3) Dinţii speciali ce sunt construiţi pe principii mecanice în vederea sporirii eficienţei masticatorii şi stabilităţii protezelor totale. În general reprezintă tehnici de autor, în cadrul unor scheme ocluzale distincte, contribuind în anumite condiţii la îmbunătăţirea masticaţiei. Ei însă sunt respinşi de majoritatea pacienţilor şi practicienilor datorită morfologiei lor diferite de a dinţilor naturali cât şi datorită marii dificultăţi de obţinere a unei articulări balansate.
Dinţi artificiali micşti: metalo-plastici sau metalo-ceramici
Astăzi sunt utilizaţi în proporţie de 85% la confecţionarea protezelor totale. Ei sunt folosiţi cu precădere în următoarele situaţii:
Astăzi sunt utilizaţi în proporţie de 85% la confecţionarea protezelor totale. Ei sunt folosiţi cu precădere în următoarele situaţii:
La proteze unimaxilare când antagoniştii sunt confecţionaţi din aliaje nobile, răşini acrilice sau diacrilice, pentru a preveni o uzură exagerată a acestora;
Când antagoniştii sunt dinţi naturali cu nivel crescut de uzură sau cu mobilitate importantă;
Când este un câmp protetic deficitar.
Sunt cel mai frecvent utilizaţi, fiind obţinuţi industrial sau manufactural (în laboratorul de tehnică dentară) în matriţe metalice în care se introduce o pastă obţinută prin amestecul monomerului cu polimerul, polimerizarea obţinându-se de obicei cu ajutorul căldurii (termopolimerizare).
Sunt cel mai frecvent utilizaţi, fiind obţinuţi industrial sau manufactural (în laboratorul de tehnică dentară) în matriţe metalice în care se introduce o pastă obţinută prin amestecul monomerului cu polimerul, polimerizarea obţinându-se de obicei cu ajutorul căldurii (termopolimerizare).
Au o rezistenţă mecanică scăzută la abrazie ceea ce duce la modificarea reliefului ocluzal, ineficienţă masticatorie, disfuncţie ocluzală şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie.
Din punct de vedere chimic sunt compuşi din polimetacrilat de metil copolimerizat cu agenţi de reticulare. În zonele de fixare în baza protezelor concentraţia agentului de reticulare va fi mai redusă, pentru a facilita adeziunea chimică la acest nivel.
Din punct de vedere chimic sunt compuşi din polimetacrilat de metil copolimerizat cu agenţi de reticulare. În zonele de fixare în baza protezelor concentraţia agentului de reticulare va fi mai redusă, pentru a facilita adeziunea chimică la acest nivel.
Dinţii artificiali confecţionaţi industrial se realizează prin injectare în straturi în ştanţe metalice unde sunt polimerizaţi la 250°C şi sub presiune de 8 N/cm². Această polimerizare le conferă calităţi superioare:
Dinţii artificiali confecţionaţi industrial se realizează prin injectare în straturi în ştanţe metalice unde sunt polimerizaţi la 250°C şi sub presiune de 8 N/cm². Această polimerizare le conferă calităţi superioare:
Structură compactă, fiind mai greu penetraţi de lichidul bucal. Porozitatea este absentă la suprafaţă şi la un milimetru adâncime;
Structură compactă, fiind mai greu penetraţi de lichidul bucal. Porozitatea este absentă la suprafaţă şi la un milimetru adâncime;
Proprietăţi mecanice sporite, abrazându-se într-un ritm ceva mai lent;
Stabilitate cromatică mai mare în timp.
Referitor la cromatică, aceşti dinţi trebuie să aibă cel puţin două nuanţe, una mai transparentă în zona incizală sau ocluzală şi una de bază, iar trecerea între nuanţe va fi gradată. Astăzi însă, majoritatea producătorilor realizează dinţii acrilici în trei nuanţe (masă dentinară, de colet, incizală) adăugându-se chiar substanţe fluorescente.
Referitor la cromatică, aceşti dinţi trebuie să aibă cel puţin două nuanţe, una mai transparentă în zona incizală sau ocluzală şi una de bază, iar trecerea între nuanţe va fi gradată. Astăzi însă, majoritatea producătorilor realizează dinţii acrilici în trei nuanţe (masă dentinară, de colet, incizală) adăugându-se chiar substanţe fluorescente.