Proiectul codului administrativ

PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV
Parlamentul României adoptă prezentul Cod.

PARTEA I

DISPOZIŢII GENERALE
Titlul I

Dispoziţii generale
Obiectul de reglementare

Art. 1(a1)

Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din administraţia publică, proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi serviciile publice.

Autorităţile administraţiei publice centrale

Art. 2(a3)

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Preşedintele României, Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.

(2) Rolul, funcţiile, atribuţiile, raporturile cu alte autorităţi publice, exercitarea mandatului, răspunderea juridică, precum şi alte aspecte referitoare la Preşedintele României sunt reglementate de Constituție. Organizarea și funcționarea instituțiilor înființate pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României se reglementează prin lege specială.

(3) Prefecţii şi serviciile publice deconcentate sunt autorităţi ale administraţiei publice subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi care îşi desfăşoară activitatea la nivelul local.

Autorităţile administraţiei publice locale

Art. 3(a4)

Autorităţile administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene.

Domeniul de aplicare

Art. 4(a5)

Prezentul Cod se aplică în activitatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi în raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.

Titlul II

Definiţii şi principii generale aplicabile administraţiei publice
Definiţii generale

Art. 5(a6

În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele accepţiuni:

a) actul administrativ - manifestarea unilaterală de voință, cu caracter individual sau normativ, emisă sau adoptată de o autoritate sau instituție a administraţiei publice, în regim de putere publică, în baza sau în vederea executării legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;

b) actul administrativ normativ - actul administrativ, emis sau adoptat de o autoritate publică sau instituție publică, care cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un număr nedeterminat de subiecți;

c) actul administrativ individual - actul administrativ, emis sau adoptat de o autoritate sau instituție a administrației publice, care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unei/unor persoane determinate;

d) administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi de instituţiile publice, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public;

e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate de autorităţile administraţiei publice centrale şi de instituţiile publice centrale, în regim de putere publică, de organizare aexecutării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public național/general;

f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate de autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice locale, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local;

g) aparat de specialitate al primarului respectiv consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii /subdiviziunii administrativ-teritoriale cu excepţia următorilor: primarul, consilieri personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public, precum şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale;

h) asociaţii de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice;

i) autonomie locală - dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii;

j) autoritate publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu personalitate juridică, care acţionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public;

k) autoritate a administraţiei publice - autoritate publică care acţionează pentru organizarea executării sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice;

l) activităţi de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

m) aglomerări urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele care sunt menționate la lit. ggg), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă, pe de altă parte;

n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu public descentralizat într-o perioadă de timp dată;

o) aleși locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; este asimiliat aleșilor locali și delegatul sătesc;

p) autorităţi deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și consiliile județene;

q) autorităţi executive la nivelul unităților administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean;

r) capacitate administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin lege;

s) competenţă – ansamblul atribuţiilor stabilite de lege, care conferă autorităţilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a defăşura, în regim de putere publică şi sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă;

t) competenţă delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă;

u) competenţă exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare;

v) competenţă partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte;

x) contractul administrativ - acordul de voinţă bi sau multilateral, în care cel puţin o autoritate a administrației publice sau alt subiect de drept autorizat sau delegat de o autoritate a administrației publice şi unul sau mai mulți particulari, care conţine și clauze derogatorii de la dreptul comun, stabilite prin lege sau în baza legii, în vederea satisfacerii unui interes public şi căruia i se aplică un regim juridic special, de drept administrativ, având ca obiect executarea unui serviciu public sau punerea în valoare a unui bun public, în schimbul unei remunerații;

y) cvorum - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial;

z) compartiment funcţional - structură organizatorică constituită în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional;

aa) deconcentrare - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către structuri proprii de specialitate din teritoriu;

bb) demnitari - persoane care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative;

cc) descentralizare - transferul de atribuţii administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale împreună cu resursele financiare necesare;

dd) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii publice;

ee) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale;

ff) dreptul de proprietate publică - dreptul statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale de a întrebuința, de a folosi și de a dispune în mod exclusiv și perpetuu de bunurile care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiţia să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege;

gg) economie de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de beneficiari;

hh) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produc efecte juridice în temeiul legii sau al actului administrativ și care se constată prin operaţiuni administrative;

ii) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice;

jj) funcţia de demnitate publică - funcţie publică care se ocupă prin mandat obţinut direct sau indirect, în urma alegerilor, ori, prin numire, în condiţiile legii;

kk) instituţie publică - structură funcțională aflată, de regulă, în raporturi de subordonare sau coordonare cu o autoritate a administraţiei publice, care funcţionează din venituri bugetare şi/sau din surse extrabugetare, potrivit legii şi care prestează servicii publice;

ll) instituţie de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de utilitate publică;

mm) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii;

nn) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial;

oo) majoritatea calificată - primul număr natural care este strict mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin lege, la totalul membrilor în funcție ai organului colegial sau la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii, după caz;

pp) majoritatea simplă - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorum-ului;

qq) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei instituții publice, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/supraordonare, precum și raporturile de colaborare;

rr) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în procesul de emitere și executare a actelor administrative;

ss) patrimoniu - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor, cu caracter economic, ale statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu;

tt) patrimoniul statului - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter economic, care aparțin statului, dobândite sau asumate cu orice titlu;

uu) patrimoniul unităților administrativ-teritoriale - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter economic, care aparțin unităților administrativ-teritoriale sau entităților publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu;

vv) personalul din administrația publică - demnitarii, funcționarii publici și personalul contractual de la nivelul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale;

xx) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului;

yy) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă norme ale dreptului administrativ;

zz) regim de putere publică - ansamblul prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice, şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public;

aaa) serviciu public - activitatea sau ansamblul de activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat şi continuu;

bbb) servicii publice deconcentrate - structurile de specialitate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor sectoriale ale Guvernului;

ccc) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege;

ddd) standarde de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de utilitate publică, stabilite prin acte normative;

eee) standarde de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative;

fff) unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii şi judeţe.

ggg) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.

Titlul III

Principiile generale aplicabile administraţiei publice

Legalitatea

Art. 6(a7)

Principiul legalităţii constă în obligația autorităților administraţiei publice de a respecta legea.

Egalitatea

Art. 7(a8)

Principiul egalităţii constă în dreptul beneficiarilor activităţii autorităţilor administraţiei publice de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia aceloraşi autorităţi de a trata în mod egal, pe toţi beneficiarii, fără vreo deosebire, pe vreun criteriu, de orice natură.

Transparenţa

Art. 8(a9)

Principiul transparenţei constă în:

a) obligația autorităților și instituțiilor publice, în procesul de elaborare a actelor normative, de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii;

b) dreptul beneficiarilor de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile publice și obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.

Proporţionalitatea

Art. 9(a10)

Principiul proporţionalităţii constă în obligația ca formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice să fie necesare și corespunzătoare pentru satisfacerea unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările/măsurile autorităţilor administraţiei publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.

Prioritatea interesului public

Art. 10(a11)

Principiul priorităţii interesului public constă în obligaţia autorităţilor administraţiei publice, a instituţiilor publice, precum și a personalului din cadrul acestora, de a urmări prioritar satisfacerea interesului public, înaintea celui individual sau de grup; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local.

Imparţialitatea

Art. 11(a12)

Principiul imparţialităţii constă în obligaţia personalului din administraţia publică de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.

Continuitatea

Art. 12 (a13)

Principiul continuității presupune obligaţia prestării activității administrației publice în scopul pentru care a fost înființat, fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

Adaptabilitatea

Art. 13 (a14)

Principiul adaptabilității constă în obligația instituțiilor și autorităților administrației publice de a se adapta în mod continuu nevoilor societăţii.

PARTEA A II-A

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ
Titlul I

Guvernul
Capitolul I

Rolul şi funcţiile Guvernului

Rolul Guvernului

Art. 14(b7)

(1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în baza Programului de Guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generalã a administraţiei publice.

(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social.
Funcţiile Guvernului

Art. 15(b8)

Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcţii:

a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;

b) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;

c) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

d) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate;

e) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Capitolul II

Organizarea Guvernului
Secţiunea 1

Dispoziţii generale
Învestirea Guvernului

Art. 16(b9)

(1) Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile constituţionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în fața Președintelui.
Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului

Art. 17(b10)

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;

b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.
Componenţa Guvernului

Art. 18(b11)

Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte: viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiți de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Secţiunea a 2-a

Aparatul de lucru al Guvernului

Structura aparatului de lucru al Guvernului

Art. 19 b12)

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente și alte structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului

Art. 20b13)

(1) Aparatul propriu de lucru al prim-ministrului este structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a Prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului este alcătuit din:

a) cabinetul Prim-ministrului;

b) corpul secretarilor de stat și al consilierilor de stat al Prim-ministrului.

(3) Normele privind funcționarea aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului, inclusiv atribuțiile acestuia, se stabilesc prin decizie a Prim-ministrului.

(4) Personalului prevăzut la alin. (2) lit. b) nu i se aplică prevederile Părții a VI-a, Titlul III, Capitolul II Personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarilor şi aleşilor locali şi la cancelaria prefectului.