"Ascultaţi-mă, tineri oameni ai Europei, căci vocea mea vine dintr-un trecut îndepărtat. Voi spuneţi că trăiţi în secolul XXI... În ce mă priveşte, eu am obiceiul să număr anii în olimpiade! Eu sunt mort de foarte mult timp, dar vă vorbesc vouă ce construiţi Europa. Dacă veţi ghici numele meu, voi vă veţi putea juca cu mine: compania uni filozof, sper, să nu vă neliniştească. Născut la Stagira în 384 Î.H., eu am fondat şcoala Liceul, la Atena. Eu dădeam adesea lecţii plimbându-mă şi de aceea discipolii mei erau numiţi „peripatetikoi”, „călătorii”. Opera mea a fost considerabilă: fizică şi metafizică, retorică şi poetică, politică, morală, zoologie. Discipol al lui Platon, am fost numit „al doilea filozof”... dar eu mi-am luat revanşa în sec. Al XIII-lea, când ideile mele transmise de arabi, au influenţat toată Europa. M-ati recunoscut acum? Vă mai dau un ajutor: în 342 Î.H., Filip al II-lea, regele Macedoniei, m-a ales ca profesor al fiului său, Alexandru...Da, sunt eu, Aristotel!
"Ascultaţi-mă, tineri oameni ai Europei, căci vocea mea vine dintr-un trecut îndepărtat. Voi spuneţi că trăiţi în secolul XXI... În ce mă priveşte, eu am obiceiul să număr anii în olimpiade! Eu sunt mort de foarte mult timp, dar vă vorbesc vouă ce construiţi Europa. Dacă veţi ghici numele meu, voi vă veţi putea juca cu mine: compania uni filozof, sper, să nu vă neliniştească. Născut la Stagira în 384 Î.H., eu am fondat şcoala Liceul, la Atena. Eu dădeam adesea lecţii plimbându-mă şi de aceea discipolii mei erau numiţi „peripatetikoi”, „călătorii”. Opera mea a fost considerabilă: fizică şi metafizică, retorică şi poetică, politică, morală, zoologie. Discipol al lui Platon, am fost numit „al doilea filozof”... dar eu mi-am luat revanşa în sec. Al XIII-lea, când ideile mele transmise de arabi, au influenţat toată Europa. M-ati recunoscut acum? Vă mai dau un ajutor: în 342 Î.H., Filip al II-lea, regele Macedoniei, m-a ales ca profesor al fiului său, Alexandru...Da, sunt eu, Aristotel!
Şi acum, urmaţi-mă: acum vă voi conduce pe urmele unui general care a a făcut să răsune lumea de zgomotul aventurilor sale. Intraţi în joc, acolo veţi găsi un cal extraordinar, oraşe asediate, bătălii câştigate şi idei noi! Nu rataţi această ocazie unică, intraţi, intraţi!”
1, Să începem printr-o simplă întrebare de geografie. Alexandru cel Mare, care a fost elevul meu, s-a născut în Macedonia. Alegeţi afirmaţia care vi se pare adevărată, dintre cele două propuse.
1, Să începem printr-o simplă întrebare de geografie. Alexandru cel Mare, care a fost elevul meu, s-a născut în Macedonia. Alegeţi afirmaţia care vi se pare adevărată, dintre cele două propuse.
R1. Macedonia se află în nordul Greciei, iar Alexandru s-a născut în capitala ţării, Pella.
R2. Macedonia este situaţă la nord de Peloponez, şi Alexandru a văzut lumina zilei în capitala sa, Apelle.
Comentariu1
Comentariu1
Foarte bine! Văd că nu v-aţi pierdut Nordul, şi că sunteţi demni de a urma lecţiile mele…Într-adevăr, Macedonia este o regiune situată în nordul Greciei, renumită în antichitate pentru pădurile sale şi pentru caii pe care îi creştea. Extinderea regatului lui Filip către Tracia a permis acestuia să exploateze bogatele mine de aur din muntele Pangeu. Este vorba de o regiune vastă pe care tatăl lui Alexandru a făcut-o o monarhie unificată în jurul capitalei, Pella.
Comentariu 2
Comentariu 2
Voi începeţi destul de rău. Dar nu-i nimic, pentru că ocolul nu va fi inutil, deoarece pictorul Apel, era prietenul şi portretistul oficial al lui Alexandru cel Mare. Nici una din operele sale nu a supravieţuit, dar mozaicul de la Pompei(Pompei oraş în sudul Italiei, distrus în sec.I D.Chr. de erupţia vulcanului Vezuviu), reprezentând bătălia de la Issos a fost, fără îndoială, inspirat din una din frescele sale şi poate să ne lase să vedem câte ceva din stilul său.
2 După geografie să trecem la istorie. Alegeţi succesiunea cronologică care vi se pare corectă:
R1.Razboaiele medice; b. Razboiul peloponeziac; c. Grecia supusa de Macedonia.
R2.Razboiul peloponeziac; b.Razboaiele medice; c.Grecia supusa de Macedonia.
Comentariu1
Comentariu1
Este corect: cu ocazia războaielor medice, cetăţile greceşti au respins invadatorii perşi (Marathon 490 Î.Chr., Termopile şi Salamina 480 Î.Chr.); războiul peloponeziac vede înfruntarea între Sparta şi Atena, 431-404 Î.Chr.. Apoi hegemonia Tebei nu a supravieţuit lui Epaminonda şi „al treilea război sacru” dădea lui Filip, regele Macedoniei, ocazia de a impune autoritatea sa Greciei.
Comentariu2 :
Comentariu2 :
Pardon? Am înţeles eu bine? Voi veţi ajunge în curând să-mi spuneţi că sunteţi mai tânăr decât fratele vostru mai mic.
Faceti o deformare a cronologiei. Mergeţi şi faceţi un tratament de cronologie .
3 Să ne interesăm acum de genealogie. Aţi aflat deja că tatăl lui Alexandru era Filip al II-lea, care avea judecata sigură, de vreme ce făcuse apel la mine pentru a da fiului său cea mai bună educaţie. Dar cum se numea mama sa?
3 Să ne interesăm acum de genealogie. Aţi aflat deja că tatăl lui Alexandru era Filip al II-lea, care avea judecata sigură, de vreme ce făcuse apel la mine pentru a da fiului său cea mai bună educaţie. Dar cum se numea mama sa?
R1. Olimpia
R2. Olimpiada
Comentariu1 Vă transmit complimentele acestei prinţese epirote, a cărei familie pretinde că coboară din Ahile. Cum din partea tatălui, se pretindea că descinde din Herakles, vedeţi, deci, că Alexandru avea strămoşi foarte renumiţi. Olimpia, mama lui Alexandru, dorea un cult special turbulentului zeu Dionyssos şi adora compania şerpilor îmblânziţi.
Comentariu1 Vă transmit complimentele acestei prinţese epirote, a cărei familie pretinde că coboară din Ahile. Cum din partea tatălui, se pretindea că descinde din Herakles, vedeţi, deci, că Alexandru avea strămoşi foarte renumiţi. Olimpia, mama lui Alexandru, dorea un cult special turbulentului zeu Dionyssos şi adora compania şerpilor îmblânziţi.
Dar eu văd că Olimpia începe să vă neliniştească.
În loc de a merge la Samotrace pentru a vă iniţia, ca ea, în tenebroasele mistere, urmaţi calea judecăţii aristoteliciene (superb adjectiv, nu?)
Comentariu 2: Şi, poate voi credeţi că Jocurile Olimpice se desfăşoară pe muntele Olimp? O Olimpiadă este în fapt un spaţiu de timp de 4 ani cuprins între două sărbători olimpice. Era olimpică are ca punct de plecare anul 776 Î.Chr. şi se numără 4 ani în fiecare Olimpiadă. Se va spune de exemplu că bătălia de la Maraton a avut loc în al treilea an din a 72 olimpiadă.
Comentariu 2: Şi, poate voi credeţi că Jocurile Olimpice se desfăşoară pe muntele Olimp? O Olimpiadă este în fapt un spaţiu de timp de 4 ani cuprins între două sărbători olimpice. Era olimpică are ca punct de plecare anul 776 Î.Chr. şi se numără 4 ani în fiecare Olimpiadă. Se va spune de exemplu că bătălia de la Maraton a avut loc în al treilea an din a 72 olimpiadă.
Drept pedeapsa, incercati de a transforma anul 2007 pentru a afla echivalentul sau in calendarul grec si apoi reveniti la drumul normal.
4.Olympia aduce pe lume pe Alexandru în septembrie 356 Î.Chr. O puternică furtună de toamnă bătea cu furie, durând până la naştere. Doi vulturi, înfruntând ploaia şi fulgerele, au rămas aşezaţi pe acoperişul apartamentului reginei. Nu au lipsit interpretări ale acestui fapt, socotit ca un semn : copilul va domni într-o zi asupra a două imperii Când Filip, care din motive militare era reţinut departe de Pella, aflase că i s-a născut un fiu (cu câteva zile întârziere, nu din cauză grevei în poşta macedoneană, ci a curierului care nu putea să meargă mai repede cu calul ce îl ducea), i se anunţa în acelaşi timp şi alte noutăţi. Care?
4.Olympia aduce pe lume pe Alexandru în septembrie 356 Î.Chr. O puternică furtună de toamnă bătea cu furie, durând până la naştere. Doi vulturi, înfruntând ploaia şi fulgerele, au rămas aşezaţi pe acoperişul apartamentului reginei. Nu au lipsit interpretări ale acestui fapt, socotit ca un semn : copilul va domni într-o zi asupra a două imperii Când Filip, care din motive militare era reţinut departe de Pella, aflase că i s-a născut un fiu (cu câteva zile întârziere, nu din cauză grevei în poşta macedoneană, ci a curierului care nu putea să meargă mai repede cu calul ce îl ducea), i se anunţa în acelaşi timp şi alte noutăţi. Care?
I1: Filozoful cinic Diogene venise la Pella în ziua naşterii lui Alexandru şi va putea să vegheze la educaţia tânărului prinţ de la cea mai fragedă vârstă.
I2: În ziua în care s-a născut Alexandru, marele templu al Artemisei din Efes a fost distrus într-un incendiuş un general macedonian, Parmenion, a suferit o cumplită înfrângere în faţa ilirilor şi un cal al lui Filip câştigase o cursă importantă la Olimpia.
Comentariu1
Comentariu1
Greşit! Pe toţi câinii, pentru a folosi o veche înjurătură grecească! Filip nu a încredinţat niciodată pe fiul său lui Diogene, pe care profesorul meu Platon îl numea „un Socrate devenit nebun”. Alexandru a întâlnit pe Diogene la Corint în 336 Î.Chr. El îl întrebă pe filozof dacă putea să facă ceva pentru el şi acesta din urmă, care făcea plajă, îi replică: „Da, dă-te din faţa soarelui meu!”
După ce aţi meditat asupra acestui răspuns filosofic, care pune bunurile naturii înaintea bogăţiilor materiale, reîntorceţi-vă la drumul vostru.
Comentariu2:
Comentariu2:
Excelent! Cu adevărat îmi face plăcere să mă întreţin cu voi. Aţi ghicit că toate aceste noutăţi au fost interpretate ca semne favorabile – aţi înţeles incendiul templului. „ În această zi, au spus preotii din Efes, s-a aprins într-o parte a lumii o torţă care va cuprinde tot Orientul”.
Nu va jucati cu focul si continuati drumul vostru.
5. În timpul adolescenţei sale, Alexandru va îmblânzi calul Bucefal, care nu putea să facă nimic în faţa lui: calul avea teamă de umbra sa şi tânărul Alexandru avu ideea de a-l întoarce cu capul înaintea soarelui când îl încăleca, pentru a nu mai fi înspăimântat. Dar, în fapt, ce semnifica „Bucefal”.?
5. În timpul adolescenţei sale, Alexandru va îmblânzi calul Bucefal, care nu putea să facă nimic în faţa lui: calul avea teamă de umbra sa şi tânărul Alexandru avu ideea de a-l întoarce cu capul înaintea soarelui când îl încăleca, pentru a nu mai fi înspăimântat. Dar, în fapt, ce semnifica „Bucefal”.?
R1: „Care are doua capete”
R2: „Cap de bou”.
Comentariu1
Comentariu1
Dar priviţi, deci, în direcţia bună, să vedem: Voi confundaţi „Bucefal” cu „bicefal”, care semnifică „cu două capete”.S-au găsit statui de zei bicefali, şi zeul roman Ianus era totdeauna reprezentat astfel: acest zeu al trecerii trebuia să poată supraveghea intrarea şi ieşirea. El a dat numele său lunii ianuarie, trecere obligatorie de la un an la altul.
Să nu deveniţi acefal – vreau să spun: „ să nu vă pierdeţi capul” – şi reîntoarceţi-vă pe drumul vostru.
Comentariu 2:
Comentariu 2:
Voi nu meritaţi sigur această poreclă! Într-adevăr, acest măreţ cal tesalian, vândut la un preţ fabulos de 134 talanţi de Filonicos, avea un păr negru, pe care se detaşa foarte clar o marcă albă în formă de cap de bou, fapt ce îi va aduce porecla. Pentru a aprecia cum trebuie expediţiile lui Alexandru, trebuie să ştiţi că nu se foloseau, în acea epocă, de chingi şi că trebuia să se menţină pe spinarea sa cu ajutorul genunchilor.
Dupa acest ‚rodeo”, continuati drumul.
6 : Înainte de a întreprinde expediţia sa contra perşilor, Alexandru a vrut să ştie dacă zeii favorizau acţiunea sa.
6 : Înainte de a întreprinde expediţia sa contra perşilor, Alexandru a vrut să ştie dacă zeii favorizau acţiunea sa.
R1. El s-a dus la Dodona pentru a asculta oracolele transmise prin stejarul lui Zeus.
R2. El a mers să consulte pe Pytia la Delfi.
Comentariu 1
Comentariu 1
Eu nu detest plimbările…dar voi aţi luat o direcţie greşită! Oracolul din Dodona este, totuşi, destul de pitoresc pentru a vă ierta. Templul se ridica printre păduri de stejari şi fag, şi se obţineau răspunsurile oracolului ascultând şi interpretând freamătul frunzelor agitate de vânt, cântecul porumbeilor pe ramuri, murmurul torentelor, şi sunetele produse de obiecte mişcate de vânt....
Sper ca nu ati asurzit si va invit sa ne reintoarcem inapoi.
Comentariu 2
Comentariu 2
Apollon a vrut să vă ajute…Într-adevăr, Alexandru a mers să consulte Pytia, care nu a vrut să-i răspundă imediat, căci nu putea să-l interogheze decât după câteva zile, datorită unui calendar foarte aglomerat. Alexandru nu putea să suporte de a aştepta, ca un om obişnuit: el trecu braţul său în jurul taliei preotesei şi, luînd-o de mână o duse spre uşă.Pitia, tulburată, îi spuse: „Fiul meu, tu eşti invincibil”. Alexandru interpretă atunci că oracolul îi este favorabil, şi se va reîntoarce în Macedonia convins că nimic nu va putea să-i reziste.
Nu-l invidiaţi prea mult pe Alexandru(Pytia era o femeie în vârstă) şi urmaţi-mă.
7. Şi acum, vreţi să-l urmaţi pe Alexandru contra perşilor? Călătoria va fi lungă: Imperiul persan se întinde pe aproape 4 000 Km, de la vest la est, din Egipt până la Indus, şi pe 1 800 Km de la nord la sud, de pe Sir Daria, în strâmtoarea Ormuz până la Golful Persic. Alexandru a traversat pustiuri acoperite cu nisip din podişul Iranian, Egiptul, bogatele câmpii irigate de pe valea Nilului, Mesopotamia, Bactriana, munţiii ostili din Hindukuş şi Caucaz, mlaştinile din delta Tigrului şi Eufratului… Din partea mea, eu detest perşii, aceşti barbari pe care Isocrate îi numea duşmani ereditari ai poporului grec şi eu am motive serioase pentru aceasta: în 344 Î.Chr., perşii l-au crucificat pe socrul meu, Hermeias, tiran al Atarnei; eu a trebuit să fug la Mytilene, pe insula Lesbos, şi mă întreb uneori ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă Filip nu m-ar fi chemat la curtea sa, pentru a fi dascălul lui Alexandru. În fine, să nu mai răscolim amintirile rele şi să vorbim mai degrabă de armata lui Alexandru. De unde îşi trăgea ea forţa, după părerea voastră?
7. Şi acum, vreţi să-l urmaţi pe Alexandru contra perşilor? Călătoria va fi lungă: Imperiul persan se întinde pe aproape 4 000 Km, de la vest la est, din Egipt până la Indus, şi pe 1 800 Km de la nord la sud, de pe Sir Daria, în strâmtoarea Ormuz până la Golful Persic. Alexandru a traversat pustiuri acoperite cu nisip din podişul Iranian, Egiptul, bogatele câmpii irigate de pe valea Nilului, Mesopotamia, Bactriana, munţiii ostili din Hindukuş şi Caucaz, mlaştinile din delta Tigrului şi Eufratului… Din partea mea, eu detest perşii, aceşti barbari pe care Isocrate îi numea duşmani ereditari ai poporului grec şi eu am motive serioase pentru aceasta: în 344 Î.Chr., perşii l-au crucificat pe socrul meu, Hermeias, tiran al Atarnei; eu a trebuit să fug la Mytilene, pe insula Lesbos, şi mă întreb uneori ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă Filip nu m-ar fi chemat la curtea sa, pentru a fi dascălul lui Alexandru. În fine, să nu mai răscolim amintirile rele şi să vorbim mai degrabă de armata lui Alexandru. De unde îşi trăgea ea forţa, după părerea voastră?
R1: Din hetairii înarmaţi cu o redutabilă proschinezie?
R2: Din falangiştii înarmaţi cu sarise?
Comentariu 1
Comentariu 1
Pacifişti convinşi sau antimilitarişti activi, voi nu cunoaşteţi multe lucruri despre istoria armatelor! „Hetairii”, „Tovarăşii” regelui, sunt nobili macedonieni ce constituiau cavaleria lui Alexandru. Rolul lor va fi, desigur, important, dar puternica falangă este cea care explică succesele lui Alexandru.
Căt despre proskinezie, termenul desemna prosternarea obişnuită a perşilor, care se înclinau până la pământ când se apropia stăpânul lor, marele rege. Alexandru a dorit să reia acest ceremonial în favoarea sa spre marea nemulţumire a grecilor, revoltaţi în faţa oricăror încercări de a diviniza pe om. Eu nu rezist tentaţiei de a vă povesti o anecdotă referitoare la acest subiect: macedonianul Polispercon, culcat alături de Alexandru, vâzând un nobil persan înclinându-se în faţa regelui atingând solul cu bărbia sa, ironic îl îndemnă să repete încă o dată mai puternic. Atunci Alexandru, smulgându-l pe Polispercon din patul său, îl aruncă jos; şi cum căzu cu faţa la pământ, îi strigă:”Acum, vezi bine, şi tu, de asemenea, o faci.” Eu, Aristotel, am spus totdeauna că moderaţia era singura salvare a monarhilor.
Meditaţi asupra concepţiei orientale a puterii, atât de departe de idealurile grecilor de libertate şi demnitate, apoi reîntoarceţi-vă la drumul .
Comentariu2
Comentariu2
Bravo, sunteţi un adevărat expert! Falangiştii sunt soldaţi ai falangei macedonene înarmaţi cu sarisă, o suliţă lungă de circa 6 m, pe care solizii infanterişti ai lui Alexandru trebuiau să o ţină cu două mâini. În fiecare batalion, 1 500 de oameni se grupau pe 16 rânduri, din care primele 5 jucau un rol activ în luptă: oamenii din aceste 5 linii, dirijau lăncile lor către adversari, sprijinind la nevoie coada armei lor pe umărul soldatului din spate. Se înţelege că falanga este transformată, după expresia unui istoric într-un „arici de fier”, fiecare om fiind protejat de 5 sarise. În spate erau arcaşii, care lansau săgeţile lor pe deasupra capului lăncierilor până spre rândurile inamice, în timp ce cavaleria, acţionând pe flancuri, lansa acţiuni în formaţie de unghi.
Să nu credeţi că falanga era invincibilă, căci legiunile romane au dovedit contariul, şi continuaţi.
8Victoriile lui Alexandru, pornit din Grecia in fruntea a 30 000 de infanteristi si 5 000 calareti, i-au adus câstig un imens imperiu. Ele au fost marcate de momente, ca: Granicus, in 334 I.Chr., Issos(333), cetatea Tyr(332), Arbela(331)… Cuceririle au ajuns pana in India, pentru a-l infrunta victorios pe regele Porus. Acesta din urma, invins, îndrăzni să-i răspundă lui Alexandru, care l-a intrebat cum doreste să fie tratat: „Ca un rege.” Marinimos, Alexandru i-a dat inapoi teritoriile si chiar i le-a mărit, făcând din el un rege supus autorităţii sale şi plătind un tribut, dar bucurandu-se de o largă autonomie.
8Victoriile lui Alexandru, pornit din Grecia in fruntea a 30 000 de infanteristi si 5 000 calareti, i-au adus câstig un imens imperiu. Ele au fost marcate de momente, ca: Granicus, in 334 I.Chr., Issos(333), cetatea Tyr(332), Arbela(331)… Cuceririle au ajuns pana in India, pentru a-l infrunta victorios pe regele Porus. Acesta din urma, invins, îndrăzni să-i răspundă lui Alexandru, care l-a intrebat cum doreste să fie tratat: „Ca un rege.” Marinimos, Alexandru i-a dat inapoi teritoriile si chiar i le-a mărit, făcând din el un rege supus autorităţii sale şi plătind un tribut, dar bucurandu-se de o largă autonomie.
In urma cărei victorii, Alexandru a cules de pe câmpul de bătălie 300 de armuri, destinate a fi expuse la Atena, în Partenon, alături de aceasta inscripţie: „Alexandru, fiu al lui Filip, inchină aceste prăzi,, ale barbarilor din Asia grecilor, cu excepţia lacedemonienilor(spartanilor)”?
R1.Issos
R2.Granicus
Comentariu1.
Comentariu1.
Eu sunt destul de întristat, dar trebuie sa va spun ca nu-i nimic daca a-ţi greşit.. Alexandru s-a împodobit, totuşi, cu un preţios trofeu în urma bătăliei de la Issos: carul lui Darius, în care rămăsese arcul, coiful si mantaua regala. Pentru regele persan, care se proclama cu plăcere cel mai bun cavaler şi cel mai bun arcaş al Imperiului, lovitura a fost grea, şi propaganda macedoneană a stiut să exploateze perfect această pierdere a prestigiului. Alexandru captură chiar si familia lui Darius, pe care a tratat-o cu cea mai mare atenţie. Macedoneanul strigă apoi persanului: : Daca vii să mă implori, eu iţi promit să-ţi dau înapoi mama ta, soţia şi copiii tăi, fără răscumpărare, caci eu ştiu în acelasi timp să inving şi să apăr învinşii.”
Încetaţi să mai visaţi la frumoasele prinţese şi întoarceţi-vă înapoi.
Comentariu2
Comentariu2
Atena a răspândit asupra voastra binecuvantarea sa. Gestul lui Alexandru, apărut în urma bătăliei de la Granicus arăta sensul pe care dorea să-l dea razboiului: este vorba de o cruciadă contra perşilor la care Grecia, în întregime, are datoria să participe, pentru a răzbuna războaiele medice, de a elibera grecii din Asia Mică, a reinvia epopeea homerică, care cânta aventurile grecilor contra Troiei, cetate orientală. De altfel, Alexandru s-a dus la Ilion(pe care voi o numiti Troia) pentru a-l onora pe Ahile, intr-un mod care ar părea curios oamenilor din secolul nostru: dupa ce s-a dezbracat de hainele sale, el a alergat in jurul mormântului, insoţit de ofiţerii săi, care îl imitaseră.
Rămâneţi pe loc şi urmaţi-mă.
9 Alexandru a fost in acelasi timp un distrugator si un constructor. Unul singur din cele două enunţuri este in totalitate adevarat. Care?
9 Alexandru a fost in acelasi timp un distrugator si un constructor. Unul singur din cele două enunţuri este in totalitate adevarat. Care?
Raspuns1: El a intemeiat numeroase oraşe numite Alexandrii, dintre care „Alexandria Ultima.” Alexandru a ridicat şi un oraş Bucefalia, în onoarea calului său.
Raspuns2: El a distrus Tyr, Teba, Stagira şi a incendiat palatul din Persepolis.
Comentariu1
Comentariu1
Nimic nu vă derutează! Intr-adevăr Alexandru a întemeiat zeci de oraşe numite „Alexandria”, printre care „Alexandria Ultima” pe ţărmurile Sir Dariei, care marchează limita de nord a cuceririlor. Alexandria din Egipt va fi cel mai celebru oraş şi a supraviţuit pâna la noi: acest oraş de aproape 2 milioane de locuitori este portul principal al Egiptului. Săracul Bucefal, a avut dreptul, şi el, de asemenea, să dea numele său unui oraş, Bucefalia, ceea ce este o încercare de a da nemurire unei finţe vii. Mort de bătrâneţe la vârsta de 30 de ani, acest cal parcursese mai bine de 20 mii Km.
Inutil să alertaţi Asociaţia pentru protecţia animalelor. Mergeţi mai degrabă pe drumul vostru.
Comentariu 2
Comentariu 2
Voi nu aţi separat boabele bune de neghină! Desigur, Teba, care s-a ridicat contra dominaţiei macedoniene, a fost rasă, cu excepţia casei lui Pindar. Este adevărat, pe de altă parte, că Tyrul a fost distrus şi că palatul lui Xerxes a fost incendiat, in urma unui chef, dar pentru Stagira, adevărul trebuie să fie restabilit: draga mea patrie a fost distrusă de Filip, tatăl lui Alexandru, dar apoi prin grija sa a fost reconstruită cinci ani mai târziu, pentru a-mi face mie plăcere, când am răspuns invitaţiei sale. În timpul călătoriei mele de la Mitilene la Pella am văzut oraşul meu in ruine şi am fost foarte tulburat.
Dupa ce aţi vărsat o lacrimă de emoţie, reintoarceţi-va pe drumul vostru.
10. Pe câmpurile de bătălie au rămas mulţi morţi anonimi; unele victime ale lui Alexandru, au lăsat totuşi numele lor posterităţii. Găsiţi lista care aminteşte trei dintre victime?
10. Pe câmpurile de bătălie au rămas mulţi morţi anonimi; unele victime ale lui Alexandru, au lăsat totuşi numele lor posterităţii. Găsiţi lista care aminteşte trei dintre victime?
Raspuns1 Siwah, Roxana, Nearhos
Raspuns 2 Filotas, Bessos si Cleitos
Comentariul 1.
Comentariul 1.
În acest caz, Alexandru este total nevinovat. Şi cum voi l-aţi acuzat pe nedrept, va trebui să citiţi câteva lămuriri!
Siwah, pentru început, nu este o persoană, ci o oază în deşertul Libiei, la est de Egipt, unde Alexandru a fost învestit cu titlul de „Fiu al lui Amon” de preoţi, ceea ce i-a făcut multă bucurie. Ploi providenţiale îl vor ajuta să traverseze deşertul şi corbi binevoitori i-au permis să nu se rătăcească, probe clare ale sprijinului zeului.
Roxana era o frumoasă prinţesă persană cu care Alexandru se va căsători în 327 Î.Chr., după obiceiurile macedonene, mâncând cu ea pâine tăiată cu ajutorul unei săbii. Este adevărat, el era deja căsătorit cu Barsina, fiica unui bătrân prinţ persan Artabaze, dar poligamia nu a speriat niciodată suveranii macedonieni! Alexandru va merge şi mai departe, în februarie 324 Î.Chr., pentru că se va căsători în acelaşi timp cu Statira, fiica cea mai mică a lui Darius şi Parysatis, fiica cea mai mică a lui Artaxerxes al III-lea, reuşind un tur de forţă în a uni cele două ramuri rivale ale vechii familii regale a Persiei. În aceeaşi zi exemplul lui Alexandru va fi urmat de zece mii de soldaţi, printre care aproape 90 de generali macedonieini, se vor căsători cu tinere fete ale aristocraţiei persane. Cât despre Nearhos, este vorba de un amiral, ales fiindcă inspira încredere marinarilor şi el avea nevoie de această calitate pentru a linişti oamenii înspăimântaţi de maree sau de balene, atât de diferite faţă de delfinii pe care îi întâlneau în Marea Mediterană. Nearhos a mers de-a lungul ţărmului golfului Persic, în timp ce Alexandru urma ruta terestră traversând ţinuturi ostile. Armata lui Alexandru, mai bine de zece mii de soldaţi, urmată de sute de femei şi copii, suferea cumplit de foame şi sete; morţii se numărau cu miile.
Beţi un pahar cu apă rece şi întorceţi-vă la drumul vostru.
Comentariul 2
Comentariul 2
Voi aţi ales răspunmsul corect: Alexandru, vechiul meu elev, nu era tot timpul stăpân pe acţiunile sale!
În 330 Î.Chr., Filotas a fost acuzat, poate pe degeaba, de a fi participat la un complot îndreptat contra lui Alexandru. Ceea ce este sigur, este că Filotas spunea cu plăcere că fără el şi fără tatăl său Parmenion, Alexandru nu ar fi obţinut toate victoriile sale. Pe de altă parte, acest nobil macedonean lua în râs divinitatea lui Alexandru, care ţinea să fie considerat ca fiu al lui Zeus-Amon. Sub tortură, Filotas recunoscu tot ceea ce se dorea: el a fost condamnat la moarte şi apoi Alexandru trimise unul din ofiţeri la Ecbatana, pentru a-l asasina pe bătrânul Parmenion, acuzat de fiul său de a fi amestecat în complot.
Bessos era un satrap, care îl arestase pe Darius şi apoi l-a executat înainte de a se proclama Mare Rege. Alexandru va avea grijă de rămăşiţele lui Darius care au fost transportate la Persepolis şi înhumate după obiceiurile persane. Alexandru se putea astfel prezenta ca succesor al lui Darius, după ce l-a pedepsit pe Bessos. Când Bessos căzu în mâinile lui Alexandru, a fost torturat într-un mod barbar: i s-au tăiat nasul şi urechile. Apoi a fost trimis la Ecbatana unde a fost rupt în bucăţi: braţele şi picioarele au fost legate de doi arbori care fuseseră curbaţi unul spre celălalt. Când s-a dat drumul, arborii au revenit la poziţia lor iniţială, rupându-l în bucăţi pe nefericit.
Moartea lui Cleitos avu loc în 328 Î,Chr. În timpul unui banchet unde s-a băut mult, Cleitos reproşă lui Alexandru, după relatarea istoricului Plutarh, favorizarea mezilor şi perşilor în detrimentul macedonienilor şi de a frecventa barbarii, care se prosternau în faţa „centurii sale persane şi tunicii sale albe”. Nebun de furie Alexandru luă o lance şi îl lovi pe Cleitos, care muri imediat. Alexandru deplânse acest act, reproşându-şi de a fi ucis fratele doicei sale. Calistene, fiul unuia din verii mei va reuşi să-l liniştească pe Alexandru. Dar Calistene nu a fost prea bine inspirat: ostil proskyneziei, el îşi va atrage mânia lui Alexandru şi va plăti cu viaţa curajul său.
Şi acum, sfârşitul este aproape… Şi eu vorbesc atât de jocul nostru cât şi de Alexandru!
Şi acum, sfârşitul este aproape… Şi eu vorbesc atât de jocul nostru cât şi de Alexandru!
Slăbit de zece ani de oboseală, slăbit de rănile primite în timpul atâtor campanii, Alexandru fu răpus de malarie, în Babilon, în iunie 323 Î.Chr. După unii, moartea ar fi consecinţa unui exces de băutură: în urma unui pariu regele a golit o cupă uriaşă de cermonie, ce datora mărimii sale numele de „cupa lui Herakles”.
Dar care au fost ultimile cuvinte ale lui Alexandru? Cand tovarăşii săi îl întrebară cui va lăsa imperiul, el a răspuns:
R1.„Piesa este jucată.”
R2.„Celui mai puternic”.
Comentariul 1
Comentariul 1
Este frumos, dar fals. Această metaforă, care face din viaţă o piesă de teatru, în care se joacă un rol, trebuie să fie dată împăratului Augustus, care a reluat, astfel, pe patul de moarte, cuvintele ce anunţau sfârşitul unei reprezentaţii în teatrul roman.
Învăţaţi expresia latină „Acta est fabula”, şi reîntoarceţi-vă înapoi.
Comentariu2
Comentariu2
Voi aţi dat lui Alexandru ceea ce aparţinea lui Alexandru. După moartea cuceritorului, imensul său imperiu a fost dezmembrat: lumea intră în perioada elenistică, în timpul căreia vechii generali ai lui Alexandru, deveniţi regi, îşi vor disputa teritoriile pe care şeful lor le supusese la o autoritate unică a sa. Opera lui Alexandru, totuşi nu a dispărut: lumea nu se va mai întoarce niciodată la cadrul îngust al cetăţii, şi Imperiul roman, fără îndoială, nu s-ar fi realizat fără exemplul dat de monarhia macedoniană. Oraşul Alexandria a fost un centru cultural de primă mărime, ale cărui raze vor străbate secolele. Limba greacă cunoscu o expansiune remarcabilă şi datorită ei se va difuza creştinismul. Fără Alexandru, lumea în care trăiţi voi astăzi, tineri europeni, ar fi avut altă înfăţişare.
Continuaţi.
Final.
Final.
Voi aţi ajuns la finalul drumului vostru.
Drumul parcurs nu se compară cu cel al lui Alexandru! În timpul expediţiei voastre, voi puteţi să-l imitaţi pe Alexandru ridicâd 12 altare uriaşe, fiecare dedicat la câte unul din cei 12 zei olimpieni. Aceasta însă vă va lua mult timp şi nu va fi foarte amuzant: eu vă sfătuiesc mai degrabă să vă consacraţi toată energia voastră învăţării limbilor vorbite în Comunitatea europeană.
