Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică-consideraţii preliminare

Leonardo Da Vinci - European Curriculum for Methodological Training in field of EE

FORMAL AND NONFORMAL ENVIRONMETAL EDUCATION ON FORESTRY

Prof. univ. dr. Aurel BURCIU

Conf. univ. dr. Dan ZAROJANU

Prep. univ. Simona BUTA

CUPRINS

I. Principiile educaţiei ecologice formale în Silvicultură 4

• 
  1.1.Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologice 4
  
• 
  1.2.Principiul orientării pragmatice 11
  
• 
  1.3. Principiul interdisciplinarităţii 12
  
• 
  1.4. Principiul învăţării experienţiale 13
  
• 
  1.5. Principiul actualizării şi dezvoltării curriculare 15
  

Bibliografie 25

I. Principiile educaţiei ecologice formale în Silvicultură

Aceste principii formale sunt liniile directoare ale proiectului curricular în Silvicultură şi îşi au originea în specificitatea domeniului şi în exigenţele psihopedagogice generale ale proiectării unui curriculum (facem precizarea că astfel de principii sunt valabile şi în alte domenii precum Economie, Biologie, Chimie etc.). Conturăm câteva dintre acestea:

• 
  Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologice
  
• 
  Principiul orientării pragmatice
  
• 
  Principiul interdisciplinarităţii
  
• 
  Principiul învăţării experienţiale
  
• 
  Principiul actualizării curriculare
  

1. Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologice

Educaţia ecologică face apel, în primul rând, la schimbarea valorilor personale, sociale, profesionale, propunându-şi să reconfigureze ierarhiile noastre individuale şi colective.

Fără o ţintire a valorilor, orice program de educaţie ecologică este ineficient. Importante nu sunt valorile în sine, rupte de realitate, ci mai degrabă reflexia acestora în viaţa cotidiană – comportamentele asociate unei anumite valori. Poate mai mult decât în alte domenii valorile sunt extrem de semnificative în educaţia de mediu (EM) în Silvicultură. În acest context trebuie avute în vedere o serie de aspecte ce nuanţează şi facilitează conceperea unor suporturi adecvate pentru EM.
În cadrul EM formarea valorilor durabile poate şi trebuie să înceapă cu procesul formării unor atitudini pozitive faţă de anumite aspecte ori situaţii specifice. În formarea atitudinilor, învăţarea experienţială, directă, are un loc central.

Domeniul Silvicultură
În acest domeniu valorile ce vor condiţiona structura personalităţii viitorului cetăţean, care prin profesia avută va fi specialist în silvicultură încep încă din primii ani de şcoală; totuşi, pe acest domeniu situaţia este cu totul specifică respectiv:

• 
  educaţia în Silvicultură începe cu nivelul de şcolarizare liceu, respectiv nu putem discuta de specificitatea acestui domeniu la nivelul claselor 1-8;
  
• 
  estimativ, se poate spune că, dintre disciplinele din planul de învăţământ la liceul „Grup Şcolar Silvic” Câmpulung Moldovenesc şi din planul de învăţământ la Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, aproximativ 40-60% din conţinutul disciplinelor au o conexiune puternică cu EE.
  

Între diverse discipline pe acest domeniu amintim:

1. 
   Exploatarea lemnului
   
2. 
   T
   Liceul silvic
   ehnologia cherestelei
   
3. 
   Dendometrie
   
4. 
   Topografie
   
5. 
   Ecologie
   
6. 
   P
   Facultatea de Silvicultură
   edologie
   
7. 
   Dendrologie
   
8. 
   Fitopatologie
   

Astfel, apreciem că experienţa, exerciţiul şi contextul se accentuează diferit pe domeniul silviculturii, în sensul că intensitatea creşte pe măsură ce creşte vârsta educatului; ideea de bază este că viitorul educat pe acest domeniu va fi specialist în silvicultură şi va trebui să influenţeze el însuşi grupurile sociale pentru a adopta o atitudine de respect faţă de mediul înconjurător; remarcăm că în sinteza grafică pentru domeniul silvicultură accentul pe EE începe cu vârsta de 18 ani, după cum sugerăm:

În cazul domeniului silvicultură, un exemplu de principii ce pot fi avute în vedere de către formator, oricare ar fi disciplina predată la liceu/facultate, se enunţă în schiţa grafică ce urmează:

Unul dintre indicatorii ultimi ai maturizării personalităţii individului îl constituie cristalizarea unui sistem de valori bine închegat şi relativ stabil. Cu alte cuvinte, despre un sistem de valori stabil, propriu unei persoane se poate vorbi către sfârşitul perioadei adolescenţei. Aceasta nu înseamnă însă că elevii de vârste mai mici nu pot avea seturi valorice personale. Ceea ce îi individualizează pe copii, faţă de adolescenţi este o fluiditate şi instabilitate axiologică manifestată printr-o anume inconstanţă valorică, respectiv o facilă modificare a punctelor de vedere şi a preferinţelor valorice.

Apreciem că, aşa cum am remarcat anterior, oricare ar fi domeniile profesionale la care ne raportăm, influenţarea majoră a comportamentului educatului începe încă din primii ani de şcoală; este acceptată ideea de psihologi că între 0-16 ani se structurează principalele componente ale personalităţii unui individ; este perioada în care prin experienţă directă, exerciţiu şi contextul în care este pus educatul poate fi modelat comportamentul în societate şi în raport cu mediul înconjurător; ideea invocată se prezintă grafic astfel:

Dacă ţinem seama de opinia lui Hofstede, care defineşte cultura drept programare mentală colectivă a unui popor sau grup social mare (Hofstede, 1991), rezultă că matricea culturală de care aparţinem se structurează încă din perioada 0-15 ani; aceasta înseamnă că anumite DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ale unei persoane ca membru al grupului, trebuie sugerate de către formator încă din primii ani de şcoală. Mai simplu spus, orice persoană are drepturi şi obligaţii pe care trebuie să le exercite conştient ca membru al grupului, să le reflecte prin comportamentul său în viaţa zilnică.

De exemplu, la disciplina Educaţie civică formatorul poate şi trebuie să ţină seama de principiile EE şi să inducă axioma drepturi-obligaţii încă din primii ani de şcoală (nu există drepturi fără obligaţii, cele două componente trebuie să fie echilibrate, elevul exercită simultan drepturi şi obligaţii); ideea invocată se prezintă grafic după cum urmează:

Orientarea comportamentului social; atitudinea zilnică faţă de mediul înconjurător

În acest context, putem afirma că valorile influenţează comportamentele doar atunci când acestea din urmă sunt rezultatele unor decizii conştiente. Valorile pot influenţa comportamentele şi prin intermediul altor mecanisme cum ar fi obişnuinţele, care nu impun cu necesitate decizii conştiente.
În EM apare importantă obişnuirea elevilor cu procesul decizional în ceea ce priveşte problemele naturii şi pe de altă parte formarea unor obişnuinţe, în sensul congruenţei valorilor şi comportamentelor.

Silvicultură:

În acest domeniu, după cum aminteam şi anterior, prin însăşi natura sa, situaţia este cu totul specifică, respectiv:

• 
  educaţia în silvicultură începe cu nivelul de şcolarizare liceu;
  
• 
  se poate afirma că, pentru majoritatea disciplinelor pe acest domeniu, conexiunea la principiile EE este de 40-70% per disciplină predată.
  

Amintim, din nou, că rămâne la latitudinea fiecărui formator/profesor, în funcţie şi de disciplina predată, să ţină seama de principiile EE şi să îşi imagineze contexte prin care să oblige educatul în a adopta decizii cu privire la mediu; de exemplu, la disciplina Studiul lemnului şi produsele pădurii, studenţii/elevii pot fi provocaţi să se implice în diverse procese decizionale în relaţie cu mediul prin:

1. 
   Organizarea unor lecţii practice, pe parcursul a 1-2 weekend-uri ale semestrului, prin care se valorizează simultan conceptele acestei discipline şi problematica mediului înconjurător ; astfel se organizează în comun, profesor şi studenţi, diverse activităţi:
   

• 
  expediţie în Munţii Călimani;
  
• 
  vizită la fabrica de cherestea Broşteni;
  
• 
  vizită la fabrica Mobexpert;
  
• 
  orientare geografică;
  
• 
  activităţi la Fondul de vânătoare Râşca;
  
• 
  participarea la o vânătoare în zona Vatra Dornei.
  

În oricare dintre contextele invocate, studentul/elevul este pus în faţa unei experienţe directe cu problematica EE, cu mediul înconjurător; el deduce prin experienţă nemijlocită cât de importantă este protejarea pădurii şi exploatarea ştiinţifică a lemnului ca bogăţie naturală; ideea de bază este ca dintr-o cantitate de masă lemnoasă exploatată, anual, de 100.000 mc (este cantitatea maximă ce se poate exploata anual în judeţul Suceava), să se decidă cea mai avantajoasă direcţie în care să fie valorificat acest lemn (fie la export, fie pe piaţa internă). În plus, studentul este pus în contexte în care trebuie să adopte decizii conştiente, urmare a experienţei nemijlocite acumulate într-un context sau altul (este mai eficient exportul de cherestea sau exportul de mobilă?, este în interesul economiei naţionale sau al firmei să exporte buşteni?, care produse din lemn sunt cele mai profitabile la export?, cât de mare este ponderea manoperei în valoarea unei garnituri de mobilă stil XXI ?, care cultură de arbori este mai eficientă?) .

2. 
   Partajarea grupei de studenţi/elevi în 2 echipe de negociere care urmează să simuleze, prin discuţii directe şi cu ajutorul computerului, în laborator sau sala de seminar (pe baza experienţei acumulate în urma unei vizite la Mobexpert, când, pe parcursul a două zile, studenţii au observat fluxul tehnologic în producţia de mobilă şi au analizat contractele şi documentele financiar-contabile pe baza cărora firma exportă, lunar, mobilă în valoare de 500.000 Euro); cele două echipe de studenţi urmează să negocieze un contract de export de mobilă între Mobexpert şi un importator din Austria;valoarea totală a contractului este de 3 milioane Euro, pentru o perioadă de 6 luni de zile; negocierea textului de contract, text care are 35 articole, prin organizarea unei simulări adecvate între cele 2 echipe, obligă studenţii să adopte decizii conştiente, argumentate pe bază de calcul şi legislaţie în privinţa UE şi a comerţului exterior al României; mai mult, studenţii îşi vor exersa imaginaţia şi intuiţia, întrucât orice simulare a unei negocieri echivalează cu o partidă de şah între doi jucători; în urma deciziilor adoptate, teoretic educaţii vor deprinde anumite obişnuinţe în conexiune cu mediul şi principiile EE; în plus, prin:
   

• 
  discuţii în cadrul echipei;
  
• 
  consultări cu profesorul;
  
• 
  argumentare/contraargumentare;
  
• 
  răspunsul adversarului.
  

Aşadar, accentuăm ideea invocată deja, că a ţine seama de orientarea axiologică a EE, pe diverse nivele de şcolarizare şi pe diverse discipline, înseamnă o restricţie complexă prin conţinutul ei.

Conştientizarea valorilor

Gradul de importanţă al unei valori diferă de la o persoană la alta. Ceea ce este important pentru un individ poate fi nesemnificativ pentru un altul. În general, indivizii umani sunt conştienţi de propriile orientări valorice şi acţionează în concordanţă cu acestea. Uneori însă, oamenii pot acţiona în conformitate cu o valoare fără a se gândi în mod conştient la aceasta. În plus, multe dintre valorile noastre nu au dezvoltată o bază cognitivă solidă iar prezenţa unui suport cognitiv ar putea facilita mult rezistenţa la schimbare a valorilor.

Unele valori sunt bine explicate şi ne apar ca entităţi fenomenale: indivizii pot exprima valoarea şi-i pot identifica graniţele. Altele nu sunt explicite, şi, în acest caz, unele criterii valorice pot fi deduse din comportamentul selectiv al individului.

Atunci când se încearcă transmiterea valorilor ce ţin de EM este necesară o dezvoltare cognitivă şi o explicare consistentă a acestora. Aspectele bine înţelese sunt mult mai uşor prelucrate şi internalizate decât cele care nu sunt comprehensibile.

EM trebuie să pornească de la un set de valori cu un caracter de generalitate maximă:

• 
  Respect şi apreciere pentru toate formele de viaţă, pentru fragilitatea şi calităţile estetice ale mediului;
  
• 
  Acceptarea dependenţei vieţii umane de resursele finite ale planetei;
  
• 
  Recunoaşterea importanţei şi rolului creativităţii umane în eforturile de fundamentare ale dezvoltării durabile.
  

Silvicultură:
Similar, transmiterea valorilor ce ţin de EE trebuie să aibă loc în mod treptat, iar formatorul va decide în ce proporţii disciplina predată trebuie să reflecte:

1. 
   principii generale impuse de EE, cum ar fi respectul pentru viaţă, caracterul finit al tuturor resurselor, rolul pădurii în echilibrul ecologic global, dependenţa între global/local etc.;
   
2. 
   recurgerea la diverse instrumente care să faciliteze învăţarea din perspectiva studentului/elevului, respectiv recurgerea la: exemple practice, proiecte, portofolii, investigaţii, lecţii practice, planşe, simulări pe computer, deplasări în zonele forestiere, concursuri etc.
   

De exemplu, între diverse discipline silvice la nivel liceu/facultate, amintim:

• 
  Silvicultură;
  
• 
  Managementul calităţii;
  
• 
  Ecologia şi protecţia mediului;
  
• 
  Exploatarea lemnului;
  
• 
  Vânătoare şi pescuit;
  
• 
  Drept şi legislaţie forestieră;
  
• 
  Amenajarea pădurilor
  

De exemplu, la disciplina Drept şi legislaţie forestieră, explicarea unor noţiuni predate de către profesor poate avea loc prin vizite de studiu, profesor şi studenţi, la instituţii ale statului care sunt abilitate prin lege să gestioneze problematica pădurilor în judeţul Suceava, cele două instituţii la care ne referim sunt: Direcţia Silvică Suceava şi Inspectoratul teritorial pentru silvicultură Suceava; organizarea unor vizite de acest tip, în conexiune cu anumite concepte predate la curs, poate avea loc după modelul:¹

2. Principiul orientării pragmatice

Educaţia ecologică în Silvicultură presupune în egală măsură finalităţi de ordin subiectiv, dar şi finalităţi de acţiune, adică dezvoltarea unor abilităţi, priceperi, deprinderi care să sprijine transformarea efectivă a mediului. De aceea, un curriculum de EE trebuie să stabilească care sunt problemele reale cărora trebuie să le ofere soluţii, care sunt nevoile de formare specifice viitorilor formatori pentru îndeplinirea obiectivelor specifice.

Pentru ca educaţii să fie motivaţi să se implice în acţiuni de transformare pozitivă a mediului, este necesar ca educatorii să respecte anumite condiţii, precum:

• 
  crearea unei atmosfere relaxante, pozitive care să stimuleze educaţii să se implice în acţiuni de reabilitare a mediului;
  
• 
  respectul faţă de valorile proprii ale acestora, chiar dacă nu sunt conforme cu obiectivele educaţiei relative la mediu; mai mult decât atât, tentativele de schimbare a acestora sunt sortite eşecului dacă nu sunt motivate de dorinţa educatului de schimbare;
  
• 
  propunerea unor activităţi care sunt atractive pentru educaţi şi care pot fi soluţionate de către aceştia;
  
• 
  activarea educaţilor în rezolvarea unor probleme care antrenează efectiv abilităţi conducând prin exersare repetată la formarea unor priceperi şi deprinderi, etc.
  

SILVICULTURĂ

DISCIPLINE	Teme sugerate (ce respectă principiul orientării pragmatice)
Ecologie	Dotarea şi funcţionarea staţiunii meteorologice de pe Rarău, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului.
Pedologie	Compoziţia solurilor în zonele de exploatare minieră a metalelor rare (Crucea, judeţul Suceava)
Staţiuni forestiere	Istoria şi activitatea Staţiunii Experimentale de Cultură a Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului
Împăduriri	Succese în cultura molidului obţinute de Staţiunea Experimentală de Cultură a Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului

1.3. Principiul interdisciplinarităţii

Mulţi educatori leagă educaţia mediului în mod exclusiv de educaţia ştiinţifică. Deşi o mare parte a educaţiei mediului se ocupă cu înţelegerea conceptelor ştiinţifice, ea cere, de asemenea o înţelegere a economiei, matematicii, geografiei, eticii, politicii şi altor obiecte.

Deci, educaţia ecologică este un domeniu care implică multe conexiuni între ştiinţe (biologie, fizică, chimie, geografie, psihologie, sociologie), între sectoare sociale (învăţământ, economie, industrie, sănătate). Fără utilizarea datelor furnizate de toate aceste instanţe, educaţia ecologică nu este posibilă. Curriculum-ul recomandat pentru EE porneşte de la obiective şi teme comune mai multor discipline. Ar fi recomandabile corelaţii minimale şi sistematice realizate nu numai între domeniile conexe, cum ar fi ştiinţele naturii, ci şi identificarea liniilor de legătură ale EE cu disciplinele artistice (desen, muzică, literatură). De aceea poate ar trebui valorificată teoria inteligentelor multiple in acest sens.

Pe de altă parte interdisciplinaritatea poate fi realizată sub două aspecte: cel al conceperii conţinuturilor si cel al proiectării si organizării proceselor didactice.
Respectarea caracterului interdisciplinar al educaţiei de mediu (EE) impune ca fiecare disciplină inclusă în planul de învăţământ să ţină seama de disciplinele cu care ea se află în conexiune încă de la momentul structurării disciplinei (când se stabilesc capitolele ce vor fi incluse pentru predare).

SILVICULTURĂ

DISCIPLINE	Teme interdisciplinare (redactarea acestora trebuie să ţină seama de principiul interdisciplinarităţii )
Vânătoare şi pescuit	Fondul cinegetic în Bucovina; acest capitol/temă este în conexiune cu Istoria pădurilor, Dreptul forestier, Amenajarea râurilor, Rezervaţii naturale etc.
Biostatistica	Fondul forestier în judeţul Suceava; acest capitol/temă este în conexiune cu Botanică forestieră, Statistică, Genetica şi ameliorarea arborilor, Climatologie etc.

Respectarea caracterului interdisciplinar al educaţiei de mediu (EE) impune ca pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ, în măsura în care are diverse conexiuni cu alte discipline, organizarea procesului didactic să fie atractivă şi să ţină seama de acest caracter interdisciplinar:

De exemplu, în domeniul Silvicultură, la disciplina Amenajarea pădurilor, pentru tema Tipuri de arbori în,Bucovina, caracterul interdisciplinar al temei rezultă din conexiunea necesară cu alte discipline:

• 
  Topografie;
  
• 
  Pedologie;
  
• 
  Fiziologia plantelor;
  
• 
  Fitopatologie.
  

Organizarea procesului didactic pentru tema invocată poate include predarea cursului la video proiector, formatorul vizând două obiective:

• 
  să accentueze rolul pădurilor în echilibrul ecologic global/local, impactul direct al pădurilor în aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă;
  
• 
  să informeze studenţii, făcând apel la imagini video, scheme grafice inclusiv fotografii / filme, cu privire la defrişările din judeţul Suceava în ultimul deceniu, efectele inundaţiilor în zonele forestiere, incendiile în zonele împădurite.
  

1.4. Principiul învăţării experienţiale

Presupune experimentarea de către individ a unor situaţii din care să poată extrage învăţămintele de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi. Ea poate fi utilizată cu succes în EE, având în vedere că acest tip de educaţie presupune, pe lângă dobândirea de cunoştinţe în domeniu, şi schimbarea atitudinilor, formarea unui anumit stil de viaţă, dezvoltarea spiritului civic etc.

Experienţele de învăţare pot fi pozitive sau negative, rolul educatorului este de a facilita experimentarea cât mai deasă a unor situaţii de învăţare pozitivă, educaţii trăind intens satisfacţia succesului, care va fi impulsul care îi vor determina să meargă mai departe.

Avantajul învăţării experimentale este că va conduce la formarea unor deprinderi, comportamente, abilităţi într-un timp relativ scurt, precum: capacitatea de gândire critică, de organizare şi de planificarea unei activităţi, capacitatea de relaţionare cu ceilalţi, etc., la identificarea mai rapidă a informaţiilor implicite situaţiilor de învăţare şi a conexiunilor dintre acestea.

Sugestii:

Program de formare a formatorilor pentru învăţarea experenţială în Silvicultură

Învăţarea experenţială trebuie să respecte trei etape importante: planificarea, executarea şi evaluarea. Avantajul acesteia este că poate schimba durabil forme de comportament. Activităţile propuse spre experimentare dezvoltă încrederea în sine, responsabilitatea, contribuie la cunoaşterea si lărgirea limitelor proprii şi, prin reflectare şi transfer, pot determina şi schimbări de comportament.

Obiective ale formării pentru învăţare experienţială

• 
  Dezvoltarea de abilităţi intra si inter personale cum ar fi: abilităţi de comunicare; capacitate de reflecţie, abilităţi de exprimare a emoţiilor etc.
  
• 
  Dezvoltarea competenţelor de lucru în echipă, de luare a deciziilor, de rezolvare a problemelor, conducere, rezolvare a conflictelor, dinamica etc.
  
• 
  Formarea competenţelor de dezvoltare a unui design de instruire; desfăşurarea instruirii şi evaluarea unor activităţi de învăţare experienţială.
  
• 
  Capacitatea de identificare a nevoilor de instruire; înţelegerea audientei; selectarea metodelor de instruire, selectarea conţinutului.
  

Pentru a respecta principiul învăţării experienţiale în EE, remarcăm că doar anumite discipline includ în structura lor teme/capitole ce pot să faciliteze acumularea cunoştinţelor de către educat prin experimentare:
SILVICULTURĂ

DISCIPLINE	Teme (redactarea acestora trebuie să ţină seama de principiul învăţării experienţiale)
Studiul lemnului	Tipuri de arbore după desenul geometric din secţiune; realizarea temei necesită 3 paşi distincţi: predarea conceptelor teoretice la curs (2ore, 1 curs); experiment în laborator pe diverse tipuri de mostre prelevate în prealabil din arbori, 4 ore; formularea concluziilor, 2 ore.
Pedologie	Tipuri de soluri în zonele împădurite din judeţul Suceava; realizarea temei necesită 3 paşi distincţi: predarea conceptelor teoretice la curs (2ore, 1 curs); deplasarea studenţilor la fondul forestier Râşca pentru experimente la faţa locului; formularea concluziilor, 2 ore.

1.5. Principiul actualizării şi dezvoltării curriculare

Se referă la revizuirea, extinderea şi adaptarea permanentă a conţinuturilor, metodologiilor implicate în EE. Problematica EE este una în continuă expansiune, iar instrumentele oferite pentru susţinere trebuie să fie pe măsură.

Principiile referitoare la natura unui curriculum sunt: al orientării filozofice, al individualizării, realismului si echilibrului (Cucoş C., 2002).

Principiile dezvoltării unui curriculum sunt: al colaborării, evaluării, asigurării si al testării (Cucoş C.,2002).De exemplu, pe domeniul la care ne referim:

SILVICULTURĂ

DISCIPLINE	Teme interdisciplinare (redactarea acestor trebuie să ţină seama de principiul actualizării)
Ecologie/Climatolgie	Schimbări climaterice globale; relaţia local-global acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele date publicate cu privire la încălzirea globală şi cu privire la tratate convenţii încheiate/negociate de către România şi UE
Genetica şi ameliorarea arborilor	Limitele descifrării ADN-ului acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele date publicate de OMS şi de descoperirile survenite în domeniul geneticii, al biologiei, al biotehnolgiilor.

II. Educaţia ecologică nonformală în Silvicultură în judeţul Suceava

At the Suceava County level (Romania) there are a number of governmental bodies with specific responsibilities in environment and natural patrimony conservation issues, among which:²

• 
  National Agency of Environmental Protection Suceava (NAEP Suceava)
  
• 
  Environmental Guard Suceava (EG);
  
• 
  National Administration of the Forest (WAF), through the Suceava Forest Division (FD Suceava);
  
• 
  Territorial Survey Agency of Forest and Animals (TSAFA).
  
• 
  Suceava County Council;
  
• 
  Suceava County Prefecture
  
• 
  The Mayoralties of 7 cities and 120 localities.
  

National Agency of Environmental Protection (NAEP Suceava)
The National Agency of Environmental Protection Suceava, about 50 employees, is a body part of the Environment and Water Management Ministry (EWMM), subordinated to the National Agency of Environmental Protection NAEP Bacău; NAEP Bacău has a middle level on the chain between the Government and the County agencies; at the Suceava County level, the population summarize 700 thousand persons, the State administration includes 7 big cities and 120 localities. The position of this Governmental body for Suceava County is presented as following:

The main responsibilities for NAEP Suceava consists in the implementation of the EU acquis regarding the environmental protection within Suceava County; it is about the entire juridical frame concerning the environmental protection, rules that are already adopted by Romania. The main pollution sources for the environment, in Suceava County, are:

• 
  Wood and paper industry, domain in which there are a big number of wood, furniture, cellulose, paper, and other wood-based elements producers;
  
• 
  Energetic industry, 90% meaning Termica Inc. Suceava, that generates about 30 thousands of tones of slag and ashes per year, even if it was modernized (from 230 thousands tone/year before);
  
• 
  Mining industry, that had and still has some important exploitation subsidiarities at Iacobeni, Ostra, Fundu Moldovei, Crucea, Cacica, Pojorâta şi Frasin; part of those exploitations have been closed and there is a need of millions Euro funds for conservation and ecological maintenance;
  
• 
  Food Industry, represented in tenth of the County’s localities (domains: milk, meat, alcohol, bear etc.); annually it generates about 50.000 tones of waste;
  
• 
  Textile industry, represented in 4 cities of the county (confection + footwear); annually it generates about 1500 tones of waste, from which 57% are recyclable;
  
• 
  Agriculture and animal husbandry are presented in all over the county (45% from the population is rural); the domain mentioned generated in 2005, about 6000 tones of specific waste.
  
• 
  Municipality management in the main 7 cities of the county generate specific waste (glass, plastic, paper, garbage etc.) and mud also at the cleaning stations for the consuming water; all these waste are estimated to be 200.000 tones/year, being essential the collection, transportation, storage and recycle activities, at EU practice level.
  

Regarding the city waste storage it should be taken into account „Utilities and Environment – Suceava County” Program that is carried out and the fact that Suceava county obtained some terms of transition until the accomplishment of the EU standards.

Nr. Crt.	Warehouse name	Surface (ha)	Deadline Year
1.	Siret	0,8	2008
2.	Vatra Dornei	2,0	2008
3.	Suceava	10,0	2008
4.	Rădăuţi	4,43	2009
5.	Fălticeni	2,18	2010
6.	Câmpulung Moldovenesc	2,14	2011
7.	Gura Humorului	3,3	2011

Source: NAEP Suceava Reports
Among other responsibilities included in NAEP Suceava there is the one concerning the authorization of some companies regarding the accomplishment of the environment protection standards (environment license). In Suceava County exists about 12000 companies, with activities in the industries that we have mention above, each one having the obligation to obtain the environment license from NAEP Suceava. Because of the more severe environmental juridical frame, in attempting of EU acquis implementation, beginning with 1995 all the companies from Suceava County become interested of the European standards and practice concerning environmental protection. Step by step, the companies and other institutions begin to allocate substantial funds, for investments regarding environmental protection, also from own sources and from winning EU financing programs (Phare, Sapard, ISPA funds aso). For example, only for 2005 the total investment’s for environment protection in Suceava County is presented below:

- mil Euro -

County	County Council	Local Councils	Economic Agents	NGOs
17	11,2	5	0,7	0,1

Source: NAEP Suceava Reports; from the total amount of 11,2 mil. Euro invested by the Suceava County Council, 95% are for the „Utilities and Environment” project, financed from foreign credits.
The graphic representation for the financing sources is:




Environmental Guard Suceava

The Environmental Guard Suceava (EG) has about 30 employees, and it is part of Ministry of Environment and Water Management (MEWM), on top level relations with 6 counties from North-Eastern Romania. The level of this Governmental body for Suceava County is presented as following:

The main duties of the Environmental Guard are:

• 
  To control the economic activities with the impact on the environment and to emit fares in case of breaking the law;
  
• 
  To control the investments in the environmental domain, in every stage of implementation;
  
• 
  To propose to the state’s institutions the cancel of the environmental license (in relationship with NAEP for the Environmental License);
  
• 
  To notice any fact that consist in breaking the law in the environmental protection issue, to apply fares and/or to notice the General Attorneys;
  
• 
  To enforce the law in protected areas matters, natural parks, natural reserves, for flowers, animals and water-cultures inclusively.
  

Among the main activities, specific to the Environmental Guard for 2005, we mention the stop of the accidentally pollution of the environment in North-Eastern Romania:

- Suceava County: in May 2005 have been polluted the Brăteasa river, by the mining exploitation from Tarniţa; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

- Bacău County: the accidentally pollution with fuel products of the Trotuş river in July 2005; the pollution with ammoniac of Bacău in September 2005; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

- Botoşani County: the accidentally pollution with oil-based products in Botoşani Municipality; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

- Iaşi County: the pollution with used waters of Nicolina river in March 2005 by Fortus Company; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

- Neamţ County: the pollution of the Ciurlacu river in June 2005 by the Mittal Steel Roman Company; in November 2005 a car accident determined the oil cistern to turn heels over head; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

- Vaslui County: the pollution due to an explosion, followed by a fire of a tank with achetic acid with major accidentally potential; the affected environmental factor was the air, but also the water; the intervention was to stop that process and to apply demanded fares;

Synthetic, for 2005 the pollutions that the environment guard Suceava noted are:

Nr. Crt.	County Police Station	Accidentally pollutions
		Total	Affected Environmental factor
			Water	Air	Ground
1.	Suceava	3	2	-	1
2.	Bacău	23	6	3	14
3.	Botoşani	3	2	-	1
4.	Iaşi	4	2	2	-
5.	Neamţ	2	1	-	1
6.	Vaslui	3	1	2	-
TOTAL County Police Station		38	14	7	17

Source: Environment Guard Suceava Reports
National Forest Administration –Suceava Forest Division (FD Suceava)

National Forest Administration – Romsilva (NFA) is being coordinated by the Ministry of Agriculture, Forest and Rural Development (MAFRD) and its attribution is public service in the forest domain; Suceava Forest Division has the goal to unitary manage, in accordance with forest administration of forest public property domain of the state, in order to increase the contribution of the forest to environmental conditions improvement; also has the goal to offer consulting in matters such as the forest private property domain administration.

The chart flow of the Suceava Forest Division, institution that has about 400 employees, is presented below:

At Suceava County level, about 52% from the total surface, meaning 435 thousands hectares represent forest domain, the juridical sharing being the following:

• 
  18 thousands hectares – private property;
  
• 
  38 thousands hectares – public institutions;
  
• 
  379 thousands hectares – state ownership (NFA).
  

Suceava Territorial Survey Agency of Forest and Animals (Suceava TSAFA)

Suceava Territorial Survey Agency of Forest and Animals is an institution subordinated to the Ministry of Agriculture, Forest and Rural Development and it is technically coordinated by the specific directions inside of the Ministry.

The main duties of Suceava Territorial Survey Agency of Forest and Animals, on domains, are in forest and hunting activities management and in forest domain and hunting activities control. Regarding the forest and hunting activities management: the development strategy of the forest, forest vegetation fields accountancy, forest clearing accountancy, the approval for projection/execution works for afforestation, re-afforestation, maintenance of the forest crop; to supply with specific consulting to the forest owners.

At the national level there are 9 Territorial Survey Agency of Forest and Animals, TSAFA Suceava having subordinated the following counties with proper surfaces of forest:

• 
  Suceava – 435 thousands hectares
  
• 
  Bacău – 267,5 thousands hectares
  
• 
  Neamţ – 259 thousands hectares
  
• 
  Iaşi – 97 thousands hectares
  
• 
  Botoşani – 56 thousands hectares
  

We can note that there are two governmental institutions with complementary attributions, both subordinated to Ministry of Agriculture, Forest and Rural Development.

Taking into account the Suceava County specific, that 52% of the territory surface is forest domain and that 45% of population lives in rural area (315 thousand persons from a total of 700 thousands), we consider that the coherent strategies concerning environmental issue in this county should take into consideration the position of the two mentioned above institutions:

Final remarks

For Romania, the estimations at 2007 year, shows that the environmental investments implies a total volume of financial resources summarizing about 29 billions Euro for the next 9 or 10 years; the structure of the necessary investments or environmental costs are presented synthetic as following (billions Euro):

In order to invest in environmental matters over the next decade, aspect that if it is done could have an significant cohesion on environmental protection issues in Romania, the realistic appreciation shows up that various companies and institutions, directly involved in environmental cost payments, could count on the following financing sources:

Bibliografie

1. 
   Bocoş, Muşata, 2002, Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Ed Presa universitara clujeana, Cluj
   
2. 
   Burciu Aurel – „Management Comparat”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
   
3. 
   Creţu C., 1998, Conţinuturile procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului, în Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi
   
4. 
   Cucoş C., 2002, Pedagogie-ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi
   
5. 
   D’Hainaut L., 1981, Elaborarea noilor conţinuturi, în Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti;
   
6. 
   De Bono Edward – „Lateral Thinking”, Penguin Books, London, England, 1990
   
7. 
   Dulama, Maria , Eliza, 2002, Modele, strategii, si tehnici didactice activizante cu aplicatii in geografie, Ed Clusium, Cluj
   
8. 
   Gardels Ntahan – „Schimbarea ordinii globale”, Editura Antet, Prahova
   
9. 
   Giurgiu, V. – Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura CERES , Bucureşti, 1988
   
10. 
    Hendrikse George – „Economics and Management of organization”, McGraw Hill Education, UK, 2003
    
11. 
    Hofstede Geert – „Cultures And Organizations, Software of the mind” IRIC, McGraw – Hill, London, 1991
    
12. 
    http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/
    
13. 
    Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, A prototype environmental education curriculum for the middle schools, UNESCO
    
14. 
    King Alexander, Schneider Bertrand – „Prima revoluţie globală”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993
    
15. 
    Kolb D.A., 1984, Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development, Prentice-Hall, Englewood Cliffs N.J.;
    
16. 
    Milescu, I. – Ecologie forestieră, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, 1994
    
17. 
    Miron S., Portofoliul European pentru Educatia Mediului Înconjurator, Îndrumar pentru profesori si elevi, TEPEE; Socrates, Comenius
    
18. 
    Momanu M., 2002, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi
    
19. 
    Nicola I., 1994, Pedagogie, EDP, Bucureşti
    
20. 
    Planchard, 1992, Pedagogie şcolară contemporană, EDP, Bucureşti;
    
21. 
    Programe şcolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculară Om şi societate, Bucureşti 1999
    
22. 
    Resurse complementare manualului EcoEd de educaţie ecologică, Clubul Ecologic “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2003
    
23. 
    Văideanu G. (coord.), 1986, Pedagogie, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi
    
24. 
    Văideanu G., 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, EDP, Bucureşti
    
25. 
    Webster’s New International Dicţionary, ed. a II-a
    
26. 
    Zarojanu, D. – Mecanica pământurilor pentru infrastructuri de instalaţii de transport forestiere, Editura AGIR, Bucureşti, 2004
    
27. 
    Mironiuc M. – Analiza sistemelor de management ambiental, Editura Politehnium, Iaşi, 2005
    
28. 
    * * * - Sustainable Development. Critical Issue, OECD Report, 2001, www.oecd.org
    
29. 
    * * * - The Official Monitor of Romania
    
30. 
    * * * - N.A.E.P Suceava Reports
    
31. 
    * * * - E.G. Suceava Reports
    
32. 
    * * * - E.W.M.M Reports
    

1 Remarcăm în exemplul invocat conexiunea puternică între educaţia formală pe domeniul silvic (în sensul că se bazează pe anumite principii pur teoretice de care trebuie să ţină seama formatorul) şi educaţia non-formală în Silvicultură, componentă la care pot contribui decisiv administraţia de stat, diverse instituţii de protecţie a mediului, ONG-uri şi alte elemente similare.

2 Of course, we agree that there are such bodies in the others counties as well as in the all EU state members.