Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365.000 citări, peste 40 de cărţi şi 1700 articole
Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365.000 citări, peste 40 de cărţi şi 1700 articole
Mama – austriacă; tatăl – ungur – medic militar în primul război mondial
Facultatea de Medicină din Praga, bursă de studii Rockefeller – biochimie
Profesor de Histologie
Director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal
1977 – Institutul Internaţional al Stresului
Termenul de STRES – sindrom general de adaptare
reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori - agenţi stresori - de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică)
reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori - agenţi stresori - de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică)
A. Stres psihicprimar (declanşat de factorii psihologici) si stres psihic secundar (reacţie la stimulii non-psihologici)
B. Distres (stresul negativ) şi eustres (stresul pozitiv)
Distres - stresul care are un potenţial nociv pentru organism (caracter subiectiv)
Distres - stresul care are un potenţial nociv pentru organism (caracter subiectiv)
Eustres– reacţie asemănătoare la stimuli cu semnificaţie pozitivă; consecinţe în general pozitive (în absenţa unei boli)
Diferenţe: stimuli, reacţii, consecinţe
Ameninţare
Ameninţare
Frustrare
Conflict
Rezolvarea unor probleme dificile
Pierderi
Suprasolicitare
Subsolicitare
Stări afective negative prelungite
Neconcordanță între resursele individului și cerințele impuse (caracter subiectiv)
Neconcordanță între resursele individului și cerințele impuse (caracter subiectiv)
Tulburări funcţionale psihice (insomnie, fatigabilitate, etc.) şi psihosomatice
Simptome fizice:
Modificări ponderale (slăbire/îngrăşare)
Tulburări de apetit (inapetenţă/hiperfagie), tranzit (constipaţie/diaree)
Tulburări de dinamică sexuală
Strategii conştiente de ajustare sau acomodare la tensiune
Strategii conştiente de ajustare sau acomodare la tensiune
Se automatizează + condiţionate de situaţie
„Coping" (ajustare) centrat pe problemă („coping" vigilent)
„Coping" centrat pe emoţii („coping" evitant)
Reevaluarea problemei
Situaţii reversibile
Situaţii reversibile
Evaluarea mentală a posibilităţilor
evocă experienţa anterioară (eventuale succese în aceleaşi situaţii);
contează pe suportul social;
va solicita informaţii şi va căuta mijloace;
elaborează un plan de acţiune (rol de liniştire).
Situaţiile fără ieşire/ireparabile
Situaţiile fără ieşire/ireparabile
Rol pozitiv când au o durată rezonabilă (deces – 10 zile)
Strategie pasivă, de “uitare”
negare (conduită parţial conştientă);
resemnare;
fatalism;
agresivitate (acesta ca o reacţie de revoltă oarbă contra destinului).
Reducerea diferenţei percepută iniţial între gradul de ameninţare şi propriile resurse => situaţie tolerabilă
Reducerea diferenţei percepută iniţial între gradul de ameninţare şi propriile resurse => situaţie tolerabilă
Reinterpretarea pozitivă
Ex. Schimbarea părerii despre un profesor poate schimba atitudinea faţă de un examen
supărare (rezultat al ameninţării pierderii stimei de sine şi sociale) - învinuirea celuilalt
supărare (rezultat al ameninţării pierderii stimei de sine şi sociale) - învinuirea celuilalt
vinovăţia (idem - încălcarea de către subiect a unor norme morale) – autoînvinuire
frică/anxietate - pericol/ameninţare
tristeţe - pierdere ireversibilă, neajutorare legată de greutăţi sau pierderi.
1. Refularea
1. Refularea
mecanism de scurt-circuit al conştiinţei în cursul unei tensiunii psihice generate de anumite idei, imagini, pulsiuni, sau doriniţe penibile pentru subiect care sunt reprimate de mediul social
Ex. Eşecurile umilitoare uitate fără intenţie
Exercită o presiune pentru a reveni în conştient (vise, acte ratate şi lapsusuri, sublimări)
2. Comutarea
2. Comutarea
canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora interzise de dificultatea însăşi a satisfaceri lor - către obiective care pot fi atinse procurând astfel o satisfacţie durabilă subiectului
Ex. Arta (poezie, pictură, muzică etc.) = sublimare (Freud)
3. Negarea (substituirea)
3. Negarea (substituirea)
tendinţă predominant inconştientă pentru subiect de a desprinde, dintre caracteristicile potenţial nocive ale unor stresori - cu mare grad de ameninţare - pe acelea care sunt cel mai uşor contracarabile
Ex. Comunicarea unui diagnostic de cancer
O altă varintă este aceea de a se atribui stresorului o serie de trăsături pozitive, menite să atenueze caracterul nociv al acestuia
Ex. Victimele abuzului domestic
4. Proiecţia
4. Proiecţia
se descarcă inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, atribuindu-se unei alte persoane sau obiect, sentimentele, dorinţele, impulsurile pe care subiectul refuză să şi le atribuie sau le ignoră (nici nu le refulează, nici nu le sublimează)
Ex. Ne descărcăm “nervii” pe familie, deşi ei provin de la serviciu/şcoală
5. Regresia (temporală)
5. Regresia (temporală)
revenirea, din motive de securitate psihică, la un mod de funcţionare psihică mai simplu, caracteristic unui stadiu anterior al dezvoltării psihice