Program Master: Cibernetica si Economie cantitativa
Anul I, semestrul I, 2012
Lect. univ. dr. Ramona-Mihaela PAUN
Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica
e-mail: ramona_paun@ymail.com
Numele si prenumele
Numele si prenumele
Adresa e-mail
Facultatea absolvita/specializarea
Experienta de munca: post, organizatie, descrierea pe scurt a sarcinilor
Voluntariat: organizatie, descrierea pe scurt a sarcinilor
Job-ul dorit dupa terminarea studiilor
Ce reprezinta o solutie ERP?
Ce reprezinta o solutie CRM?
Ce asteptari aveti de la acest seminar?
Într-o lume în continuă schimbare, cerinţele diverşilor stakeholderi şi presiunile la care sunt supuse companiile şi instituţiile statului sunt din ce în ce mai mari: clienţii, furnizorii, angajaţii, acţionarii, partenerii de afaceri şi comunitatea aşteaptă……
servicii şi produse de calitate….
…. la preţuri corecte,
timpi reduşi de livrare,
servicii postvânzare atractive,
responsabilitate socială, etc.
Succesul organizaţiilor depinde mai mult ca oricând de modul în care acestea îşi optimizează procesele de afaceri şi iau deciziile!!!
Outcome:
Outcome:
Cunoştinţele dobândite in cadrul acestui curs+ seminar va vor permite:
- să intelegeti problemele complexe ale organizatiilor,
- sa analizati si optimizati procesele lor de afaceri;
- să puteti contribui la îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor.
Ne propunem:
formarea de specialişti buni cunoscători ai aspectelor concrete legate de abordarea laturii cantitative a procesului decizional: analişti de sistem/ business/ logistică, manageri de proiect, supply chain manageri, manageri de logistică şi aprovizionare
La finalizarea cursului, studentii vor fi capabili să formuleze şi să gestioneze intervenţiile necesare pentru soluţionarea situaţiilor de tip problemă folosind metode şi tehnici specifice abordării sistemice, utilizând o serie de produse software relevante şi în acelaşi timp demonstrând o cunoaştere profundă a unor aspecte specifice manageriale.
Parteneri strategici:
Parteneri strategici:
Microsoft
PMI
IIBA
Novensis
SoftMentor.
Reprezentanti ai mediului de afaceri care acopera aprox. 30% din activitatea de predare curs+seminar;
Utilizand software specializat: Visual Paradigm UML, Ms. Visio, Ms Project Professional, solutii de BI, etc.
Seminarii: 1+1/2/ saptamana => 20 seminarii in total.
Seminarii: 1+1/2/ saptamana => 20 seminarii in total.
Continuare training Project Management: 1 seminar + 3 sesiuni cu Florian Ivan(BI pt PM);
Invitati din mediul de business: 2 seminarii (Marius Vetrici, Owner SoftMentor (DocuMentor, Market Mentor, Prod Mentor); invitat Novensis;
Seminarii clasice: 7 seminarii
Tipuri moderne de modele de afaceri: 5
Modele ale proceselor de afaceri: 2;
Modele de afaceri motivaţionale: 1;
Modele de afaceri organizaţionale: 1;
Modele ale regulilor de afaceri: 1.
Training Business Analysis: 4 sesiuni (Victoria Cupet, Presedinte IIBA Romania-to be confirmed);
Prezentari referate de cercetare: 3 seminarii: Managementul Lantului Ofertei/ Valorii; Managementul Relatiei cu Clientii (CRM); Sisteme ERP
Evaluarea finala:
Evaluarea finala:
Examinarea finala: 50%
Activitatea la seminar (proiect PM): 20%
Cercetarea stiintifica studenteasca (proiect elaborat si prezentat): 30%.
Feedback permanent!
Întotdeauna la nivel de firmă au fost folosite modele. Multe sunt modele mentale pe care managerii le utilizează atunci când iau decizii cu privire la diferite procese şi activităţi din cadrul firmei.
Întotdeauna la nivel de firmă au fost folosite modele. Multe sunt modele mentale pe care managerii le utilizează atunci când iau decizii cu privire la diferite procese şi activităţi din cadrul firmei.
Alte modele sunt reprezentări ale diferitelor fluxuri care se formează în cursul procesului de producţie:
fluxul de materiale,
fluxul de produse finite,
fluxul de muncă,
fluxul de bani etc.
Alte ex. de modele ale afacerii: sistemul conturilor utilizat de o întreprindere pentru a evidenţia costurile făcute în diferite faze ale procesului de producţie, bilanţul contabil si organigrama.
În ultimul timp, acesteforme clasice de modele au început să fie completate de modele de afaceri noi care s-au dezvoltat treptat într-un adevărat domeniu de studiu.
În ultimul timp, acesteforme clasice de modele au început să fie completate de modele de afaceri noi care s-au dezvoltat treptat într-un adevărat domeniu de studiu.
Aceste noi modele de afaceri nu înlocuiesc bilanţurile contabile sau organigramele însă sunt capabile să reprezinte din ce în ce mai bine realitatea complexă a mediului de afaceri şi pot fi utilizate în diferite activităţi pentru a analiza sau simula dinamica acestuia.
Există patru mari tipuri de modele de afaceri:
modele de afaceri motivaţionale;
modele de afaceri organizaţionale;
modele ale proceselor de afaceri;
modele ale regulilor de afaceri.
BPM: se refera la activitatea de reprezentare a proceselor ce au loc in cadrul unei intreprinderi in scopul analizei acestora si identificarii posibilitatilor de imbunatatire in viitor. In general aceste imbunatatiri implica utilizarea unor solutii informatice.
BPM: se refera la activitatea de reprezentare a proceselor ce au loc in cadrul unei intreprinderi in scopul analizei acestora si identificarii posibilitatilor de imbunatatire in viitor. In general aceste imbunatatiri implica utilizarea unor solutii informatice.
Procesul de afaceri: o colectie de activitati interconectate si structurate care au ca scop obtinerea unui serviciu sau produs pentru un anumit client.
UML: limbaj de reprezentare vizuala utilizat pentru reprezentarea proceselor de afaceri.
!!SIX SIGMA!!
Six Sigma este o strategie de management (Motorola, 1981) ce urmareste imbunatatirea calitatii outputurilor unui proces prin identificarea si eliminarea cauzelor defectelor/erorilor si minimizarea variabilitatii in productie si in procesele de afaceri. (defect= orice output care nu indeplineste cerintele sau specificatiile clientilor).
Six Sigma este o strategie de management (Motorola, 1981) ce urmareste imbunatatirea calitatii outputurilor unui proces prin identificarea si eliminarea cauzelor defectelor/erorilor si minimizarea variabilitatii in productie si in procesele de afaceri. (defect= orice output care nu indeplineste cerintele sau specificatiile clientilor).
Utilizeaza o serie de metode ale managementului calitatii (inclusiv metode statistice) si creaza o retea de oameni in organizatie ("Black Belts", "Green Belts", etc.) care sunt experti in utilizarea acestor metode.
Fiecare proiect Six Sigma urmareste o secventa definita de pasi si are obiective financiare cuantificate (reducerea costurilor /cresterea profitului).
Un proces Six Sigma are doar 3,4 defecte la 1 million de produse (probabilitatea de a obtine un produs corespunzator este de 99.99966%).
Exista trei tipuri principale de procese de afaceri:
Exista trei tipuri principale de procese de afaceri:
Procese de management: administreaza functionarea unui sistem. Procese de management tipice includ Guvernanta Corporatista si Managementul Strategic;
Procese operationale: constituie activitatea de baza a intreprinderii si conduc la obtinerea valorii adaugate. Ex: Achizitiile, Productia, Marketingul si Vanzarile;
Procese suport: sustin procesele de baza. Ex: Contabilitatea, Resursele umane, Asistenta tehnica.
Introducere in utilizarea Unified Modeling Language (UML)
Introducere in utilizarea Unified Modeling Language (UML)
Ex. de model ce poate fi construit pentru a reprezenta un proces de afaceri
Studiu de caz: Modelarea unei companii din domeniul confectiilor
Prezentarea xBML
Prezentarea xBML
Modelele What, Who, Where, When, Which si How
Aplicatie: construirea unei barci
Avantajele xBML vs. UML
Prezentarea modelelor de afaceri motivationale;
Prezentarea modelelor de afaceri motivationale;
Scopurile unui model motivational: comunicarea, persuasiune şi vanzare, training şi învăţare, analiză, armonizarea opiniilor conducerii şi managementul cunoaşterii;
Studiu de caz: achizitionarea companiei Cora Group.
Roluri, organizatii externe si roluri externe;
Interactiuni; Factori de influenta; Asociatii;
Influenta in modelul motivational si organizational
Formarea regulilor de afaceri;
Formarea regulilor de afaceri;
Tipuri de reguli de afaceri;
Modelul complet al regulilor de afaceri;
Studiu de caz: utilizarea modelului regulilor de afaceri in cadrul unei companii de tip rent-a-car.
Prezentarea pe scurt a SCM;
Prezentarea pe scurt a SCM;
Just-in-Time;
SCM-ul strategic;
Efectul de Bullwhip;
Studiu de caz: Volkswagen;
Supply Chain Intelligence: modelul SCOR
SCM: reprezinta managementul retelei de afaceri interconectate implicate in furnizarea produselor si serviciilor solicitate de consumatorii finali;
SCM: reprezinta managementul retelei de afaceri interconectate implicate in furnizarea produselor si serviciilor solicitate de consumatorii finali;
SCM urmareste tot ceea ce se intampla pe fluxul de productie incepand cu momentul achizitionarii materiilor prime, transformarea lor partiala (semifabricate), obtinerea produsului final, pana la momentul in care acesta ajunge la consumator;
SCM inglobeaza planificarea si managementul tuturor activitatilor legate de identificarea furnizorilor, procurarea de materii prime, materiale, transformarea acestora in produse finite precum si de logistica. Prin urmare, SCM presupune coordonarea si colaborarea cu parteneri de tipul: furnizori, intermediari si clienti.
In esenta, SCM integreaza managementul cererii si ofertei atat in cadrul unei intreprinderi cat si intre companii. Departamentul de Marketing al firmei comunica cu distribuitorii si retailerii pentru a obtine informatii cu privire la cererea existenta pe piata si cauta solutii de satisfacere a acesteia, transmitand Departamentului de Achizitii informatiile necesare pentru ca acesta sa poata lansa comenzi catre furnizori.
In esenta, SCM integreaza managementul cererii si ofertei atat in cadrul unei intreprinderi cat si intre companii. Departamentul de Marketing al firmei comunica cu distribuitorii si retailerii pentru a obtine informatii cu privire la cererea existenta pe piata si cauta solutii de satisfacere a acesteia, transmitand Departamentului de Achizitii informatiile necesare pentru ca acesta sa poata lansa comenzi catre furnizori.
Produsele software aferente includ module utilizate pentru executarea tranzactiilor de pe lantul ofertei, gestionarea relatiei cu clientii si furnizorii si controlul proceselor de afaceri asociate.
Procesele aferente lantului ofertei sunt:
Procesele aferente lantului ofertei sunt:
Customer Relationship Management (CRM);
Customer Service Management (CSM);
Managementul Cererii;
Satisfacerea Comenzilor;
Managementul Fluxului de Productie;
Supplier Relationship Management (SRM);
Dezvoltarea si Comercializarea Produsului;
Managementul Returnarii Produselor Defecte.
!! JUST-IN-TIME!!
Just-in-time (JIT sau Toyota Production System) este o strategie de inventar care urmareste sa reduca costurile cu stocarea. Procesul se bazeaza pe transmiterea de semnale atunci cand stocul scade sub nivelul de siguranta.
Just-in-time (JIT sau Toyota Production System) este o strategie de inventar care urmareste sa reduca costurile cu stocarea. Procesul se bazeaza pe transmiterea de semnale atunci cand stocul scade sub nivelul de siguranta.
Productia este data de cererea actuala. Scopul este de a produce, furniza sau livra componentele exact la timp pentru urmatoarea operatiune. Aceasta abordare reduce costurile cu depozitarea dar neimplementata corect poate conduce la rezultate nedorite.
Necesita o sincronizare perfecta si furnizori de incredere!!
Prezentarea CRM
Prezentarea CRM
Avantajele implementarii unei solutii CRM; Marketingul direct;
Piata solutiilor CRM;
Studiu de caz:
CRM:metode utilizate de companii pentru a interactiona cu clientii lor. Acestea includ software specializat, accentul punandu-se pe modul de solutionare a apelurilor telefonice primite de la clienti si a e-mailurilor, desi informatiile colectate pot fi utilizate si pentru promovare sau pentru masurarea satisfactiei clientilor.
CRM:metode utilizate de companii pentru a interactiona cu clientii lor. Acestea includ software specializat, accentul punandu-se pe modul de solutionare a apelurilor telefonice primite de la clienti si a e-mailurilor, desi informatiile colectate pot fi utilizate si pentru promovare sau pentru masurarea satisfactiei clientilor.
CRM: o combinatie de politici, procese si strategii implementate de o companie pentru a unifica interactiunile cu clientii sai si a avea o modalitate de urmarire a informatiilor legate de clientii companiei. Aceasta implica utilizarea tehnologiei in scopul atragerii de noi clienti si intarirea legaturilor cu clientii vechi (fidelizarea acestora).
CRM se refera la mai multe aspecte care pot fi interconectate:
CRM se refera la mai multe aspecte care pot fi interconectate:
operatii front office: interactiunea directa cu clientii: intalniri fata in fata, telefon, e-mail, servicii online, etc.
operatii back office (care in final afecteaza activitatile din front office): emitere de facturi, mentenanta, planificare, marketing, reclama, finante, productie, etc;
relatii de afaceri ce presupun interactiunea cu alte companii si parteneri de tipul: furnizori, vanzatori, distribuitori, retele pe diverse domenii (grupuri de lobby, asociatii de comert). Aceasta retea externa sustine activitatile din front office si back office.
analiza: date cheie furnizate de program pot fi analizate in vederea planificarii campaniilor de targetare a pietei, conceperii strategiilor de business si evaluarii succesului inregistrat de activitatile CRM (cota de piata, numarul si tipul clientilor, incasari, profitabilitate).
Un sistem ERP are ca scop gestionarea tuturor informatiilor si functiilor unei companii. Tipic, un ERP are o arhitectura modulara, legatura dintre componente efectuandu-se printr-o retea locala. Abordarea modulara permite adaugarea sau reconfigurarea modulelor ce pot fi furnizate de vanzatori diferiti, pastrandu-se insa integritatea datelor prin utilizarea unei baze de date comuna.
Un sistem ERP are ca scop gestionarea tuturor informatiilor si functiilor unei companii. Tipic, un ERP are o arhitectura modulara, legatura dintre componente efectuandu-se printr-o retea locala. Abordarea modulara permite adaugarea sau reconfigurarea modulelor ce pot fi furnizate de vanzatori diferiti, pastrandu-se insa integritatea datelor prin utilizarea unei baze de date comuna.
Pentru a fi considerat sistem de tip ERP, pachetul software trebuie sa contina cel putin 2 sisteme. De ex. un pachet ce acopera partea de salarizare si contabilitate poate fi considerat dpdv. tehnic ca fiind un sistem ERP.
Ex. de module din cadrul unui ERP care ar putea fi aplicatii independente: Managementul Ciclului de Viata al Produsului, Managementul Lantului Ofertei (ex. Achizitiile, Productia, Distributia), Managementul Stocurilor, Managementul Relatiilor cu Clientii (CRM), Procesarea Comenzilor, Vanzari Online, Financiar, Resurse Umane, Sistem Suport pentru Decizii.
Ex. de module din cadrul unui ERP care ar putea fi aplicatii independente: Managementul Ciclului de Viata al Produsului, Managementul Lantului Ofertei (ex. Achizitiile, Productia, Distributia), Managementul Stocurilor, Managementul Relatiilor cu Clientii (CRM), Procesarea Comenzilor, Vanzari Online, Financiar, Resurse Umane, Sistem Suport pentru Decizii.
Unele companii prefera sa integreze mai multe produse software, alegand sa implementeze doar o parte dintr-un sistem ERP si sa dezvolte o interfata externa cu alte ERP-uri sau sisteme independente, in functie de necesitatile lor specifice.
In general, un ERP colecteaza toate informatiile intr-o singura baza de date ce poate fi accesata de toate modulele ce acopera activitati de tipul:
In general, un ERP colecteaza toate informatiile intr-o singura baza de date ce poate fi accesata de toate modulele ce acopera activitati de tipul:
Productie: constructii, necesar de materiale, programarea productiei, capacitate, managementul fluxului de lucru, controlul calitatii, managementul costurilor, procesul de productie, etc;
Supply Chain Management: preluarea comenzilor si incasarea facturilor, inventar, intrarea comenzilor, achizitiile de materii prime si materiale, verificarea produselor, procesarea reclamatiilor, calcularea comisioanelor;
Financiar: tinerea registrelor, managementul numerarului, incasari, plati, active fixe;
Management de proiect: costuri, facturi, cheltuieli si timp alocat, performanta, managementul activitatilor, etc.
Resurse umane: resurse umane, salarizare, training, prezenta si timpul de lucru, beneficii, etc.
Customer Relationship Management: vanzari si marketing, comisioane, contactul cu clientii si asistenta furnizata cu ajutorul call center-urilor, etc.
Servicii de date: diferite interfete “self-service” pentru clienti, furnizori si angajati;
Controlul accesului: managementul drepturilor de acces la diferite procese;
Implementarea unui sistem ERP depinde de marimea business-ului, de numarul de module, de gradul de customizare, etc. Fiind modulare, implementarea componentelor poate fi facuta la momente de timp diferite.
Implementarea unui sistem ERP depinde de marimea business-ului, de numarul de module, de gradul de customizare, etc. Fiind modulare, implementarea componentelor poate fi facuta la momente de timp diferite.
Timpul de implementare pentru un proiect tipic este in medie de 14 luni si necesita in jur de 150 de consultanti.
Pentru o companie mica (sub 100 angajati) timpul este de 3-9 luni in timp ce implementarea unui ERP pentru o multinationala in mai multe tari poate dura ani.
Datorita complexitatii implementarii unui ERP, companiile apeleaza adesea la asistenta oferita de vanzatorii de ERP sau de consultantii agreati de acestia.
