Proiect 21 mai 2012

IV.2. Cooperarea judiciară în materie civilă

Date statistice relevante privind cererile de cooperare judiciară în materie civilă, comercială şi de dreptul familiei gestionate de către Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în materie Civilă şi comercială (SCJMCC), participarea la Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială, precum şi activitatea Reţelei judiciare Române de cooperare în materie civilă în anul 2015

În îndeplinirea atribuţiilor specifice de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare europene şi internaţionale în materie civilă şi comercială, la Ministerul Justiţiei au fost înregistrate, spre evidenţă :

- 325 cereri de asistenţă judiciară având ca obiect comunicări de acte, formulate de instanţele judecătoreşti române, transmise în Statele Membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului nr.1393/2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă¹;

- 157 cereri de asistenţă judiciară având ca obiect comunicări de acte către persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în România, formulate de instanţele judecătoreşti din Statele Membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului nr.1393/2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă²;

- 356 cereri de comisie rogatorie formulate de instanţele române, transmise în Statele Membre ale Uniunii Europene,, în baza Regulamentului nr. 1206/2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială;

- 16 cereri de comisie rogatorie formulate de instanţe din alte State Membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului nr. 1206/2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială.

De asemenea, la Ministerul Justiţiei au fost înregistrate, în baza Convenţiei privind notificarea şi comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare, Haga, 1965, precum şi a tratatelor/convenţiilor bilaterale, peste 350 lucrări privind cereri de asistenţă judiciară având ca obiect comunicări de acte, formulate de instanţele judecătoreşti române sau străine.

În cursul anului 2015, Ministerul Justiției, în calitate de autoritate centrală, desemnată în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, precum şi în baza Convenţiei de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, a transmis Baroului București, în vederea sesizării, prin avocat, a Tribunalului București, un număr de 36 cereri de înapoiere a unor minori deplasați/reținuți în mod ilicit de la reședința lor obișnuită. În cursul anului 2015, cererile de înapoiere instrumentate de Ministerul Justiției privind copii deplasați/reținuți ilicit pe teritoriul României au vizat, în principal, cooperarea cu următoarele state: Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Belgia, Ungaria, Cipru, Croația, Mexic, Japonia

În domeniul obligaţiilor de întreţinere, aferent anului 2015, sunt în curs de soluţionare aproximativ 260 de dosare în/din străinătate, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 4 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de întreţinere, în relaţia cu următoarele state membre ale UE: Belgia, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Franţa, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Slovacia, Spania, Marea Britanie. În plus, au fost soluţionate aproximativ 100 de cereri de localizare a adresei debitorilor, la solicitarea instanţelor române/străine.

În domeniul obligaţiilor de întreţinere, aferent anului 2015, sunt în curs de soluţionare aproximativ 300 de dosare în/din străinătate, în aplicarea Convenţiei de la New York din 1956 privind obligaţiile de întreţinere, în relaţia cu state membre şi nemembre ale UE (Belgia, Cehia, Cipru, Germania, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Grecia, Israel, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Maroc, Moldova, Noua Zeelandă, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Slovacia, Spania, Marea Britanie, Turcia, Ucraina.

În domeniul obligațiilor de întreținere, aferent anului 2015, sunt în curs de soluționare 4 dosare de obținere a pensiei de întreținere din Norvegia, în aplicarea Convenției de la Haga din 2007 privind obținerea pensiei de întreținere din străinătate pentru copii și alți membri ai familiei, aprobată de Uniunea Europeană prin Decizia Consiliului nr.2011/432/UE din 9 iunie 2011.

IV.3. Sesizări adresate Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene de către instanțele naționale

În cursul anului 2015, instanțele din România au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu 18 cereri de decizii prejudiciale, domeniile vizate de aceste sesizări fiind următoarele domenii : fiscalitate (taxa de mediu) - 4 , protecția consumatorilor - 3, transporturi – 2, politică socială – 1, concurență și ajutoare de stat – 1, politică comercială/dumping – 1 , carta drepturilor fundamentale – 3, cooperare judiciară în materie civilă – 2, cooperare judiciară în materie penală (mandatul european de arestare) - 1.

IV.4. Participarea la reţelele judiciare europene în domeniul cooperării judiciare şi la Eurojust. Activitatea reţelelor judiciare române

Reţeaua Judiciară Europeană în materie penală

În anul 2015, corespondentul naţional la Reţeaua Judiciară Europeană în materie penală a acordat asistenţă (consultări, puncte de vedere, obţinere de documente şi informaţii cu privire la situaţia juridică a unor persoane aflate în detenţie ori din cazierul judiciar sau deblocarea unor cereri de cooperare judiciară transmise anterior) la cererea autorităţilor din: Germania, Belgia, Slovenia, Olanda şi Grecia, precum şi la cererea instanţelor române - judecătorii, tribunale şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchete.

În ceea ce priveşte reuniunile Reţelei Judiciare Europene organizate în anul 2015, reprezentarea României a fost asigurată după cum urmează:

1. 
   Reuniunea plenară a Rețelei Judiciare Europene (23 – 24 februarie 2015, Haga):
   

Au participat un reprezentant al MJ și un reprezentant al Parchetului General.

Punctele de contact din Statele Membre au prezentat ultimele evoluții în materia cooperării judiciare în materie penală, discuții în cadrul cărora a avut loc un fructuos schimb de informații și de experiență. De asemenea, au fost identificate instrumentele comunitare în a căror aplicare au fost întâlnite dificultăți practice și modurile în care acestea au fost tratate la nivel national, precum și în relația cu alte state. Au fost formulate recomandări în ceea ce privește activitatea punctelor de contact.

2. 
   28 - 30 iunie 2015, Riga: cea de-a 42-a reuniune Plenară a Rețelei Judiciare Europene
   

Tema reuniunii a fost mandatul european de arestare, extrădarea, recunoașterea și punerea în executare a pedepselor privative de libertate, materii în care Ministerul Justiției este autoritate centrală și, de asemenea, a elaborat legislația aplicabilă.

Pe parcursul dezbaterilor, experții au prezentat cele mai bune practici întâlnite în materia asigurării drepturilor procesuale.

c. 18 - 20 noiembrie 2015, Luxembourg: cea de-a 43-a reuniune Plenară a Rețelei Judiciare Europene

Reprezentarea a fost asigurată la nivel de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.

Tema reuniunii au constituit-o cele trei directive privind asigurarea drepturilor procesuale în materia cooperării judiciare în materie penală, domeniu în care Ministerul Justiției este autoritate centrală și, de asemenea, a elaborat legislația aplicabilă.

Pe parcursul dezbaterilor, experții au prezentat cele mai bune practici întâlnite în materia asigurării drepturilor procesuale.

Reţeaua Judiciară Română de cooperare în materie penală

Rolul Rețelei judiciare române in materie penala este acela de:

- facilitare in plan practic a cooperării judiciare internaționale în materie penală (fiind desemnate puncte naționale de contact care pot facilita schimbul de informații si contactul direct intre autoritățile romane și străine).

- for de dezbatere a noilor probleme de drept în domeniul cooperării judiciare internaționale in materie penala si a noilor reglementări legislative in materie (fie ele naționale sau europene) precum și a modului de interpretare a acestora.

- identificarea problemelor de practică judiciară și dezbaterea unor posibile practici unitare).

Rețeaua Judiciară Română în materie penală este compusă din judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,, procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători din cadrul curţilor de apel şi procurori ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi personalul cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare în materie penală al direcţiei de specialitate a Ministerului Justiţiei, desemnaţi în condiţiile legii.

Reuniunile bianuale ale Reţelei judiciare române de cooperare în materie penală s-au desfășurat după cum urmează:

- 5 - 6 martie 2015 la București

- 12 - 14 octombrie 2015 la Constanța.

La aceste reuniuni au participat judecători și procurori din cadrul curților de apel și parchetelor de pe lângă curțile de apel, reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. S-au dezbătut subiecte legate de organizarea şi funcţionarea Reţelei, identificarea unor posibile soluţii pentru problemele semnalate în practică identificate la nivelul instanţelor şi parchetelor, modificările legislative intervenite în materia cooperării judiciare internaţionale în materie penală, respectiv intrarea în vigoare a Legii nr. 300/2013 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 0772/11.12.2013, a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În plus, s-a discutat pe larg Protocolul de înţelegere dintre Italia şi România în vederea îmbunătăţirii cooperării în domeniul transferării persoanelor condamnate.

Reţeaua Judiciară Europeană în Materie Civilă şi Comercială – activităţi desfăşurate în cursul anului 2015

În cursul anului 2015, Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială a organizat 6 reuniuni (5 întâlniri la Bruxelles dedicate reuniunii plenare, obligațiilor de întreținere, succesiunilor, medierii și Regulamentului Bruxelles I bis și o întâlnire la Luxembourg dedicată aplicării Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, dar și aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii). România a fost reprezentată la toate aceste reuniuni, în funcţie de temele discutate, de către reprezentanţi ai autorităţii centrale desemnate în baza Regulamentului Bruxelles II bis și Regulamentul privind obligațiile de întreținere, precum şi magistraţi, membri ai Reţelei Judiciare Române în materie civilă şi comercială din cadrul Curții de Apel București (1), Brașov (2), Galați (1) Iași (1), Suceava (2), Timișoara (1), Tg. Mureș (1), Tribunalului București, precum și reprezentanți ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (1).

În cadrul acestor reuniuni, pe lângă tematica principală, au fost abordate, în cadrul unor sub-grupuri, aspecte legate de completarea formularelor și calculul dobânzilor în aplicarea Regulamentului privind obligațiile de întreținere; ghidul privind aplicarea instrumentelor UE în domeniul litigiilor de muncă, dedicat în special contractelor internaționale de muncă în domeniul transportului; vizibilitatea Rețelei; medierea în dreptul familiei; videoconferința; baza de date a competenței instanțelor statelor membre; obținerea conținutului dreptului străin în domeniul succesiunilor etc. Majoritatea reuniunilor au avut în agendă, ca și în anii precedenți, prezentarea stadiului migrării site-ul Atlasului Judiciar European în materie civilă şi comercială către site-ul E-Justice.

Reţeaua Judiciară Română în Materie Civilă şi Comercială – activităţi desfăşurate în cursul anului 2015

Corespondenta la nivel naţional a Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi comercială este Reţeaua Judiciară Română în materie civilă şi comercială, a cărei componență a fost actualizată prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1929/C/29.05.2014.

Reţeaua judiciară română în materie civilă şi comercială este formată din judecători de la secţiile civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi de la instanţele/secţiile specializate pentru minori şi familie; cele două puncte naţionale de contact din cadrul Ministerului Justiţiei; trei persoane reprezentând Ministerul Justiţiei, autoritatea centrală română cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaționale; trei membri ai asociaţiilor profesionale ai avocaţilor, notarilor şi executorilor judecătoreşti; doi judecători de legătură din Reţeaua Globală pentru Convenţia de la Haga din 1980 cu privire la aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii; un judecător desemnat în cadrul autorităţii române de decizie pentru soluţionarea cererilor de obţinere a compensaţiilor financiare din România în străinătate pentru victimele infracţiunilor violente. Membrii Reţelei Judiciare Române în materie civilă şi comercială reprezintă, la rândul lor, puncte locale de contact care diseminează informaţiile de drept al UE si drept internațional privat.

În anul 2015, Reuniunea Reţelei judiciare române în materie civilă a fost organizată la București, la 30.10.2015. Cu această ocazie a fost lansat primul număr al Buletinului Rețelei, tipărit de Editura Hamangiu, cuprinzând jurisprudența CJUE în aplicarea Regulamentului Bruxelles I. Agenda reuniunii a avut ca obiect prezentări și discuții referitoare la instrumentele Uniunii Europene, respectiv, noutățile legislative (insolvența; ordinul civil de protecție; ordonanța asiguratorie de indisponibilizare a conturilor bancare), proiectele instrumentelor comunitare aflate în curs de negociere (procedurile europene ale somației de plată și cererilor cu valoare redusă; competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului familiei; legalizarea documentelor), interconectarea registrelor comerțului etc. Au fost distribuite membrilor Rețelei, printre altele: Ghidul practic pentru aplicarea Regulamentului BII bis; Cooperarea judiciară în materie civilă – Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului, Ghidul practic de drept internațional privat în materia succesiunilor, broșurile ”Răpirea transfrontalieră a copilului de către un părinte”, ”Încredințarea copilului și drepturile de vizită peste granițele UE”, precum și Ghidul practic privind aplicarea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă.

Activitatea punctelor naționale de contact a constat în facilitarea obținerii informațiilor privind conținutul dreptului român/străin în domeniul dreptului familiei, succesiunilor, executării silite, asigurărilor, protecției persoanelor majore; deblocarea unor cereri de comunicări de acte, obținere de probe; transmiterea unor circulare cu privire la noile regulamente intrate în vigoare în 2015; obținerea unor informații de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.