Programul de guvernare

POLITICA MACROECONOMICA
Masurile de corectie macroeconomica alese in perioada 2010-2011 pentru reducerea deficitului bugetar au fost inadecvate intrucat au afectat toata populatia, si in special populatia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea sociala, au alimentat inflatia. Mai mult, a fost subestimata importanta absorbtiei fondurilor europene ca instrument de contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi protejat printr-o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de 1,5% - 2% din PIB anual.
Guvernul USL instalat in luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetara de la 5,6% din PIB deficit bugetar in 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3% din PIB in 2012, ceea ce este o ajustare remarcabila cu atat mai mult cu cat a fost realizata intr-un an electoral. La sfarsitul acestui an, datorita in principal acestui efort de consolidare, Romania are sanse foarte mari de a iesi din procedura de deficit excesiv.
Angajamentele cu partenerii internationali au fost mentinute dar au fost implementate masuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenti. Pe partea de cheltuieli bugetare Guvernul USL a operat doua ratiuni fundamentale legate de cresterea eficientei acestora: diminuarea risipei, care trebuie sa fie un obiectiv permanent al executiei bugetare si, decurgand din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasa a banului public, fiind economisite resurse pentru reintregirea salariilor si returnarea CAS-ului retinut pensionarilor.
Provocarile de politica macroeconomica se mentin insa in anii urmatori ca efect al constrangerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, si al unui mediu international neprietenos, al persistentei crizei din zona euro, pe de alta parte. Este nevoie, in acest context, de un mix potrivit de politica macroeconomica, format din :

• 
  Reforme structurale care sa favorizeze procesul investitional ca factor determinant al cresterii economice. Prioritare sunt reformele in administrarea companiilor de stat, in colectarea veniturilor fiscale, in managementul cheltuielilor publice, in educatie si sanatate.
  
• 
  Imbunatatirea substantiala a ratei de absorbtie a fondurilor structurale, cea mai ieftina sursa de finantare externa si un instrument de protejare a nivelului cheltuielilor publice in conditiile cresterii efectului de antrenare al acestora.
  
• 
  Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetara pe cele doua trasee. Pe partea de venituri, urmarim cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor prin combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmarim in continuare cresterea eficientei acestora.
  
• 
  Cresterea ocuparii prin masuri active de creare de noi locuri de munca si de stimulare a dezvoltarii mediului de afaceri.
  
• 
  Mentinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public.
  
• 
  Un management prudent al datoriei publice.
  
• 
  Fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare, fiscal-bugetare) care sa previna derapaje, dezechilibre mari.
  

Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica, estimat la 3% pe an.

Guvernul Romaniei va urmari ca acest deziderat sa fie atins prin politici care sa tina seama de nevoia de a concilia eficienta economica si dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o realitate sociala macinata de inechitati.

Politica macroeconomica interna nu poate fi disociata de guvernanta economica in Uniunea Europeana. Romania va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice europene. Romania isi mentine obiectivul de aderare la zona euro fiind preocupata de convergenta reala ca o conditie necesara atingerii acestei tinte.