicarea următoarelor două numere 
din seria: 
20 16 12 8 - -
Construirea unei ecuaţii cu elementele: 
2,3,5,+,= 
(o variantă de răspuns este 2+3=5) 
RAŢIONAMENTUL ABSTRACT/VIZUAL 
Analiza unei structuri 
Copierea 
Reproducerea unei figuri simple cu 
ajutorul cuburilor 
Copierea unei figuri geometrice 
desenate de către examinator, de 
exemplu, un dreptunghi cu două diagonale 
diagonale 

---

32 Diferenţe interindividuale 
MEMORIA DE SCURTĂ DURATĂ 
Memoria figurată 
Memoria propoziţiilor 
Memoria cifrelor 
Memoria obiectelor 
Examinatorul va arăta subiectului o 
imagine în care, pe un baston, sunt 
dispuse picături de diferite forme. I se 
cere subiectului să reproducă din 
memorie această imagine, dispunând, 
în mod concret, picături pe un baston. 
Repetarea după examinator, a unor 
propoziţii precum „Este timpul să 
dormim" sau „Ken a făcut un desen 
pentru ziua mamei sale". 
Repetarea, după examinator, a unei 
serii de cifre (de tipul 5-7-8-3) în sens 
normal şi în sens invers. 
Examinatorul va arăta subiectului, pe 
rând, imagini ale unor obiecte (de 
exemplu, un ceas şi un elefant). 
Subiectul va trebui să identifice aceste 
imagini, în ordinea corectă a apariţiei 
lor, într-un desen care include şi alte 
imagini (de exemplu, un autobuz, un 
clovn, un elefant, un ou, un ceas). 
Fig.1.4. Exemple de probleme specifice Scalei Stanford-Binet (1986), pentru 
grupa de vârstă de 6-8 ani.* 
* După Atkinson, R.L.; Atkinson, R.C.; Smith, E.E. şi Bem, 
D.J., „Introduction to Psychology", Harcourt Brace Jovanovich Inc. 
Scala Wechsler. Aceasta este una dintre primele scale care 
evaluează şi înregistrează, în mod separat, aptitudini specifice. Testul 
este împărţit în două secţiuni principale - o scală verbală şi o scală de 
performanţă - fiecare conţinând câteva probe. Scala de performanţă, 
aşa cum sugerează şi numele ei, nu se corelează cu aptitudinea verbală 
şi cere subiectului să rezolve probleme care implică manipularea sau 
aranjarea de cuburi, imagini sau alte materiale. De exemplu: 
Aranjarea de cuburi - Subiectului i se cere să reproducă o 
figură cu ajutorul cuburilor; proba evaluează aptitudinea de percepere 
şi analiză a unei structuri. 

---

Inteligenţa şi măsurarea ei 33 
Scala Wechsler dă posibilitatea conturării unui profil de scoruri, 
care ilustrează posibilităţile şi limitele subiectului în diferitele arii ale 
funcţionării intelectuale. Evidenţierea unei discordanţe majore între 
scoruri verbale şi cele performanţiale poate atrage atenţia 
examinatorului, în sensul necesităţii unei investigaţii mai detaliate a 
dificultăţilor de învăţare, posibil asociate unor tulburări de limbaj. 
Testele de grup 
Utilizarea testelor de grup, în general de tipul „creion-hârtie", 
nu depinde de numărul subiecţilor ce urmează a fi evaluaţi. Ele sunt 
utilizate pe scară largă, în special în orientarea şcolară şi profesională. 
Testele de grup pot fi verbale, depinzând direct de utilizarea şi 
înţelegerea limbajului sau non-verbale, cu accent pe aptitudinea de a 
identifica relaţii între anumite structuri sau forme. Prezentăm, în 
continuare, câteva dintre cele mai uzitate teste de acest gen. 
Seriile AH, elaborate de Alice Heim, sunt frecvent utilizate 
pentru evaluarea inteligentei, ca aptitudine generală, şi se adresează 
subiecţilor care au depăşit vârsta şcolară. AH2/3 şi AH4 sunt 
destinate selecţiei de personal. AH2/3 este format din două teste 
paralele, fiecare având trei probe: verbală, numerică şi perceptuală. 
AH4 este, în primul rând, un test de raţionament deductiv, organizat în 
două secţiuni, care măsoară aptitudinea de rezolvare a problemelor 
verbale, numerice şi diagramatice. AH5 constă din două părţi, una 
verbală şi numerică, cealaltă diagramatică; fiecare are 35 de subiecte. 
Alice Heim descrie acest test ca fiind un test de inteligenţă generală, 
destinat persoanelor cu o inteligenţă superioară; ele se adresează în