Poliția de frontieră Și garda de coastă la nivel european instituirea unei protecții consolidate a frontierelor externe
Yüklə 79,94 Kb.
|
Protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, inclusiv prin Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, este unul dintre pilonii-cheie ai politicii globale europene în materie de migrație, pe baza căreia Uniunea Europeană ia măsuri în vederea soluționării nevoilor imediate, pe termen mediu, precum și pe termen lung identificate în Agenda europeană privind migrația1. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european acționează în concordanță cu conceptul și principiile gestionării integrate a frontierelor și reunește, în spiritul răspunderii comune, o agenție de frontieră europeană solidă și autoritățile de frontieră ale statelor membre - inclusiv serviciile de pază de coastă - în măsura în care acestea îndeplinesc sarcini de control la frontieră. Rolul primordial și competența statelor membre în ceea ce privește consolidarea controalelor la frontierele externe, pe baza propriilor capacități existente constând în peste 100 000 de ofițeri ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă, sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv2. Inițierea activităților și introducerea instrumentelor aferente Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european la începutul lunii ianuarie - la doar trei luni de la intrarea în vigoare a noului regulament3 - oferă garanții suplimentare pentru consolidarea gestionării și a securității frontierelor externe ale UE. Prezentul raport notează progresele înregistrate în trei luni în domeniile prioritare stabilite și identifică următoarele etape pentru a garanta că Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european este pe deplin operațională. Acest lucru va permite Uniunii Europene și statelor sale membre să răspundă acum rapid și eficace provocărilor legate de migrație la frontierele externe. Prezentul raport este primul dintr-o serie de rapoarte regulate care vor contribui la adoptarea unor instrumente și răspunsuri adecvate pentru o mai bună protecție a frontierelor externe. Protecția frontierelor externe este o condiție prealabilă necesară pentru funcționarea normală a spațiului Schengen fără frontiere interne. Investiția și angajamentul comun în ceea ce privește asigurarea faptului că Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european este pe deplin operațională cât mai curând posibil reprezintă expresia concretă a angajamentului statelor membre de a-și asuma în comun responsabilitatea și a face dovadă de solidaritate în interesul tuturor.
Pe baza capacităților și a resurselor Frontex, Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european continuă să ofere statelor membre din prima linie sprijinul solicitat pe teren în ceea ce privește gestionarea frontierelor4. Acest lucru se realizează prin operațiuni comune periodice desfășurate în diferite secțiuni ale frontierelor externe ale UE (și anume, operațiunile comune Triton în zona centrală a Mării Mediterane, Poseidon în Grecia și activitățile flexibile și punctele focale în ceea ce privește ruta Balcanilor de Vest) și prin sprijinirea returnării în statele membre. Cu ajutorul rezervelor Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și al rezervelor de echipamente tehnice deja existente5, Agenția oferă cel mai important sprijin operațional în statele membre din prima linie de până acum. În vederea consolidării efectivelor naționale responsabile de polițiști de frontieră, în prezent sunt angajați mai mult de 1 550 de membri ai echipelor Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european în operațiuni comune regulate desfășurate de Agenție la frontierele externe ale statelor membre din prima linie. Acest lucru înseamnă, de pildă, că echipele trimise în Grecia se alătură celor aproximativ 10 000 de ofițeri ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă elene6. Aceste echipe sunt asistate de 24 de șalupe și nave, 6 aeronave și elicoptere, peste 80 de autoturisme de patrulare și 13 autovehicule dotate cu dispozitive de identificare termică. Această mobilizare combinată reprezintă cea mai importantă acțiune de punere în comun a resurselor statelor membre ale UE pentru misiuni civile care vin în completarea polițiștilor de frontieră naționali mobilizați de către fiecare stat membru responsabil:
În plus, sunt în curs acțiuni pregătitoare cu Grecia în vederea mobilizării unor echipe din cadrul Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european la frontiera terestră cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și cu Albania cu scopul de a intensifica supravegherea frontierelor, de a preveni deplasările secundare neregulamentare și de a consolida și mai mult răspunsul UE la provocările de pe ruta Balcanilor de Vest. Se preconizează că operațiunile vor demara la începutul lunii februarie. În ciuda acestor mobilizări, operațiunile curente se confruntă în mod constant cu lacune, atât în materie de resurse umane, cât și de echipamente tehnice. Aceste lacune trebuie acoperite pentru a avea o protecție mult mai eficace a frontierelor externe. Următoarele etape: Statele membre ar trebui
Lacune pentru Grecia (operațiunea comună Poseidon)
Lacune pentru Grecia (activitățile flexibile din cadrul operațiunii comune la frontiera terestră din nordul Greciei)
Lacune pentru Bulgaria (activitățile flexibile din cadrul operațiunilor comune și punctele focale)
Lacune pentru Italia (operațiunea comună Triton)
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui
În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din aprilie 2016, statele membre au identificat și au aprobat cinci domenii prioritare pentru operaționalizarea rapidă a Agenției:
3.1. Consolidarea capacităților de reacție rapidă ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv prin punerea în comun obligatorie a resurselor Pentru a permite UE să reacționeze rapid, una dintre realizările majore ale Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a fost de a consolida în mod considerabil capacitatea de reacție rapidă a Agenției pentru a putea efectua intervenții rapide la frontieră7 pe lângă operațiunile comune în curs. În acest scop a fost lansată punerea în comun obligatorie a resurselor umane și tehnice, cu două rezerve specifice pentru reacție rapidă.
Ambele rezerve pentru reacție rapidă există din 7 decembrie 2016, astfel cum se prevedea în Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. În ceea ce privește rezerva pentru reacție rapidă, statele membre au confirmat disponibilitatea a mai mult de 1 500 de polițiști de frontieră și de alte tipuri de ofițeri; în ceea ce privește rezerva de echipamente pentru reacție rapidă însă, există încă lacune considerabile pentru cele mai multe tipuri de echipamente care urmează a fi puse la dispoziție în cadrul rezervei de echipamente pentru reacție rapidă, în special în ceea ce privește navele de patrulare în larg și elicopterele, comparativ cu cifrele stabilite de consiliul de administrație, care este organul responsabil de luarea deciziilor strategice al Agenției și în care fiecare stat membru este reprezentat, alături de Comisie. În timp ce anumite nevoi ar putea fi acoperite prin mijloacele proprii ale Agenției, statele membre trebuie să se angajeze urgent să acopere lacunele pentru a asigura disponibilitatea necesară pentru toate tipurile de echipamente. Următoarele etape: Statele membre ar trebui
3.2. Efectuarea de evaluări preventive ale vulnerabilității pe baza unei metodologii comune Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a dotat Agenția cu un nou mecanism eficace menit să evalueze vulnerabilitățile capacităților statelor membre și, prin completarea mecanismului de evaluare Schengen, să consolideze și mai mult controlul preventiv al calității cu privire la funcționarea spațiului Schengen. Evaluările vulnerabilității vor permite UE și statelor sale membre să fie mai bine pregătite pentru a face față provocărilor prezente și viitoare la frontierele externe. În special, procesul de evaluare anuală va asigura o pregătire colectivă pentru o criză a migrației prin identificarea și abordarea în prealabil a punctelor slabe ale statelor membre în ceea ce privește echipamentele acestora, personalul, sistemele informatice, planificarea pentru situații de urgență și infrastructura necesare pentru gestionarea frontierelor și inclusiv capacitatea acestora de a face față unei eventuale sosiri a unui număr mare de persoane pe teritoriul lor, astfel încât aceste deficiențe constatate să nu afecteze funcționarea spațiului Schengen. Metodologia comună de evaluare a vulnerabilității adoptată la sfârșitul anului 2016 stabilește un singur proces de evaluare globală. Prin evaluări de bază, Agenția va evalua anual capacitatea tuturor statelor membre de a face față provocărilor curente la frontierele externe prin analizarea capacităților existente (și anume echipamente, infrastructură, personal, sisteme, planificare de urgență) în combinație cu indicatorii de amenințare relevanți în raport cu un set de criterii obiective. Pornind de la evaluările de bază, Agenția va efectua, de asemenea, anual exerciții de simulare pentru a evalua gradul de pregătire al unor state membre selectate în conformitate cu metodologia pentru a răspunde provocărilor viitoare. În plus, Agenția va institui un mecanism de identificare a amenințărilor emergente care să permită verificări constante ale situației la frontierele externe și care ar putea declanșa evaluări specifice ale vulnerabilității. În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, evaluările realizate de Agenție îi vor permite directorului executiv al Agenției, atunci când este necesar, să formuleze o recomandare, în consultare cu statul membru în cauză, în care să stabilească măsurile necesare pentru ca statul membru să elimine vulnerabilitățile identificate într-un termen stabilit. Planificarea pentru 2017 a fost adoptată de consiliul de administrație în cadrul reuniunii sale din 23-24 noiembrie 2016. Chiar dacă Agenția se confruntă cu un volum semnificativ de muncă în ceea ce privește colectarea și analizarea datelor și identificarea eventualelor vulnerabilități, este esențial să se păstreze un nivel ridicat de ambiție pentru punerea în aplicare a procesului de evaluare în 2017, în conformitate cu metodologia comună convenită. Sunt preconizate evaluări de bază privind provocările actuale și, dacă este cazul, exerciții de simulare care să evalueze, în toate statele membre relevante, capacitățile acestora de a face față provocărilor viitoare. Angajamentul și participarea deplină a statelor membre, în special în ceea ce privește colectarea de date, vor fi esențiale. Pentru a sprijini Agenția în îndeplinirea acestei sarcini importante și pentru a asigura buna desfășurare a schimburilor și a cooperării cu statele membre, a fost instituită Rețeaua de evaluare a vulnerabilității, compusă din experți ai statelor membre, ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și ai Comisiei. Prima reuniune a rețelei a avut loc la Varșovia, în perioada 12-13 decembrie 2016. La 18 ianuarie 2017, în vederea demarării evaluărilor de bază, Agenția a început colectarea datelor referitoare la toate capacitățile existente ale statelor membre necesare pentru gestionarea frontierelor; este vorba de aproximativ 90 000 de poziții de date care trebuie să fie furnizate de statele membre și analizate de către Agenție. Aceste date colectate vor servi ca bază și referință-cheie și pentru efectuarea evaluărilor vulnerabilității în 2017 și în anii următori. Pentru a sprijini eforturile statelor membre de a colecta și de a transmite datele în timp util, Agenția va detașa temporar mai mulți membri ai personalului în statele membre selectate pentru a le sprijini în acest exercițiu dificil. În contextul procesului de evaluare a vulnerabilității, primele rezultate ale acestei activități trebuie să fie utilizate pentru a remedia cu prioritate vulnerabilitățile cele mai urgente identificate. Pentru aceasta, este necesar să se poată răspunde în lunile viitoare vulnerabilităților legate de principalele provocări aferente migrației existente în prezent.
Statele membre ar trebui
3.3. Sprijinul pentru returnare Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a identificat drept domeniu prioritar de activitate pentru Agenție returnarea migranților în situație neregulamentară, ceea ce îi permite acesteia să intensifice semnificativ sprijinul pe care îl acordă statelor membre, care sunt principalele responsabile pentru returnarea migranților în situație neregulamentară. Acest aspect face parte din eforturile ambițioase ale Comisiei de a crea un cadru legislativ și operațional care să sporească eficacitatea sistemului UE de returnare și să îmbunătățească cooperarea în materie de readmisie cu țările terțe. Regulamentul extinde în mod semnificativ mandatul Agenției, permițându-i să furnizeze asistență privind returnarea la toate nivelurile, atât în ceea ce privește plecarea voluntară, cât și returnarea forțată, prin organizarea operațiunilor de returnare și furnizarea de asistență în materie de cooperare consulară cu țări terțe în vederea identificării migranților neregulamentari. De la 7 ianuarie 2017 sunt disponibile pentru operațiuni trei noi rezerve: cea de observatori pentru returnările forțate, cea de escorte pentru returnările forțate și cea de specialiști în materie de returnare. Acestea pot fi acum mobilizate, alcătuind echipe europene de intervenție pentru returnare. La solicitarea statelor membre, aceste echipe pot oferi sprijin operațional pentru a spori capacitățile statelor membre în materie de returnare. 22 de state membre8 au contribuit la aceste rezerve, furnizând 395 dintre cei 690 de experți care sunt necesari. Statele membre trebuie să acopere această lacună și să se asigure că toate profilurile sunt reprezentate în mod adecvat în rezerve. Agenția și-a intensificat rapid activitățile în materie de returnare: în 2016, aceasta a organizat un număr record de 232 de operațiuni, returnând 10 700 de migranți aflați în situație neregulamentară, ceea ce reprezintă un număr de patru ori mai mare decât în 2015, când 3 565 de migranți au fost returnați în cadrul unui număr de 66 de operațiuni; de la intrarea în vigoare a regulamentului și până la 12 ianuarie, Agenția a organizat 78 de operațiuni de returnare - mai mult decât pe tot parcursul anului 2015 - pentru a returna 3 421 de migranți aflați în situație neregulamentară. Agenția ar trebui să își extindă în continuare asistența prin furnizarea de sprijin în ceea ce privește returnările prin zborurile comerciale și prin dezvoltarea unor noduri în interiorul UE care să fie dedicate operațiunilor de returnare. Agenția a consolidat, de asemenea, asistența pe care o acordă statelor membre cu privire la activitățile care preced returnarea. În acest context, Agenția a organizat misiuni de identificare din Mali, Gambia și Nigeria în mai multe state membre, cu scopul de a confirma identitatea migranților aflați în situație neregulamentară. De asemenea, Agenția acordă asistență Greciei prin promovarea cooperării consulare în vederea asigurării returnării, precum și prin furnizarea de analize de risc înainte de operațiunile de returnare. Creșterea semnificativă a resurselor puse la dispoziția Agenției a permis această intensificare a activităților sale în materie de returnare. În 2016 și în 2017 au fost alocate 66,5 milioane EUR activităților de returnare, față de 9,5 milioane EUR în 2015; 52 de angajați vor desfășura activități legate de returnare în 2017 și se preconizează că acest număr va ajunge la 117 până în 2020. Una dintre principalele măsuri anunțate de către Comisie a fost crearea unui sistem integrat de gestionare a returnărilor care să contribuie la crearea unor sinergii operaționale între activitățile de returnare și de readmisie ale statelor membre, ale Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, ale Comisiei și ale programelor finanțate de UE - ERIN (Rețeaua Instrumentului european de reintegrare), EURINT (Abordarea europeană integrată privind returnarea către țări terțe) și EURLO (Rețeaua europeană a ofițerilor de legătură pentru returnare). Sistemul integrat de gestionare a returnărilor urmărește să faciliteze furnizarea de sprijin operațional statelor membre (de exemplu prin organizarea unor misiuni de identificare) și schimbul de bune practici. Ca un prim pas, cu scopul de a facilita planificarea operațiunilor de returnare și de a sprijini statele membre și Agenția în ceea ce privește colectarea și schimbul de informații operaționale, Comisia a dezvoltat o platformă securizată, și anume aplicația UE de gestionare integrată a returnărilor (Integrated Return Management Application, IRMA). În cadrul programului Rețelei europene a ofițerilor de legătură pentru returnare au fost mobilizați nouă ofițeri de legătură europeni în materie de returnare în țările relevante pentru readmisie, cum sunt Afganistan sau Etiopia, pentru a oferi sprijin tuturor statelor membre privind aspecte legate de readmisie; noi mobilizări sunt în curs de planificare. În concordanță cu programele UE și în acord cu Comisia, Agenția s-a angajat, de asemenea, într-un proces treptat de transfer al activităților de sprijin operațional desfășurate în prezent de programele Agenției, cum ar fi acordarea de sprijin statelor membre pentru organizarea de misiuni de identificare sau pentru schimbul de bune practici prin intermediul unor grupuri de lucru specifice privind țările terțe. Eforturile Agenției de a-și intensifica sprijinul pentru operațiunile de returnare ar trebui să beneficieze de dezbateri mai ample și activități mai extinse în vederea îmbunătățirii returnărilor și a readmisiilor în cadrul Uniunii Europene și să fie consolidate prin acestea. Ținând seama de noile necesități, Comisia va actualiza în următoarele săptămâni Planul de acțiune al UE privind returnarea, pentru a asigura rapid un răspuns eficace. În special, Comisia va identifica, pe baza actualelor norme UE, modul în care se poate realiza o mai bună respectare a deciziilor de returnare, utilizând marja de flexibilitate din aceste norme, și va pune la dispoziție orientări clare în acest sens.
Statele membre ar trebui
Comisia urmează
3.4 Înființarea mecanismului de tratare a plângerilor din cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă La 6 octombrie 2016, directorul executiv al Agenției, în consultare cu ofițerul pentru drepturile fundamentale, a instituit un mecanism de tratare a plângerilor pentru a monitoriza și a asigura respectarea drepturilor fundamentale în cursul activităților desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Un formular de plângere este disponibil pe site-ul Agenției în șase limbi (engleză, franceză, arabă, paștu, urdu, tigrinya); plângerile pot fi însă depuse în oricare dintre limbile oficiale ale UE. Până la jumătatea lunii ianuarie 2017 a fost depusă la Agenție numai o plângere. În plus, Agenția intenționează să creeze o rețea a autorităților din statele membre care au mandatul de a trata plângerile formulate împotriva personalului statelor membre și transmise de către ofițerul pentru drepturile fundamentale al Agenției. Această rețea va include, de asemenea, organismele naționale competente în materie de drepturi fundamentale. În decembrie 2016 a fost organizată la Bruxelles o primă întâlnire între ofițerul pentru drepturile fundamentale și punctele de contact respective. Pentru a sprijini punerea în aplicare a mecanismului de tratare a plângerilor și pentru a integra în general drepturile fundamentale în ceea ce privește toate activitățile Agenției, finanțarea UE acordată Agenției a fost majorată cu 500 000 EUR pe an. În plus, ofițerul pentru drepturile fundamentale va primi personal suplimentar în 2017 care o va sprijini în sarcinile sale. Următoarele etape: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui
3.5. Pregătirea terenului pentru o mai bună cooperare operațională cu țări terțe prioritare prin stabilirea unui model de acord privind statutul Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a consolidat, de asemenea, rolul Agenției în ceea ce privește cooperarea cu țările terțe. Agenția a stabilit anterior acorduri bilaterale de colaborare în materie de gestionare a frontierelor și de returnare cu 18 țări terțe prioritare, de exemplu cu toate țările din Balcanii de Vest și cu Turcia. Începând din aprilie 2016, Agenția a trimis, de asemenea, un ofițer de legătură în Turcia. Agenția examinează în prezent toate acordurile de colaborare existente în conformitate cu noul mandat. Un buget și posturi suplimentare au fost furnizate pentru a permite Agenției să trimită în anii următori până la 10 ofițeri de legătură suplimentari în țările prioritare, începând cu Niger și Serbia, aceasta din urmă urmând să acopere întreaga regiune a Balcanilor de Vest. În trecut, Agenția nu avea însă posibilitatea legală de a-și trimite echipele pe teritoriul unor țări terțe. Această limitare s-a dovedit a fi deosebit de problematică în 2015, în ceea ce privește abordarea problemei legate de fluxurile de migrație pe ruta Balcanilor de Vest în cursul anului 2015. Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european prevede în prezent, pentru prima dată, posibilitatea ca Agenția să desfășoare acțiuni cu competențe executive pe teritoriul țărilor terțe învecinate, sub rezerva unui acord prealabil încheiat între Uniunea Europeană și țara terță în cauză. Comisia a adoptat, la 22 noiembrie 2016, un model de acord privind statutul, care servește drept model pentru astfel de acorduri. Comisia a selectat două țări terțe prioritare, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, și desfășoară în prezent discuții preliminare în vederea realizării unor astfel de acorduri. La 25 ianuarie 2017, Comisia a adoptat recomandări adresate Consiliului de a autoriza deschiderea negocierilor cu Serbia și cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui
3.6. Acordul privind sediul Timp de mai bine de unsprezece ani, Agenția a funcționat fără un acord privind sediul cu statul membru gazdă. În conformitate cu articolul 57 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, un astfel de acord ar trebui să fie încheiat până la 7 aprilie 2017 cel târziu. În urma intrării în vigoare a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, Agenția și Polonia au reluat discuțiile în vederea atingerii acestui obiectiv. Negocierile tehnice s-au finalizat la 23 ianuarie 2017. Următoarea etapă: Polonia și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui
3.7. Majorarea bugetului și a personalului Finanțarea UE acordată Agenției va crește progresiv de la 250 de milioane EUR în 2016 la 320 de milioane EUR în 2020, iar personalul Agenției va crește de la 400 de angajați în 2016 la 1 000 de angajați în 2020. Inițial, aproximativ 240 de posturi suplimentare de diferite tipuri (agenți temporari, agenți contractuali, experți naționali detașați) au fost prevăzute pentru 2017, ca prim pas în vederea atingerii numărului final de 1 000 de angajați ai Agenției până în anul 2020. Cu toate acestea, pentru dotarea cât mai rapidă a Agenției cu personalul necesar, autoritatea bugetară a convenit, la 1 decembrie 2016, să modifice schema de personal a Agenției pentru 2016 pentru a-i permite acesteia să recruteze deja 50 de agenți temporari în 2016 din cei 130 prevăzuți pentru 2017. Între timp, Agenția a lansat în mod proactiv procesele de recrutare relevante pentru cele 50 de posturi propuse anticipat. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a absorbi urgent resursele alocate.
Primele trei luni de implementare a activităților și a instrumentelor prevăzute de Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european au arătat că toate părțile interesate depun eforturi pentru asigurarea unei capacități consolidate pentru a proteja frontierele externe. În special, au fost finalizate primele etape prin crearea noilor rezerve obligatorii. A demarat procesul privind mecanismul preventiv de detectare și abordare a vulnerabilităților statelor membre, care constituie o parte esențială a acestei noi abordări pentru o protecție la frontieră cu mult mai eficace. Primele rezultate ale acestor activități trebuie să fie utilizate pentru a remedia cu prioritate vulnerabilitățile cele mai urgente identificate. Pentru aceasta, este necesar să se poată răspunde în lunile viitoare vulnerabilităților legate de principalele provocări aferente migrației existente în prezent. Obținerea de rezultate privind returnarea migranților neregulamentari – tot ca un mijloc de a descuraja și a reduce mai mult migrația neregulamentară – reprezintă o altă prioritate în cazul căreia Agenția trebuie să își sporească în mod considerabil sprijinul, iar statele membre trebuie să își intensifice eforturile. Pe baza rezultatelor bune obținute până acum, Agenția ar trebui să elaboreze noi instrumente pentru a oferi un sprijin sporit în materie de returnare. La rândul său, Comisia va propune în următoarele săptămâni un Plan de acțiune revizuit privind returnările. La 1 martie 2017, Comisia va prezenta din nou un raport privind progresele înregistrate cu privire la consolidarea frontierelor externe. 1 COM(2015) 240 final. 2 Această cifră estimativă se bazează pe datele colectate pentru studiul de fezabilitate din 2014 privind crearea unui sistem european de polițiști de frontieră. Acest tip precis de date vor fi colectate și completate și mai mult de Agenție în cadrul evaluărilor vulnerabilității care vor fi efectuate în lunile următoare. 3 Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a fost creată în timp record. La 15 decembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă. La 22 iunie 2016 s-a ajuns la un acord politic, cu adoptarea finală a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european de către Parlamentul European și Consiliu la 14 septembrie 2016, la numai nouă luni după ce regulamentul a fost propus. Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a intrat în vigoare la 6 octombrie 2016, iar rezervele pentru reacție rapidă și cele pentru returnare au devenit operaționale la 7 decembrie 2016 și, respectiv, la 7 ianuarie 2017. 4 Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă intensifică, de asemenea, cooperarea cu Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă în ceea ce privește funcțiile de pază de coastă. 5 Spre deosebire de noile rezerve pentru reacție rapidă, rezervele existente erau deja operaționale, în temeiul mandatului anterior al Agenției, în vederea desfășurării de operațiuni comune. Contribuțiile la rezerve sunt furnizate de statele membre, iar modalitățile de mobilizare a resurselor sunt convenite în prealabil între Agenție și statele membre. Cele mai recente contribuții, necesare pentru a acoperi nevoile operaționale ale Agenției preconizate pentru 2017, au fost stabilite în decembrie 2016. 6 Cifrele se bazează pe studiul din 2014 privind fezabilitatea sistemului european de polițiști de frontieră. 7 Spre deosebire de operațiile comune planificate în prealabil într-un ciclu anual, un mecanism de intervenții rapide la frontieră este astfel conceput încât să răspundă unor provocări neașteptate la frontierele externe. În temeiul articolului 20 alineatul (5) din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, pe baza unei solicitări a unui stat membru care se confruntă cu astfel de provocări, directorul executiv al Agenției trebuie să decidă în termen de două zile lucrătoare cu privire la lansarea unei intervenții rapide la frontieră și să convină împreună cu statul membru gazdă, în termen de trei zile lucrătoare de la această decizie, cu privire la planul operativ de mobilizare a rezervelor. În plus, pentru a permite acoperirea nevoilor financiare inițiale pentru o astfel de mobilizare în vederea intervenției rapide la frontieră, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este, de asemenea, obligată să pună deoparte în fiecare an o rezervă de 4 % în bugetul său operațional. 8 Situația la 12 ianuarie 2017. RO RO Yüklə 79,94 Kb. Dostları ilə paylaş:
|