Programul naţional

Tematică:

- educaţie pentru integrarea României în structurile euro-atlanatice

- universalitatea aspiraţiilor oamenilor.

Obiective:

- să dezvolte abilitătţile de comunicare, să promoveze spiritul european şi al universalităţii;

Obiective specifice:

-să-şi dezvolte capacitatea de a stabili relaţii cu lumea europeană;

-să-şi dezvolte abilitatea de a utiliza corect concepte şi termeni în sens european şi mondial;

-să-şi formeze un comportament conform principiilor promovate de structurile europene şi atlantice;

Durata: 2 h

Strategie didactică:

- se parcurg textele/documentele

- elevii se împart în grupe de câte 4-5;

- se cere elevilor să-şi noteze care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească cei care doresc integrarea;

- se cere elevilor să constate dacă anumite principii şi idei se găsesc în operele artiştilor şi gânditorilor români din toate timpurile-se acorda un timp de gandire pentru a formula opinii despre modul în care gandesc si simt oamenii în general, indiferent de zona geografică, etnie, cetăţenie, religie, etc.

Evaluare:

- Se cere elevilor să formuleze concluzii privind necesitatea integrării

- Se cere elevilor să formuleze răspunsuri la întrebările:

a. Ce înseamnă Uniunea Europeană?

b. Care va fi rolul României în viitoarea configuraţie europeană?

b. Ce putem face noi, tinerii, pentru a trăi într-o Europă unită?

Organizaţiile comune de interes general în Europa, înfiinţate prin hotărârea politică a statelor suverane, în scopul de a promova pacea, libertatea şi prosperitatea, sunt: NATO, C.E., U.EO., OSCE. Sunt organisme interconectate, formulă găsită în 1990, când ele devin o realitate semnificând aspiraţiile şi preocupările comune ale lumii, la care sunt parte şi SUA şi Canada (în nov. 1990, prin Carta de la Paris statele membre ale CSCE, de atunci, precum şi SUA şi Canada au proclamat drepturile omului, democraţia şi supremaţia legii, drept principii fundamentale ce trebuie respectate de toţi).

Consiliul Europei:

După marile conflagraţii mondiale, voinţa popoarelor din Europa a dus la rediscutarea unor vechi principii care au avut drept rezultat crearea Consiliului Europei, constituind prima reuşită de statuare a nobilelor principii: unitate, cooperare, înţelegere.

După ce, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, se organizase, prin NATO, o Europă atlantică sub egida SUA, a Planului Marshall şi a ODCE, de această dată se organizează o structură europeană (1949).

Speranţele pentru crearea acestei structuri erau vechi:

- încă din 1848 Victor Hugo scria: „Va veni o zi în care voi francezi, voi ruşi, voi italieni, voi englezi, voi germani, voi naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, veţi fonda împreună o uniune superioară şi veţi constitui împreună fraternitatea europeană“;

- Congresul de la Haga, 1948;

- Formula avansată de Winston Churchill, octombrie 1942, cu economia comună a 10 naţiuni, vorbind despre „Statele Unite ale Europei“;

La 5 mai 1949 Statutul C.E. a fost semnat şi se constituia Comitetul Miniştrilor şi Adunarea Consultativă. Statutul a intrat în vigoare la 3 aug. 1949.

După 1989 C.E. a constituit prima structură de primire a ţărilor din Europa Centrală şi de Est iar rolul lui se întăreşte după Conferinţa de la Viena a şefilor de state şi de guverne,din oct. 1993. Se accentua importanţa pentru securitatea şi stabilitatea Europei a adeziunii progresive a statelor care aderăla valorile democraţiei şi drepturilor omului. Se avansează conceptul de securitate democratică ce îşi găseşte expresia în Pactul de Stabilitate.

Raţiunea de a fi a C.E. este cooperarea interguvernamentală, având drept ţel crearea unei legături mai strânse îmtre statele membre şi bazată pe valori fundamentale comune.

Rolul instituţiilor interconectate: menţinerea cooperării şi integrarea paşnică a Europei.

Eforturile de promovare a stabilităţii politice şi economice, a securităţii în Europa sunt susţinute de fiecare din organizaţiile amintite, europene şi atlantice, deşi ele diferă din punct de vedere al mandatelor, componenţei şi metodelor de lucru. C.E. contribuie în această reţea, în mod propriu, fiind un model de promovare a dialogului, cooperării practice şi juridice, al standardelor pe care le statuează. Amintim aici sesiunile de comunicări şi formări ale persoanelor ce lucrează în domeniul promovării drepturilor omului, ale copilului, ale elevului, la care au participat şi participă şi reprezentanţi ai României. Este şi cazul acestei acţiuni a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, manualele şi ghidurile elaborate.

Uniunea Europeană

“Uniunea Europeană are nevoie de România în aceeaşi măsură în care România are nevoie de Uniunea Europeană “din declaraţia oficialilor de la Bruxelles la reuniunea Consiliului Uniunii Europene de la Helsinki, 1999, când s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare, pentru 6 state, printre care şi România

A devenit aproape un truism să spunem că noi românii suntem în Europa, în sens larg, încă de când există ea. Pentru aceasta vă rugăm să vă amintiţi, de la orele de literatură, istorie, arte vizuale, muzică, acele personalităţi şi opere ce ne reprezină pe plan mondial.

Porniţi de la o scurtă înşiruire a acestor opere, arătând de ce sunt ele apreciate în lume şi ce valori spirituale promovează, de ce depăşesc ele cadrul naţional şi ne proiectează în universalitate.

La 10 dec.1948 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului, prin care statele membre se angajau să asigure respectarea universală şi efectivă a drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale.

C.E., creat în 1949, a propus spre semnare, Convenţia europeană a drepturilor omului, expresie a aspiraţiei la unitatea continentului şi al “ideii europene”, un pas semnificativ către “promovarea idealurilor şi principiilor ce alcătuiesc patrimoniul comun” al popoarelor europene. Unificarea Europei are ca sprijin o veche tradiţie intelectuală şi de morală creştină. La 9 mai 1950 robert Schuman, ministrul francez de externe creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului-denumită mai apoi declaraţia Schuman. E considerată drept fundamentul construcţiei europene iar numele lui Schuman este azi numele unei vestite universităţi din Strasbourg unde e şi sediul C.E. precum şi al Institutului Internaţional pentru Drepturile Omului.

Principii fondatoare ale viitoarei U.E. , aşa cum sunt ele prezentate de R. Schuman:

1. 
   asigurarea păcii politice şi a reconstrucţiei economice;
   
2. 
   acţiuni comune ale Franţei şi Germaniei. Reconcilierea istorică;
   
3. 
   asigurarea cooperării între naţiunile europene;
   
4. 
   convergenţa intereselor popoarelor europene.
   

1.În funcţie de informaţiile primite şi de bibiografie, redactaţi un scurt eseu despre schimbările din Europa şi din lume după 1989, având o dublă perspectivă: a organismelor şi instituţiilor amintite şi a noastră, ca români. 2. Comentaţi vizionarismul lui Victor Hugo, din citatul de mai sus.

5.1. Programe europene implementate în România

Parteneriatul Uniunea Europeană - România

România este una dintre puţinele ţări foste comuniste care a avut legături economice cu Uniunea Europeană încă dinainte de 1989. După 1990, parteneriatul UE - România s-a dezvoltat permanent, reflectând progresele României în procesul de democratizare a societăţii şi de construire a unei economii de piaţă funcţionale.

România a semnat Acordul European în 1993, devenind astfel stat asociat al Uniunii Europene. În iunie 1995, România şi-a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a conferit statutul de stat candidat. Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hotărât deschiderea negocierilor de aderare dintre România şi Uniune. Deschiderea oficială a acestor negocieri a avut loc în februarie 2000,

Asistenţa Uniunii Europene pentru România

În calitate de stat candidat, România beneficiază anual din partea Uniunii Europene de o asistenţă financiară substanţială, care sprijină eforturile sale în pregătirea pentru aderare.

Concepte cheie: rentabilizare, competitivitate, dezvoltarea rurală, conservare, protecţia mediului, turism rural, silvoturism, ecoturism, infrastructură rurală

Asistenţa UE este acordată în principal prin intermediul a trei instrumente financiare: Phare, Ispa şi Sapard. În afară de acestea, mai multe programe comunitare sunt deschise participării României.

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) are trei obiective principale:

1. consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor din statele candidate pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii (dezvoltare instituţională);

2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE (investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare);

3. promovarea coeziunii economice şi sociale (investiţii în sectoare cheie pentru dezvoltarea regională).

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanţează în perioada 2000-2006 proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor şi al protecţiei mediului.

Obiectivele Ispa sunt:

• sprijinirea ţărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

• extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale statelor beneficiare la cele transeuropene;

• familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

Sapard (Special Pre-Accession Programme for Agriculture şi Rural Development – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) este programul UE care sprijină România în pregătirea pentru aderare în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.

Obiectivele programului sunt:

• 
  rezolvareaproblemelor specifice ale zonelor rurale,
  
• 
  îmbunătăţirea procesului de producţie, prelucrare şicomercializare a produselor agricole şi aducerea acestor activităţi cât mai aproape de standardele UE,
  
• 
  sprijinirea României în implementarea legislaţiei UE în acest domeniu.
  

În perioada 2000-2006, în cadrul programului Sapard se finanţează 11 măsuri (România primind aproximativ 150 milioane € din bugetul Uniunii Europene la care se adaugă 50 milioane € pe an din bugetul national) :

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:

1.1. Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;

1.2. Îmbunătăţirea standardelor privind calitatea şi controlul produselor de origine animală şi vegetală şi a standardelor privind securitatea alimentelor şi protecţia consumatorului.

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură:

2.1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

2.2. Managementul resurselor de apă.

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale:

3.1. Investiţii în exploataţii agricole;

3.2. Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;

3.3. Metode de producţie agricolă care au în vedere protejarea mediului şi conservarea mediului natural;

3.4. Diversificarea activităţilor economice;

3.5. Măsuri forestiere.

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:

4.1. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

4.2. Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la campania de informare şi publicitate.

În 2004, sunt lansate apeluri pentru propuneri pentru trei măsuri (din totalul de 11):

• Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (1.1)

• Investiţii în exploataţii agricole (3.1)

• Diversificarea activităţilor economice (3.4)
1.1. Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole

Obiectivele generale ale acestei măsuri sunt rentabilizarea prelucrării şi comercializării produselor agricole şi piscicole, creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate a produselor pe piaţă şi crearea de locuri de muncă. Această măsură va contribui la păstrarea locurilor de muncă existente, crearea altora noi şi la creşterea veniturilor din acest sector. Această măsură va fi însoţită de privatizarea şi reducerea ponderii sectorului public în agricultură.

Măsura se concentrează pe proiecte de investiţii destinate:

• îmbunătăţirii şi optimizării procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole;

• creării sau modernizării reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţie, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.

Investiţiile vizează următoarele sectoare: lapte şi produse lactate; carne, produse din carne şi ouă; cereale; seminţe oleaginoase; viţă de vie; soiuri superioare de vin; legume, fructe şi cartofi; produse din peşte, acvacultură şi cultura stridiilor; zahăr şi plante textile.
3.1. Investiţii în exploataţii agricole

Această măsură finanţează investiţii în exploataţii agricole private de creştere a plantelor şi a animalelor. Obiectivele acestei măsuri sunt următoarele: modernizarea tehnologiilor de producţie, diversificarea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole româneşti, asigurarea îmbunătăţirii raselor, a respectării condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor, reducerea pierderilor de producţie şi creşterea eficienţei exploataţiilor agricole, diversificarea activităţilor agricole pentru o mai bună utilizare a forţei de muncă din acest sector, asigurarea valorificării potenţialului agricol al fiecărei zone, facilitarea transferului exploataţiilor agricole către tinerii producători agricoli, protejarea, conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător natural, refacerea şi conservarea calităţii solului, stimularea concurenţei.

Activităţi eligibile în cadrul acestei măsuri sunt:

Sectorul plantelor (culturi de teren, horticultură, viticultură, pomicultură, sere):

• achiziţionarea de utilaje moderne: tractoare, combine, maşini,instalaţii şi echipamente agricole;

• reabilitarea plantaţiilor pomicole sau viticole, inclusiv procurarea de material săditor şi înlocuirea varietăţilor de Vinis vinifera;

• investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi a utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deşeurilor, canalizare, etc.);

• modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor.

Sectorul creşterii animalelor (ferme de vaci de lapte/bivoliţe, creştere şi îngrăşare de taurine, ferme de oi/capre, de porci, de păsări, îngrăşătorii de berbecuţi, etc:

• achiziţionare de animale cu înalt potenţial genetic;

• investiţii în tractoare, utilaje, maşini şi instalaţii pentru derularea activităţilor din fermele de creştere a animalelor;

• modernizare şi construire de ferme de creştere a animalelor şipăsărilor, dotarea cu utilităţile necesare.

3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice

Această măsură sprijină crearea de locuri de muncă, păstrarea celor existente şi generarea de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultură şi silvicultură.

Obiectivele specifice sunt următoarele: sprijinirea activităţilor agricole din mediul rural prin intermediul unor servicii specifice, finanţarea de activităţi specifice turismului rural, silvoturismului şi a celui ecologic, menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale, creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tineri şi femei din spaţiul rural, dezvoltarea acvaculturii, dezvoltarea apiculturii, a sericiculturii, a cultivării ciupercilor, a prelucrării fructelor de pădure şi plantelor medicinale şi aromate, a creşterii melcilor şi broaştelor, sprijinirea proiectelor iniţiate de tineri şi femei în toate domeniile de mai sus.
Activităţi eligibile sunt:

• dezvoltarea serviciilor agricole;

• turism în spaţiul rural;

• acvacultură;

• creşterea şi prelucrarea broaştelor şi a melcilor;

• meşteşuguri tradiţionale (prelucrarea lemnului, a pielii, a stufului şi răchitei, olărit, broderie, tricotaje, instrumente muzicale etc.);

• sericicultură;

• apicultură;

• prelucrarea fructelor de pădure şi de arbuşti, a plantelor medicinale şi aromatice, a melcilor şi a broaştelor.

Aplicatie:

• 
  Metoda de lucru: grupuri de câte 5 elevi;
  

• 
  Sunteţi un investitor ce doriţi să demaraţi o afacere în mediul rural.
  
• 
  Schiţaţi un plan de afaceri pentru solicitarea unei finanţări SAPARD