R o m â n I a tribunalul specializat mureş

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.65 Mb.
səhifə1/6
tarix15.09.2018
ölçüsü0.65 Mb.
  1   2   3   4   5   6









R O M Â N I A

TRIBUNALUL SPECIALIZAT MUREŞ




RAPORTUL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2015



INTRODUCERE. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Tribunalul Specializat Mureş este una din cele trei instanţe specializate în materie comercială, fiind înfiinţat în anul 2004 prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.2624/C/24 septembrie 2004.

În conformitate cu dispoziţiile art.37 alin.2 şi 3 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Tribunalul Specializat Mureş nu are personalitate juridică, activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţei fiind asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Tribunalului Mureş.

Înfiinţarea instanţelor specializate a reprezentat una dintre măsurile adoptate de executiv în cadrul strategiilor de reformă a sistemului judiciar aprobate prin H.G. nr.1052/4 septembrie 2003 şi H.G. nr.232/2005 şi a Planului de acţiune pentru implementarea strategiei de reformă în sistemul judiciar pe perioada 2005-2007.

Nevoia de specializare reală a magistraţilor este o nevoie resimţită nu doar la nivelul corpului profesional al judecătorilor, fiind în cazul acesta o componentă intrinsecă a independenţei magistratului, ci şi o aşteptare legitimă a justiţiabililor, care îşi doresc ca litigiile lor să fie soluţionate cu celeritate şi profesionalism de judecători care au posibilitatea reală de a se specializa într-un domeniu al dreptului pe care să îl poată aprofunda, astfel încât să fie limitat la maxim riscul de erori judiciare.

Cu toate că a trecut o perioadă de timp de peste 10 ani de la înfiinţarea acestor instanţe specializate, până în prezent nu a fost efectuat un audit la aceste instanţe pentru evaluarea performanţei lor, în vederea fundamentării unei soluţii corecte referitoare la necesitatea de menţinere şi pe viitor a acestor instanţe specializate. În plus, dacă rezultatul unui astfel de audit este unul pozitiv, atunci consecinţa firească este aceea de înfiinţarea a unor astfel de instanţe specializate la nivelul tuturor curţilor de apel din ţară, cu determinarea clară a competenţei lor de jurisdicţie.

Declaraţiile publice făcute de anterioara conducere a Ministerului Justiţiei şi măsura concretă a înfiinţării unei instanţe specializate în materia litigiilor cu profesionişti la nivelul municipiului Bucureşti reprezintă semnale importante în direcţia menţinerii acestor instanţe specializate şi deschide perspectiva înfiinţării de astfel de instanţe şi în alte zone ale ţării. Pentru ca un astfel de proces să se desfăşoare în mod raţional şi eficient este necesară o analiză de impact pentru astfel de instanţe specializate, ceea ce presupune analiza concretă pe perioada de funcţionare a celor trei instanţe specializate a volumului de activitate, a indicatorilor de operativitate şi celeritate, a gradului de realizare a practicii unitare.

Prin Hotărârea de Guvern nr.1155/2014 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, noua strategie punând accentul pe dezvoltarea sistemului judiciar român în direcţia creşterii eficienţei şi a gradului de transparenţă pentru a răspunde cerinţelor societăţii contemporane dar şi provocărilor viitorului, sistemul de justiţie fiind privit ca pilon de bază al statului.

Prin urmare, pentru prima dată este asumată ca obiectiv explicit creşterea eficienţei sistemului de justiţie, iar ca şi direcţii de acţiune concrete pentru atingerea acestui obiectiv strategic sunt menţionate înfiinţarea unui consiliu strategic format din conducerea la vârf a instituţiilor menţionate anterior, însoţită de specializarea persoanelor responsabile de implementarea managementului strategic la nivelul sistemului judiciar în metode şi tehnici de management organizaţional. Totodată, pentru a garanta că procesul decizional în cadrul sistemului judiciar se va realiza pe baze ştiinţifice, strategia menţionează că urmează să fie dezvoltat sistemul de statistică judiciară la nivel interinstituţional şi sistemul de IT în vederea asigurării de date complete şi complexe pe care să se fundamenteze analizele şi prognozele ce vor sta la baza deciziei manageriale în sistem.

Definitivarea procesului de punere în aplicare a noilor coduri judiciare este asumată de strategia guvernamentală, iar în acest sens sunt indicate ca direcţii de acţiune necesare: adoptarea legislaţiei secundare, asigurarea resurselor umane, materiale şi IT necesare, continuarea formării profesionale a magistraţilor şi personalului auxiliar din instanţe, dar şi continuarea campaniilor publice de mediatizare şi diseminare a informaţiilor referitoare la principalele instituţii şi prevederi introduse prin noile coduri juridice, toate aceste măsuri urmând să fie monitorizate periodic.

În ceea ce priveşte optimizarea organizării şi funcţionării instanţelor, direcţiile de acţiune vizează responsabilizarea conducerii instanţelor pentru asigurarea unui management eficient, dublată de o degrevare de sarcinile administrative curente. Extrem de importantă este asumarea pentru prima dată într-un document strategic a acţiunilor de dezvoltare a abilităţilor magistraţilor şi personalului auxiliar în domeniul managementului schimbării, managementului instanţei şi al fluxului de dosare.

Şi pentru că despre eficienţă în orice tip de sistem nu se poate vorbi fără resurse financiare necesare, strategia prevede că alocarea resurselor materiale şi umane în interiorul sistemului judiciar urmează să fie făcută după criterii clare, precum: volumul de activitate, specializarea profesională, gradul de complexitate a cauzelor şi alte criterii de performanţă. În acest sens, strategia aduce un element de noutate absolută, constând în implementarea, pentru început doar în instanţe pilot, a sistemului de alocare bugetară pe bază de rezultate, sistem funcţional în multe state europene.

În fine, se impune a menţiona asumarea prin strategie a consolidării capacităţii administrative a instanţelor, iar în acest sens sunt indicate ca direcţii de acţiune concrete: îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor, finalizarea procesului de informatizare a instanţelor şi dezvoltarea sistemului electronic de management al documentelor la nivelul instanţei.

Pentru a-şi asigura eficienţă însă şi a trece dincolo de nivelul unui document declarativ, strategia pentru perioada 2015-2020 trebuie dublată de un plan de acţiune concret pentru următoarea perioadă, cu indicarea de măsuri şi termene clare de realizare, cu specificarea resurselor umane şi materiale necesare pentru implementarea acestor măsuri, cu nominalizarea factorilor responsabili pentru fiecare din aceste măsuri, fiind absolut necesară o abordare pragmatică şi responsabilă, cu previziuni de costuri şi cu o indicare a surselor de finanţare.


Din punct de vedere al competenţei materiale, Tribunalul Specializat Mureş a soluţionat în primă instanţă până la data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă (15.02.2013) cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi mandat ad-hoc, cererile în materia societăţilor comerciale şi a altor societăţi, cu sau fără personalitate juridică, precum şi în materia registrului comerţului, cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei şi cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare.

De asemenea, în lipsa unei soluţii legislative care se delimiteze clar competenţa instanţelor specializate faţă de secţiile civile ale tribunalelor, pe parcursul anului 2015 Tribunalul Specializat Mureş a soluţionat în primă instanţă şi cererile şi procesele între profesioniştii în materia comerţului şi între aceştia şi neprofesionişti, evaluabile în bani, cu o valoare a obiectului cererii de peste 200.000 lei.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.2 pct.2 din Vechiul Cod procedură civilă, tribunalul specializat a soluţionat, ca instanţă de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în acele materii date prin lege în competenţa lor şi, în baza pct.3 al aceluiaşi articol, ca instanţă de recurs, a soluţionat recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, în primă instanţă, în acele materii date prin lege în competenţa lor şi care potrivit legii nu sunt supuse apelului.

În condiţiile intrării în vigoare la data de 15 februarie 2013 a Legii nr.134/2010 (Noul Cod de Procedură Civilă), în competenţa de primă instanţă a Tribunalului Specializat Mureş au rămas cauzele comerciale care se aflau pe rolul său în curs de judecată la data intrării în vigoare a NCPC şi au intrat în competenţa acestei instanţe şi cererile şi procesele între profesioniştii în materia comerţului şi între aceştia şi neprofesionişti, evaluabile în bani, cu o valoare a obiectului cererii de peste 200.000 lei, precum şi cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi mandat ad-hoc, cererile în materia societăţilor comerciale, precum şi în materia registrului comerţului, cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei şi cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare.

De asemenea, Tribunalul Specializat Mureş a soluţionat în primă instanţă şi cererile prevăzute la art.12 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă adoptată în vara anului 2014 a reprezentat un act normativ extrem de important pentru activitatea instanţei specializate, perioada actuală fiind dedicată eforturilor de implementare a noilor dispoziţii legale şi de interpretare şi aplicare a lor unitară.

Deşi momentul intrării în vigoare al Noului Cod de procedură civilă (NCPC) sau cel al adoptării Legii nr.85/2014 au reprezentat momente potrivite pentru stabilirea legislativă a jurisdicţiei materiale a tribunalelor specializate, aceste momente nu au fost valorificate, Noul Cod de Procedură Civilă necuprinzând dispoziţii exprese în materia competenţei materiale a instanţelor specializate. O clarificare legislativă se impune cu necesitate, iar din acest punct de vedere, atât Ministerul Justiţiei cât şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca autorităţi responsabile de funcţionarea sistemului judiciar, trebuie să acţioneze.




CAPITOLUL I - STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə