Plan de îNVĂŢĂMÂNT

Modulul III. Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul

1. 
   Notă introductivă
   

Modulul „Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale de nivel 2 Electronist aparate şi echipamente, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 de ore conform planului de învăţământ, din care:

• 
  70 ore – laborator tehnologic
  
• 
  70 ore – instruire practică
  

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul „Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării “Electronist aparate şi echipamente”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări.

2. 
   Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
   

• 
  Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul
  

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modulul: ASAMBLAREA ȘI ÎNTREȚINEREA SISTEMELOR DE CALCUL
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Execută instalarea hard a unui sistem de calcul
Componentele unui sistem de calcul: carcasa, sursa de alimentare, placa de bază (procesorul, memoria), porturile I / O (serial, paralel, USB, IDE, de dischete), unitatea de dischetă, unitatea de hard-disc, unitatea de CD-ROM, CD-R/RW, tastatura şi dispozitivul de indicare (mouse-ul), placa video şi monitorul, placa de sunet şi difuzoarele, modem-ul, placa de reţea, accesoriile (radiatoare / ventilatoare, cabluri, conectori, elemente de fixare), scannere, imprimante: tipuri constructive dimensiuni montare mecanică a componentei şi a accesoriilor interconectare. Criterii de alegere a componentelor unui sistem de calcul: performanţe, fiabilitate, preţ. Scule utilizate în procesul de instalare: scule simple pentru operaţiile de asamblare şi dezasamblare (chei tubulare, şurubelniţe cap cruce, şurubelniţe cap stea, şurubelniţe cu lama plată, dispozitiv de introducere a cipurilor, dispozitiv de extragere a cipurilor), scule de lipit şi dezlipit. Documentaţie de firmă utilizată în procesul de instalare: cărţi tehnice ale componentelor unui sistem de calcul, manuale, reviste de specialitate.	Identifică componentele necesare pentru realizarea unui sistem de calcul. Alege componentele necesare pentru realizarea unui sistem de calcul după criterii specificate. Utilizează trusa de scule şi documentaţia de firmă în procesul de instalare. Montarea /demontarea sistemului de calcul.	Realizarea unui sistem de calcul prin interconectarea unor componente specificate. Precizarea caracteristicilor unei componente specificate prin identificarea informaţiilor inscripţionate pe corpul ei sau prin studierea documentaţiei tehnice. Selectarea componentelor hardware a unui sistem de calcul dintr-un set dat. Prezentarea caracteristicilor unui sistem de calcul existent
Rezultatul învăţării 2: Execută instalarea soft a unui sistem de calcul
Sistem de operare: instalare, configurare, facilităţi (partajare, formatare, lucrul cu directoare şi fişiere, monitorizarea sistemului). Soft de aplicaţie pentru placa de bază, tastatură, mouse, placa de sunet, placa video, modem, placa de reţea, monitor, scanner, imprimantă: instalare, configurare.	Instalează sistemul de operare. Utilizează facilităţile unui sistem de operare. Utilizează soft-ul de aplicaţie pus la dispoziţie de firmele producătoare de componente.	Pregătirea unui calculator pentru instalarea sistemului de operare. Executarea setărilor oferite de facilităţile unui sistem de operare. Instalarea softului de aplicaţie pentru o componentă hardware specificată.
Rezultatul învăţării 3: Întreţine sistemul de calcul
Proceduri de întreţinere preventivă activă: curăţarea sistemului de praf, ştergerea şi lubrifierea conectoarelor şi contactelor existente în sistem, repoziţionarea componentelor montate în socluri, curăţarea tastaturii şi a mouse-ului, defragmentarea fişierelor, reformatarea hard-discului, protecţia contra viruşilor. Proceduri de întreţinere preventivă pasivă: examinarea mediului de lucru, încălzirea şi răcirea sistemului, pornirea / oprirea sistemului, asigurarea unei împământări corecte a reţelei de alimentare, protejarea faţă de perturbaţiile tensiunii de alimentare. Copii de siguranţă.	Aplică procedurile de întreţinere preventivă activă. Aplică procedurile de întreţinere preventivă pasivă.	Precizarea procedurilor de întreţinere a unui sistem de calcul Realizarea copiilor de siguranţă

4. Conţinutul formării
Modulul « Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.

Se recomandă activităţi de genul:

• 
  instalarea sursei de alimentare, a plăcii de bază, a microprocesorului, a hard disc-ului, a floppy disc-ului, a CD-ROM / CD-R/RW;
  
• 
  instalarea dispozitivelor de intrare (tastatură, mouse, scanner);
  
• 
  instalarea dispozitivelor audio (plăci de sunet, difuzoare);
  
• 
  instalarea dispozitivelor video (plăci video, monitoare);
  
• 
  instalarea imprimantei;
  
• 
  instalarea sistemului de operare;
  
• 
  defragmentarea hard disc-ului;
  
• 
  formatarea hard disc-ului;
  
• 
  utilizarea softului de aplicaţie;
  
• 
  conectare / deconectare în LAN;
  
• 
  întreţinerea generală a sistemului de calcul.
  

Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări practice în laborator şi atelier/agent economic.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

• 
  Componente diverse ale sistemelor de calcul.
  
• 
  Sisteme de calcul.
  
• 
  Software (sisteme de operare, software de aplicaţie).
  
• 
  Manuale de utilizare.
  
• 
  Documentaţie tehnică pentru Componente diverse ale sistemelor de calcul
  

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul ,,Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

• 
  aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
  
• 
  îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;
  
• 
  folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
  
• 
  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
  

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

• 
  Elaborarea de referate interdisciplinare;
  
• 
  Exerciţii de documentare;
  
• 
  Navigare pe Internet în scopul documentării;
  
• 
  Realizarea unui portofoliu cu produse care să satisfacă cerinţe tehnice precizate;
  
• 
  Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
  
• 
  Realizarea de activităţi practice în conformitate cu sugestiile prezentate în curriculum sau cele ale agentului economic.
  
• 
  Joc de rol pentru dezvoltarea comunicării profesionale în cadrul stabilirii rolului în echipele de lucru .
  

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării in condiţiile de evaluare precizate în standardele de pregătire profesională .
Recomandări pentru lucrări de laborator:

1. 
   instalarea unui sistem de operare
   
2. 
   Instalarea unor aplicaţii specifice
   
3. 
   Realizarea de copii de siguranţă
   

Recomandări pentru aplicaţii practice:

4. 
   Asamblarea unui sistem de calcul din componente
   
5. 
   Efectuarea de operaţiuni de întreţinere activă şi pasivă
   

7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi :

5. 
   în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
   
   • 
     Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
     
   • 
     Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
     
   • 
     Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
     
6. 
   Finală
   

• 
  Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
  

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

• 
  Fişe de observaţie;
  
• 
  Fişe test;
  
• 
  Fişe de lucru;
  
• 
  Fişe de autoevaluare;
  
• 
  Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
  

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

• 
  Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
  
• 
  Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
  
• 
  Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
  

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

Bibliografie

• 
  Paul Borza, Monica Dascălu, Costin Gavrilescu, Calculatorul personal, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
  
• 
  Vlad Popescu, Multimedia, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
  
• 
  Bogdan Mîţu, Dan Crişu, Internet & World Wide Web, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
  
• 
  Scott Mueller, PC – depanare şi modernizare, Editura Teora, Bucureşti, 1999;