Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul pos dru 2007-2013
Fişa suport 5.2. Documentarea pachetului de programe
Yüklə 409,43 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- IV. Fişa rezumat
- V. Bibliografie
Fişa suport 5.2. Documentarea pachetului de programeCE PREDĂM? Documentarea pachetului de programe Este etapa care pregăteşte toate elementele necesare realizării propriu-zise a modulelor de program. Pe baza arborelui de structură identificat în etapa precedentă, se realizează următoarele etape: eşalonarea în timp a realizării programelor, realizarea schemei de sistem, realizarea schemei logice / pseudocodului, realizarea specificatiilor de programare.
Graficul de eşalonare a realizării şi testării produsului program are rolul de a afecta resursele de timp şi umane fiecărui modul, încadrându-ne într-o perioadă dată (disponibilă). În acest sens, se porneşte de la arborele de module, completându-se pentru fiecare modul / procedură astfel:
Pentru alocarea de mai sus se are în vedere atât realizarea, cât şi testarea produsului program. Pentru o realizare rapidă şi corectă se recomandă utilizarea software-ului specializat pentru managementul proiectelor (Microsoft Project, Primavera etc.)
Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem, care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire), precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Un exemplu de schemă de sistem este prezentat în figura de mai jos. 
Figura 1.38. Exemplu de schemă de sistem
Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi:
 Este de reţinut că în programe nu trebuie să existe formularea “pe aici nu se ajunge niciodată “ sau “această situaţie nu există în această aplicaţie”.
Schema logică dă o reprezentare grafică a algoritmului prin simboluri specifice, fiind independentă de limbajul de programare utilizat sau de calculatorul de care va fi utilizat programul. Se utilizează tehnica programării structurate, reprezentând cele trei structuri fundamentale de program: secvenţială, alternativă şi repetitivă.
Pseudocodul este o altă formă de reprezentare, de această dată, folosind o reprezentare prin cuvinte, într-un limbaj apropiat de cel natural, a principalelor operaţii din algoritm. Prin exprimarea apropiată de limbajul natural şi prin renunţarea la simboluri, pseudocodul a fost rapid adoptat de analişti-programatori.
Având ca bază de sistem şi schema logică, respectiv pseudocodul pentru un anumit modul, se întocmesc specificaţiile de programare. Acestea sunt descrieri cât mai complete, în limbaj natural total neprocedural a principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere, este un lucru relativ şi subiectiv. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face, depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate.
 Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de informatică sau într-o sală de clasă. CUM PREDĂM? Se recomandă ca metode de predare explicaţia în etapa de comunicare a cunoştintelor, învăţarea prin descoperire, discuţia în grup, observaţia individuală. Clasa va fi organizată frontal sau pe grupe. În timp ce clasa lucrează la o activitate, profesorul se poate ocupa de elevii cu nevoi speciale, reluând cu acestia principalele puncte ale lecţiei sau ajutându-i să înceapă să rezolve singuri sarcina legată de subiectul lecţiei respective. Copilul cu cerinţe speciale poate lucra împreună cu un alt coleg mai capabil, care, după ce şi-a terminat sarcina pe care a avut-o el de rezolvat, îl poate ajuta să-şi organizeze munca. Ambii elevi sunt angajaţi în acest fel. Acest mod de lucru este cunoscut sub denumirea de “ învăţarea elev-elev”. Ca materiale suport se pot folosi:
IV. Fişa rezumatUnitatea de învăţământ __________________ Fişa rezumat Clasa________________ Profesor______________________
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei.
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back.
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice, reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză. V. Bibliografie
1 zz.ll.aaaa – reprezintă data la care elevul a demonstrat că a dobândit cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile vizate prin activitatea respectivă 
Yüklə 409,43 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Acest material poate fi evaluat oral sau scris.