Planul de management al

2.5.2. Ceilalţi factori interesaţi
Principalii factori interesaţi în existenţa şi evoluţia Parcului Natural Porţile de Fier sunt, în primul rând, instituţiile şi organizaţiile care fac parte din Consiliul Consultativ de Administrare al parcului. Acestea sunt :

1.Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva

2.Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara

3.Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie – Geofizică

4.Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geografie

5.Facultatea de Silvicultură si Exploatări Forestiere Braşov

6.Direcţia Silvică Mehedinţi

7.Direcţia Silvica Caraş-Severin

8.Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinţi

9.Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin

10.Instituţia Prefectului-Judeţul Mehedinţi

11.Instituţia Prefectului-Judeţul Caraş-Severin

12.Consiliul Judeţean Mehedinţi

13.Consiliul Judeţean Caraş-Severin

14. Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara

15.Administraţia Bazinală de Apă Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi

16. Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin

17.S.C.Hidrolectrica S.A., sucursala Hidrocentrale „ Porţile de Fier”

18.Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Mehedinţi

19.Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Caraş-Severin

20.Ocolul Silvic Drobeta Turnu Severin

21.Ocolul Silvic Orşova

22.Ocolul Silvic Băile Herculane

23.Ocolul Silvic Berzeasca

24.Ocolul Silvic Moldova Nouă

25.Ocolul Silvic Bozovici

26.Ocolul Silvic Sasca Montana

27.Consiliul local al Municipiului Drobeta Turnu Severin

28.Consiliul local Iloviţa

29.Consiliul local al Municipiului Orşova

30.Consiliul local Dubova

31.Consiliul local Eselniţa

32. Consiliul local Sviniţa

33. Consiliul local Berzeasca

34. Consiliul local Moldova Nouă

35. Consiliul local Sicheviţa

36. Consiliul local Coronini

37. Consiliul local Cărbunari

38. Consiliul local Gîrnic

39. Consiliul local Şopotu Nou

40. Consiliul local Socol

41. Consiliul local Pojejena

42.A.J.V.P.S. Mehedinţi

43.A.J.V.P.S. Caraş-Severin

44.Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier

45.Autoritatea Naţională pentru Turism

46.Muzeul Regiunii Porţile de Fier - Drobeta Turnu-Severin

47.Muzeul Banatului - Timişoara

48.Muzeul Banatului Montan-Reşiţa

49. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al judeţului Mehedinţi

50.Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al Judeţului Caraş-Severin

51. Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin

52. Direcţia de Sănătate Publică Banat

La acestea se adaugă inspectoratele şcolare din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, precum şi unităţile de învăţământ din arealul parcului. Sunt, de asemenea, interesate organizaţii non-guvernamentale de diverse profile, asociaţii profesionale, agenţi economici precum şi agenţii de turism.

2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor
2.5.3.1. Agricultura
Suprafaţa redusă a terenurilor agricole evidenţiază caracterul de subzistenţă al agriculturii din Parcul Natural Porţile de Fier. Astfel, terenurile agricole ocupă 28500 ha - 24,6 % din suprafaţa totală a parcului, cele mai mari ponderi ale terenurilor agricole, peste 70 % din suprafaţa localităţii întâlnindu-se în comunele Coronini şi Socol, iar cele mai reduse, sub 15 %, în comunele Dubova, Eşelniţa şi Cărbunari şi în municipiul Drobeta Turnu Severin. Se constată faptul că peste 70 % din terenurile agricole se găsesc pe teritoriul judeţului Caraş - Severin, unde densitatea localităţilor este mult mai ridicată şi unde elementele cadrului natural au favorizat dezvoltarea activităţilor agricole. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, relieful fiind mult mai accidentat, terenurile agricole ocupă suprafeţe mai restrânse, situate mai ales pe suprafeţele de nivelare şi în apropierea Dunării.

Structura suprafeţei agricole este următoarea: păşuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fâneţe 6,65%,vii şi livezi 0,88%.

Ponderea redusă a terenurilor arabile evidenţiază productivitatea redusă a culturii plantelor, cea mai mare parte a terenurilor productive fiind inundate odată cu realizarea lacului de acumulare Porţile de Fier I.

Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier sunt practicate următoarele culturi: predominant este porumbul, care se cultivă pe circa 50 % din terenurile arabile, urmat de grâu şi secară, cultivate pe aproximativ 20 % din terenurile arabile, şi de culturi de cartofi.

Păşunile ocupă o suprafaţă de peste 17586 ha. Păşunile reprezintă mai mult de 50 % din terenurile agricole în următoarele comune: Berzasca, Brezniţa-Ocol, Pojejena, Socol, Sviniţa, Eşelniţa, iar în comunele Dubova şi Şopotu Nou ele reprezintă mai puţin de 25 % din terenurile agricole.

Fâneţele ocupă la rândul lor o suprafaţă de peste 7698 ha, cele mai mari suprafeţe găsindu-se pe teritoriul comunelor Sicheviţa - circa 1700 ha, Berzasca, Pojejena, Sviniţa şi Moldova Nouă, între 500 şi 1000 ha de fâneţe. Fâneţele au o pondere de peste 30 % din suprafeţele agricole ale comunelor Şopotu Nou, Dubova, Sicheviţa, Eşelniţa, Sviniţa şi a oraşului Orşova.

În urma comparării suprafeţelor ocupate de păşuni şi fâneţe în Parcul Natural Porţile de Fier, constatăm faptul că în judeţul Caraş-Severin se găsesc peste 77 % din păşuni şi peste 70 % din fâneţe din suprafeţele agricole din cadrul Parcului, ceea ce se explică prin densitatea mai mare a aşezărilor risipite din regiunile favorabile acestor utilizări ale terenurilor.

Viile ocupă suprafeţe restrânse în Parcul Natural Porţile de Fier, totalizând doar circa 400 ha, din care 220 ha se găsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Moldova Nouă.

Livezile ocupă suprafeţe şi mai reduse - în total circa 250 ha, din care peste jumătate se găsesc pe teritoriul comunei Sicheviţa şi oraşului Moldova Nouă.

În acest moment, practicile agriculturii ecologice nu sunt foarte mult implementate şi popularizate de structurile specifice în rândul cetăţenilor.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:

a) Rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei.

b)Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole

c)Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic

d)Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă

e)Alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători, adaptate condiţiilor locale

f)Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu furaje ecologice

g)Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte
2.5.3.2. Creşterea animalelor
În Parcul Natural Porţile de Fier erau înregistrate în anul 1999 aproximativ 5000 bovine, 3800 porcine, 13200 ovine şi 90000 păsări. Dinamica ultimilor ani arată o scădere cu aproximativ 20 % a efectivului de bovine şi porcine, şi o uşoară scădere a numărului de păsări, ulterioară unei creşteri a acestora, cauzată de faptul că păsările erau mai uşor de întreţinut şi de crescut în gospodăriile particulare.

Cele mai mari densităţi, peste 10 capete bovine/km², se înregistrează în comunele Cărbunari şi Gârnic, unde şi densitatea populaţiei este foarte ridicată, ca şi în comunele Brezniţa-Ocol şi Şopotu Nou, unde întinderea fâneţelor şi păşunilor este favorabilă pentru creşterea animalelor. În partea corespunzătoare judeţului Caraş-Severin, efectivul de bovine este mai numeros decât în partea din judeţul Mehedinţi, unde posibilităţile de păşunat sunt mai reduse.

O deosebită dezvoltare a cunoscut însă creşterea ovinelor, cu precădere în partea ce aparţine de judeţul Caraş-Severin, unde în fiecare comună sunt crescute cel puţin 1000 ovine, cel mai mare efectiv întâlnindu-se în comuna Pojejena, peste 3000 capete; în judeţul Mehedinţi, cu excepţia comunei Iloviţa, peste 1300 capete, efectivul de ovine este redus, sub 700 capete/comună.

Efectivele de porcine sunt ridicate pe tot teritoriul parcului, cele mai numeroase efective fiind înregistrate în comunele Şopotu Nou şi Şicheviţa.

Impactul asupra mediului al activităţilor agricole din Parcul Natural Porţile de Fier este dificil de evaluat din cauză că fragmentarea terenurilor arabile este foarte ridicată, monitorizarea utilizării îngrăşămintelor chimice fiind foarte dificilă. O evaluare a impactului se poate face prin cartarea teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegetaţiei şi prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice. Totuşi, se poate considera că impactul provocat de folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice asupra mediului este destul de redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scară largă, agricultura practicată în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, fiind o agricultură de subzistenţă.

Influenţa negativă a activităţilor agricole se manifestă prin creşterea intensităţii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se aplică tehnici agricole necorespunzătoare.

De asemenea, activităţile de creştere a animalelor contribuie la degradarea calităţii habitatelor, mai ales în cazul în care acestea se desfăşoară în zone cu diversitatea biologică ridicată.

2.5.3.3. Pescuitul
Pescuitul a fost practicat în zona Parcului Natural Porţile de Fier încă din cele mai vechi timpuri, fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. În ultima perioadă însă, starea fondului piscicol din amonte de barajul de la Porţile de Fier I al fluviului Dunărea este necorespunzătoare, cauzele fiind:

a)construcţia barajului fără un sistem care să asigure retragerea speciilor de sturioni marini migratori;

b)practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat şi în perioadele de prohibiţie;

c)utilizarea pentru pescuit a unor tehnici şi unelte interzise prin reglementările existente;

d)practicarea braconajului la pescuit cu aparatură electrică;

e)capturarea peştilor sub dimensiunile prevăzute de lege;

f)nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea pescuitului comercial şi recreativ/sportiv pe Dunăre în zonele umede şi rezervaţii declarate prin diferite acte normative. De asemenea, conform prevederilor legale, se interzice pescuitul comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 de m aval de baraj.

g)variaţia ridicată a nivelului apei lacului de acumulare, fără asigurarea timpului necesar retragerii populaţiilor de peşte în vârstă de 1 şi chiar 2 ani din apele de mică adâncime cu stufăriş în apa de adâncime a Dunării.

Pescuitul a luat o amploare deosebită în ultimii ani, în ciuda faptului că efectivele de peşte au scăzut considerabil, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, datorită chimismului apelor şi pescuitului industrial fără a lăsa puietul să se dezvolte.

Sistemul deficitar de control al exploatărilor piscicole de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura determină existenţa unei situaţii destul de grave în acest sector al economiei, lucru care se va reflecta în calitatea vieţii comunităţilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier.

Se remarcă, de asemenea, o creştere a presiunii asupra ariilor de protecţie specială avifaunistică prin practicarea pescuitului neautorizat atât de tip comercial, cât şi de tip sportiv.

În conformitate cu Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011, pe teritoriul ariilor naturale protejate, pescuitul comercial se practică în zonele în care este permisă această activitate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale planului de management şi/sau regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate. De asemenea, acelaşi act normativ prevede că pentru eliberarea autorizaţiei de pescuit comenrcial de către ANPA, solicitanţii trebuie să depună la filialele regionale ale ANPA, printre alte documente, şi avizul custodelui/administratorului ariei naturale protejate.

Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susţinut desfăşurat de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier în vederea aplicării întocmai a legislaţiei în vigoare cu privire la pescuit, precum şi stabilirea unor criterii unice de prohibiţie, în colaborare cu autorităţile specifice sârbeşti, pe lungimea comună a Dunării, atât pentru partea română, cât şi pentru cea sârbă.


2.5.3.4. Silvicultura şi vânătoarea
Gospodărirea pădurilor din Parcul Natural Porţile de Fier este asigurată prin şase ocoale silvice: Moldova Nouă, Sasca Montana, Berzasca şi Băile Herculane din cadrul Direcţiei Silvice Caraş-Severin, respectiv Orşova şi Drobeta Turnu Severin din cadrul Direcţiei Silvice Mehedinţi.

Acestea coordonează activităţile de administrare şi exploatare a resurselor forestiere aflate parţial sau total în Parcul Natural Porţile de Fier pe baza amenajamentelor silvice. Pentru armonizarea imperativelor de conservare a biodiversităţii forestiere cu cele ale ţelurilor de gospodărire a pădurii, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va participa la conferinţele de amenajare, tema de amenajare elaborându-se în colaborare cu Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, rezultatul fiind adaptarea prevederilor amenajamentelor la planul de management al parcului. De asemenea, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va monitoriza respectarea prevederilor amenajamentelor silvice.

Este de menţionat faptul că activităţile de producţie au o pondere destul de redusă. Acest aspect este influenţat de calitatea slabă a materialului lemnos ce poate fi recoltat, datorată incendierii unor foarte mari suprafeţe de pădure în timpul celor două războaie mondiale, dar şi de existenţa unor suprafeţe foarte ridicate incluse în categoria pădurilor cu funcţie de protecţie.

Regimul de zonă defavorizată declarată în partea de vest a Parcului Natural Porţile de Fier a condus la apariţia unor agenţi economici interesaţi de prelucrarea primară a produselor lemnoase obţinute din fondul forestier.

Deşi în prezent nu este o problemă deosebită a parcului, este necesar un control atent al acestor activităţi astfel încât presiunea asupra pădurilor să nu crească semnificativ.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va asigura verificarea şi aprobarea borderourilor de masa lemnoasă pentru toate ocoalele silvice din arealul parcului.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri:

1.Menţinerea suprafeţei fondului forestier şi extinderea suprafeţei acestuia prin:

a)monitorizarea activităţilor susceptibile a conduce la diminuarea suprafeţei fondului forestier;

b)împădurirea terenurilor degradate şi/sau abandonate, realizată doar cu speciile indigene şi care intră în constituirea habitatelor Natura 2000, pentru care s-a declarat situl ROSCI0206 Porţile de Fier;

c)renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităţilor de exploatare a resurselor minerale;

d)intervenţii pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor şi de înlăturare a efectelor acestora;

e)menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raţionale de gospodărire;

f)folosirea la lucrările de împădurire şi reîmpădurire a speciilor indigene şi provenienţelor locale de arbori şi care intră în constituirea habitatelor Natura 2000, pentru care s-a declarat situl ROSCI0206 Porţile de Fier, adaptate şantierului de instalare a noului arboret. Introducerea de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului;

g)adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare şi transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului;

h)monitorizarea activităţii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanţi şi lubrefianţi;

i)utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;

j)menţinerea funcţiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât şi a celor nelemnoase;

k)organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare a arboretelor corespunzător menţinerii capacităţii productive;

l)exploatarea pe principiul durabilităţii a produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii;

m)realizarea şi menţinerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente şi reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenţie deosebită speciilor ameninţate şi evitând fragmentarea habitatelor;

2.Menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure prin:

a)organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzător menţinerii biodiversităţii ecosistemice şi a diversităţii peisajului;

b)evidenţierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau periclitate şi a zonelor cu specii endemice;

c) adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală;

d)conservarea arborilor uscaţi, căzuţi sau în picioare, arborilor aflaţi în descompunere şi arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte sau plante inferioare;

e)menţinerea bălţilor, păraielor, izvoarelor, mlaştinilor într-o stare care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peştilor, amfibienilor, insectelor sau altor specii de animale sau plante;

f) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii;

g)evidenţierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcţii de protecţie pentru întregul areal al parcului;

h)monitorizarea operaţiunilor silviculturale în zone predispuse la eroziune;

i)interzicerea păşunatului şi limitarea accesului pentru trecerea la păşunat şi adăpat a animalelor domestice;

j)interzicerea practicilor ce pot influenţa negativ calitatea apei, respectiv:

i)deversarea apelor menajere şi reziduale în cursurile de apă interioare şi în fluviul Dunărea;

ii)depozitarea deşeurilor menajere pe malul albiilor cursurilor de apă;

iii)spălarea utilajelor agricole şi autovehiculelor în albiile cursurilor de apă;

k) menţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii prin:

i)urmărirea exploatării produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii în viziunea dezvoltării rurale;

ii)respectarea drepturilor legale, cutumiare şi tradiţionale asupra terenurilor forestiere, care nu vor afecta aria naturală protejată;

iii)promovarea utilizării tradiţionale a resurselor pădurii, în condiţiile legii.

În zonele propice exploatării forestiere, care nu fac parte din categoria zonelor protejate sau de protecţie integrală sunt permise activităţile raţionale de exploatare a masei lemnoase, în conformitate cu prevederile art. 22 , alin. 9, lit. k), l) şi art. 22 , alin. 11, lit. e), f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii, exploatarea ciupercilor, care sunt destinate într-o proporţie covârşitoare exportului, reprezintă una dintre problemele delicate datorită faptului că volumul colectărilor anuale în unele zone ale parcului nu ţine cont de capacitatea de regenerare a acestor specii.

Exploatarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale şi tinctoriale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora, una din direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din parc fiind crearea unor facilităţi de prelucrare şi valorificare a acestor resurse.

Principalele specii de interes cinegetic de pe raza parcului sunt: căpriorul-Capreolus capreolus, mistreţul - Sus scrofa, vulpea-Vulpes vulpes, iepurele de câmp-Lepus europaeus, fazanul-Phasianus colchicus, potârnichea-Perdix perdix, prepeliţa-Coturnix coturnix, raţa mare-Anas platyrhynchos. Ursul – Ursus arctos, lupul – Canis lupus, cerbul – Cervus elaphus, râsul – Lyns lyns, pisica sălbatică – Felis sylvestris, specii prezente în arealul Parcului Natural Porţile de Fier sunt specii protejate prin Directiva Habitate, transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,cu modificările şi completările ulterioare, prin ale cărei prevederi vânătoarea este interzisă la aceste specii.

Ocrotirea acestor specii nu se poate concepe ca o preocupare de sine stătătoare numai şi numai pentru fauna cinegetică. Ea va trebui corelată şi cu atitudinea faţă de celelalte specii, cu starea habitatului şi a mediului înconjurător, cu care acestea se află în interrelaţii, influenţându-se reciproc. Neglijarea acestor legături, pe cât de discrete pe atât de determinante, poate bloca paşii spre etapele următoare ale cunoaşterii biologiei, ecologiei şi comportamentului speciilor de interes cinegetic de pe raza parcului.

Fondurile de vânătoare, atât cele administrate de direcţiile silvice, cât şi cele administrate de asociaţiile de vânătoare şi pescuit sportiv sunt exploatate corespunzător, nefiind semnalate disfuncţionalităţi în cazul acestei activităţi. Totuşi, pentru menţinerea într-o stare corespunzătoare a efectivelor, se impune ca evaluarea acestora sa fie realizată cu participarea prin sondaj a reprezentanţilor Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier care să asigure, de asemenea şi controlul aplicării legislaţiei în acest domeniu. În acest sens, cotele de recoltă vor fi avizate de către administraţia parcului.

2.5.3.5. Activităţile industriale în Parcul Natural Porţile de Fier
Dezvoltarea activităţilor industriale în Parcul Natural Porţile de Fier este în primul rând legată de exploatarea diferitelor resurse naturale, în special minerale.

Teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier dispune de variate resurse de substanţe minerale, care au fost exploatate în decursul istoriei în foarte multe puncte. O parte a exploatărilor au fost însă închise, iar altele şi-au redus producţia, astfel că o mare parte a personalului a fost disponibilizat, ceea ce a condus la apariţia unor grave probleme sociale: şomaj, scăderea nivelului de trai.

Activităţile de exploatare a cărbunelui de calitate superioară - huilă se desfăşurau la Cozla, Bigăr şi la Baia Nouă.

Minereurile cuprifere nu se mai exploateaza în regiunea Moldova Nouă. În prezent, se realizează numai exploatările de banatite în două cariere, în care conţinutul de cupru este mult mai redus - 0,2%. Pentru depozitarea sterilului ce a rezultat în urma exploatărilor miniere s-au amenajat mai multe halde de steril, sub forma „iazurilor de câmp”, care sunt cele mai mari depozite de steril din ţară.

Activităţile extractive ale minereurilor nemetalifere erau numeroase în arealul studiat, resursele exploatate fiind următoarele: argile colorate la Coronini şi Gârnic, caolin la Sicheviţa, serpentină la Berzasca, Iuţi, Şviniţa, Eibenthal şi Tişoviţa, azbest la Tişoviţa, Eibenthal şi Plavişeviţa, cuarţ la Orşova, calcar cristalin la Cariera Mraconia, iar bentonită la Tufări.

Menţionăm şi existenţa unei staţii de prelucrare a cuarţului de la Ponicova, şi a staţiei de sortare şi concasare a pietrei de la Sicheviţa.

La Orşova exista întreprinderea „Silicor S.A. - Orşova" de prelucrare a minereurilor nemetalice - feldspat, cuarţ, talc, materia primă provenind de la exploatările din apropiere.

Zonele de extracţie ale resurselor minerale exploatate în Parcul Natural Porţile de Fier se constituie în areale degradate, în care este necesară promovarea unor programe de reconstrucţie ecologică costisitoare.

Se remarcă, zona Moldova Nouă, unde exploatarea minereurilor complexe, precum şi depozitarea reziduurilor a determinat creşterea suprafeţelor degradate cu implicaţii în plan local şi regional.

De asemenea, majoritatea fostelor exploatări de resurse minerale prezintă în apropierea punctului de extracţie o haldă de steril, aflată în diferite stadii de conservare şi care pune probleme de stabilitate a versanţilor şi de scădere a productivităţii terenurilor adiacente.

La nivelul industriei extractive trebuie remarcate şi problemele determinate de creşterea numărului de cariere de exploatare a rocilor de construcţie, unele dintre acestea ilegale. Carierele au impact negativ asupra distribuţiei spaţiale şi calităţii habitatelor, stabilităţii versanţilor, continuităţii şi esteticii peisajelor.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier şi Consiliul Ştiinţific vor aproba exploatarea resurselor minerale din punctele de extracţie unde aceste activităţi nu aduc atingere regimului de conservare, iar pentru cele respinse vor fi înaintate justificări.

Pentru luarea unei decizii corecte, Consiliul Ştiinţific poate solicita agenţilor economici interesaţi în exploatarea resurselor minerale orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

Industria energetică este reprezentată de Centrala Hidroelectrică Porţile de Fier, hidrocentrală ce foloseşte apa din lacul de acumulare. Transportul curentului electric se realizează prin linii de înaltă tensiune, numeroase ramificaţii pornind din dreptul barajului Porţile de Fier, îndreptându-se către Drobeta Turnu Severin, prin Brezniţa-Ocol şi Jidoştiţa şi pe lângă satul Bahna, către NV.

În ceea ce priveşte industria alimentară, ea este prezentă în oraşele Orşova şi Moldova Nouă, la care se mai adaugă mici unităţi de panificaţie, în Sviniţa, Berzasca şi altele.

În ceea ce priveşte activitatea portuară a porturilor Moldova Nouă, Drencova şi Orşova aceasta a scăzut foarte mult şi se limitează la acţiuni de încărcare-descărcare de materii prime sau produse primare.

La Orşova, Şantierul Naval reprezintă una dintre cele mai importante unităţi economice cu capital străin din zonă.

În apropiere de limita Parcului Natural Porţile de Fier se află două centre industriale: Drobeta Turnu Severin, cu o industrie diversificată, reprezentată prin Uzina de vagoane MEVA S.A., Combinatul de prelucrare a lemnului SC CILDRO - DROBETA S.A., care produce mobilă, furnir, placaj, plăci din fibre de lemn, cherestea sau alte produse din lemn, Combinatul de celuloză şi hârtie CELROM S.A., care produce hârtie şi carton, Şantierul Naval SEVERNAV SA, precum şi unităţi ale industriei textile şi alimentare, şi Topleţ, unde se află o întreprindere de maşini şi utilaje agricole, precum şi o exploatare de nisip metalurgic.