a.1Contextul politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice
O trăsătură caracteristică sectorului energetic al Republicii Moldova este achiziţionarea unor volume semnificative de energie din import, practic dintr-o singură sursă şi fără a apela la diversificarea căilor de aprovizionare. Din cauza consumului energetic relativ redus al ţării şi a resurselor interne limitate de energie, până în prezent nu a fost dezvoltată intens activitatea de transformare energetică. În plus, construcţia unor centrale electrice mari care să sporească rolul transformării în balanţa energetică a ţării este puţin probabilă în următorii ani, deoarece pentru Republica Moldova este mai eficient să achiziţioneze concurenţial energie electrică din ţările vecine, beneficiind în acest mod de anumite avantaje prin participarea la piaţa mai mare a Comunităţii Energetice.
În ceea ce priveşte economiile de energie, aceste realităţi au condus la conştientizarea faptului că majoritatea economiilor de energie pot fi obţinute din consumul final. Dat fiind faptul că sectorul de transformare aproape lipseşte, Republica Moldova a stabilit obiectivul său pe anul 2020 în termeni de consum final prin implementarea DSE, precum şi a Articolului 7 din DEE.
Republica Moldova a elaborat numeroase strategii globale în ceea ce priveşte energia, dezvoltarea naţională şi dezvoltarea regională durabilă, emisii reduse, adaptare la schimbările climatice, mediu, precum şi strategii de dezvoltare locală/regională în domeniul construcţiilor, transporturilor, însă nu toate strategiile au fost adoptate şi puse în aplicare.
Diverse programe şi planuri de acţiune au fost elaborate în mod special pentru eficienţa energetică, precum şi pentru transporturi, serviciile de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate, inclusiv componentele dedicate economiilor de energie. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor planificate depinde în mare măsură de disponibilitatea fondurilor. Actualmente, rezultate concrete sunt generate, de regulă, de proiecte mici (adică, economii de energie termică în grădiniţe şi în alte clădiri educaţionale), care sunt mai puţin riscante şi mai uşor de finanţat, preponderent, din granturi. În același timp, unele domenii cu cel mai mare potenţial nu sunt abordate; prin urmare, acestea nu sunt incluse în lista rezultatelor reale, chiar dacă strategiile existente le identifică a fi prioritare. Se propune dezvoltarea acestor domenii în perioada 2016-2018 şi în continuare, după cum urmează:
Sectorul construcţiilor10 (cum ar fi blocurile locative cu multe etaje şi clădirile publice);
Infrastructura publică (de alimentare cu apă, iluminatul stradal, planificarea urbană);
Îmbunătăţirea transportului rutier/feroviar;
Promovarea utilizării aparatelor electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic.
Planul actual de acţiuni prevede întreprinderea unor paşi care să permită ca sprijinul financiar să devină real şi măsurile preconizate sa aibă succes:
Elaborarea cadrului legislativ/regulatoriu lipsă, inclusiv a legislaţiei secundare pe tematici concrete, metodologia de calcul cuprinzătoare a performanţei energetice, stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică etc.;
Consolidarea capacităţii instituționale în vederea iniţierii, elaborării şi finalizării în timp rezonabil a proiectelor de anvergură;
Îmbunătăţirea procesului de culegere periodică, de prezentare şi analizare a datelor în vederea susţinerii procesului decizional şi elaborării unor politici eficiente. Cele mai importante elemente sunt inventarul suprafetei cladirilor administratiei centrale si a performantei lor energetice precum si modificarea definitiei IMM.
