toată suferinţa mea lui Dumnezeu…”........................ 177
Părintele Dumitru Bălaşa, un erou al
lui Hristos..................................................................... 182
Părintele Liviu Brânzaş: Modele contemporane
de sfinţenie şi mărturisire creştină………………....... 187
Nicolae Purcărea, un mărturisitor al
minunilor lui Dumnezeu……………………………........... 191
George Enache: Episcopul-martir Nicolae
Popovici, sau despre curajul de a rosti …………......... 197
Gheorghe Andreica: Mucenicia lui
Niţă Cornel în lagărul de la Piteşti…………….......... 204
Un sfânt printre noi – părintele
Constantin Sârbu …………………….…………………......... 207
Lacrimi, mângâieri, pătimiri ………………………...... 221
PARTEA A TREIA: REPERE
Î.P.S. Justinian Chira: Martirii secolului XX …...... 243
Părintele Hrisostom Manolescu: „Să ne apropiem
de vieţile sfinţilor mucenici din închisori”.............. 261
Preot prof. dr. Mihai Valică:
România între martiraj, asumare a
istoriei şi teroare ideologică ………………………….... 268
Părintele Serafim Rose: Despre rugăciunea
către sfinţii necanonizaţi...........................................284
Despre cultul Sfântului Simeon Evlaviosul
şi cel al noilor mucenici..............................................290
Protoprezbiter Gheorghe Metallinos:
Fenomenul Neomartirilor: importanţa lor
teologică şi naţională................................................. 310
Sorin Lavric: Nevoia de martiri ......………............… 326
Danion Vasile: „Să nu ne uităm mucenicii” ….....… 334
Despre prăznuirea noilor mucenici în
Biserica Ortodoxă...................................................... 351
File din Patericul temniţelor......................................357
Acatistul Noului Mucenic Valeriu Gafencu,
Sfântul închisorilor............................................................. 362
1 Ieroschimonahul Selafiil de la Noul Neamţ, Dragostea care nu cade niciodată - interviuri şi relatări de ieromonahul Savatie Baştovoi, Editura Cathisma, Bucureşti, 2010, p. 87 (notele de subsol care nu sunt ale autorilor sau ale traducătorilor îmi aparţin - Ciprian Voicilă.)
2 Din Penticostar, adică Sfintele slujbe de la Duminica Paştilor până la Duminica Tuturor Sfinţilor, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1999, p. 373 (n. ed.).
3 Vieţile Sfinţilor pe luna decembrie, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 316 (n. ed.).
4 Totuşi, există o mare diferenţă între procedura canonizării unei împărătese, procedură care durează vreme îndelungată, şi cea a unui mucenic sau a unor mucenici, unde, conform tot aceleiaşi predanii, este nevoie doar să se cerceteze dacă au murit mărturisind credinţa ortodoxă, caz în care nu există niciun motiv obiectiv pentru amânarea canonizării sine die. Tocmai de aceea Sinodul Bisericii Ruse a canonizat sute de noi mucenici, ierarhi, preoţi şi mireni. Criteriile de canonizare nu sunt locale, nu sunt părtinitoare, ci sunt soborniceşti – pretutindeni aceleaşi în toată Biserica. Deci dacă au putut fi canonizaţi noii mucenici din Rusia, de aceleaşi criterii – şi nu de altele – trebuie să se ţină seama la canonizarea noilor mucenici români (n. ed.).
5 Din păcate, datorită importanţei canonizării noilor mucenici români, au apărut şi unele ispite între unii dintre cei care susţin această cauză nobilă. Deşi mare parte dintre aceştia au semnat adeziunea sau chiar s-au implicat în sprijinirea Campaniei Din temniţe spre Sinaxare (vezi www.sfintii-inchisorilor.ro /argument/), ulterior au apărut diferite curente de opinie, uneori radical contrare. În acest volum (tipărit în cadrul campaniei mai sus-menţionate) sunt adunate mărturii şi poziţii - inedite sau nu - aparţinând acestor curente. Cei care şi-au dat acordul pentru a le include textele aici, fie că este vorba despre texte originale sau despre interviuri, nu au solicitat eliminarea materialelor celor aflaţi pe baricade diferite. Ceea ce este un semn dătător de nădejde. Problema canonizării noilor mucenici este prea importantă pentru a fi confiscată de vreo persoană, de vreun grup sau de vreo asociaţie – şi oricine ar încerca să facă aşa ceva ar cădea în derizoriu. Sfinţii închisorilor au rezistat împreună, chiar şi când erau singuri în celule. Ei constituie cel mai bun model de urmat şi în viaţa de zi cu zi, nefiind doar subiecte care pot fi abordate în cărţi, articole sau conferinţe. Editarea volumului de faţă se doreşte a fi şi un nou început bun în împreună-lucrare (n. ed.).
6 Este vorba de volumul Spitalul creştin, realizat în colaborare cu dr. Pavel Chirilă, apărut la Editura Christiana în anul 2004. Despre lansarea ediţiei greceşti, detalii pe
www.asiiromani.com/stiri-diaspora/grecia/6627-o-sear-deosebit-lansare-de-carte-la-larisa.html (n. a.).
7 Textul conferinţei a fost tipărit iniţial în prima ediţie a volumului Mărturisitorii. Minuni. Mărturii. Repere, Editura Lucman, Bucureşti, 2010, pp. 256-272 (n. a.).
8 Dintre aceştia, doi mitropoliţi şi trei arhiepiscopi au dorit să rămână în anonimat (n. a.).
9 Apocalipsa 6,9: ...şicând a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o (n. a.).
10 Vezi Monahul Moise, Sfântul închisorilor, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007. Cartea se referă la unul dintre martirii închisorilor româneşti, Valeriu Gafencu (n. a.).
11 Vezi Evrei 12, 1: De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte (n. a.).
12 Vezi I Corinteni12, 12 14 (n. a.).
13 Vezi Pr. dr. Mihai Valică, prof. dr. Pavel Chirilă, dr. Andreia Băndoiu şi dr. ec. Cristian George Popescu, Teologia Socială, Editura Christiana, Bucureşti, 2007, pp. 165-166 (n. a.).
14 Cf. „Fiecare în rândul cetei sale”. Pentru o teologie a neamului, de Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Răzvan Codrescu, Radu Preda, Editura Christiana, Bucureşti, 2003, mai ales paginile 9 15, 95 119 şi 175 187. Titlul volumului are întemeierea în I Corinteni 15, 22 23: Căci precum în Adam toţi mor, aşa în Hristos toţi vor învia. Darfiecare în rândul cetei sale...” Cf. Răzvan Codrescu, Cartea îndreptărilor, Ed. Christiana, Bucureşti, 2004 (secţiunea „Dreptatea neamurilor”).
15 Pentru raportul ortodox dintre Biserică şi politică, cf., între altele, Costion Nicolescu, Teologul în cetate. Părintele Stăniloae şi aria politicii, Ed. Christiana, Bucureşti, 2003 (cu ample citate din publicistica părintelui Stăniloae de dinainte de 1945). Pentru o abordare mai recentă, cf. Radu Preda, Biserica în Stat. O invitaţie la dezbatere, Ed. Scripta, Bucureşti, 1999 (n. a.).
16 Acest acatist este citit în fiecare miercuri la ora 9 dimineaţa, în faţa icoanei Maicii Domnului, lângă care sunt puse moaştele sfinţilor închisorilor (n. a.).
17 Din revista Familia ortodoxă, nr. 11/2010 (n. ed.).
18 Apărut iniţial în revista Atitudini, nr. 6/2009, pp. 32-35 (n. ed.).
19 Stareţul mănăstirii Sfântul Sava, părintele Evdochim, este unul dintre cei mai renumiţi părinţi duhovniceşti contemporani. De aceea, mărturia sa - care apare într-unul din capitolele următoare - este cu atât mai credibilă (n. ed.).
20 Material preluat de pe ramurainflorita.blogspot.com/2009/08/laudati-pe-dumnezeu-intru-sfintii-sai.html (n. ed.).
21 Fragment din predica ţinută la hramul Mănăstirii Petru Vodă, pe 8 noiembrie 2009. Predica se poate viziona pe apologeticum.wordpress.com/2009/11/11/danion-vasile-predica-la-hramul-manastirii-petru-voda/ (n. ed.).
22 Traducere din limba greacă de asist. univ. Ion Marian Croitoru (n. ed.).
23 Acest material a fost preluat din revista Familia ortodoxă, nr. 9/2009, pp. 58-59, unde a fost tipărit sub titlul Părinţii atoniţi se închină cu evlavie la mărturisitorii români din temniţele comuniste (n. ed.).
24 Traducere de monahul Gherontie de la Mănăstirea Sfântul Pavel, Sfântul Munte Athos, din originalul în limba greacă: Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să i-o dăm - Povăţuind poporul lui Dumnezeu, de Arhimandritul Epifanie Teodoropoulos, Editura Sihăstria „Celei pline de dar”, Trizina, 2003, pp. 137-139 (n. ed.).
25 Articolul a apărut în Vestitorul Ortodoxiei, din 15 iulie 1999 (n. ed.).
26 Cu câteva luni mai devreme, pe 5 octombrie 1998, familia părintelui Ilie Lăcătuşu depusese un alt memoriu privitor la canonizarea părintelui (cf. http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-ilie-lacatusu-118559.html), dar nu se dăduse niciun răspuns oficial (n. ed.).
27 Publicat în Vestitorul Ortodoxiei, din 15 iulie 1999 (n. ed.).
28 http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-3672314-pelerinaj-moastele-parintelui-ilie-lacatusu-25-ani-moarte.htm (n. ed.).
29 www.adevarul.ro/locale/bucuresti/MISTERELE_BUCURESTIULUI_Moastele_parintelui_Ilie_Lacatusul_din_Cimitirul_Giulesti-facatoare_de_minuni_0_354564609.html (n. ed.).
30 Diferenţa dintre canonizarea unui mucenic şi a altor feluri de sfinţi este că, în cazul mucenicilor, nu este nevoie decât de confirmarea faptului că au adormit în credinţa ortodoxă. În celelalte cazuri, pentru canonizare este nevoie de o cercetare îndelungată (n. ed.).
31 Mărturiile au apărut în ziarul Curentul, 14 ianuarie 2000, p. 16 (n. ed.).
32 Părintele Ilie Lăcătuşu a fost pictat ca sfânt pe peretele exterior al bisericii Mănăstirii Petru Vodă (n. ed.).
33 Cuvântul părintelui Justin a apărut în ziarul Azi, din 23-24 iulie 1999 (n. ed.).
34 Condacul a fost tipărit în ziarul Curentul, 14 ianuarie 2000, p. 16 (n. ed.).
35 Interviu realizat de Danion Vasile, material preluat din revista Atitudini, nr. 3/2008, pp. 28-29 (n. ed.).
36 După 15 ani (n. ed.).
37 Fiind impresionat de mulţimea minunilor făcute de cel pe care îl consider Sfântul Ilie Lăcătuşu, am pornit strângerea materialelor pentru un volum separat, intitulat Viaţa şi minunile părintelui Ilie Lăcătuşu. Îi rog pe toţi cei care pot da mărturii despre astfel de minuni să mă contacteze pe adresa de e-mail ciprianvoicila@yahoo.com (n. ed.).
38 Mărturie postată pe www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1048510-parintele-ilie-lacatusu-rugaciunea-lui-era-profunda-neincetata.htm (n.ed.).
39 Mărturie postată pe www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1048510-parintele-ilie-lacatusu-rugaciunea-lui-era-profunda-neincetata.htm (n.ed.).
40 Mărturie postată pe www.razbointrucuvant.ro/2009/07/22/pomenirea-fericitului-marturisitor-ilie-lacatusu-cu-adevarat-avea-darul-smereniei/.
Şi alţi copii au simţit la fel, nevenindu-le să creadă că au în faţa lor un om mort (n.ed.).
41 Mărturie postată pe www.razbointrucuvant.ro/2009/07/22/pomenirea-fericitului-marturisitor-ilie-lacatusu-cu-adevarat-avea-darul-smereniei/
(n.ed.).
42 Mărturie apărută în ziarul Curentul, 14 ianuarie 2000, p. 16 (n. ed.).
43 La pagina 86 (n. ed.).
44 Ambele mărturii pot fi vizionate pe www.sfintii-inchisorilor.ro/2010/11/pr-iulian-si-mireasma-sfintilor/(n. ed.).
45 În biserica Învierea Domnului, la rugămintea părintelui Aniţulesei, au fost zugrăviţi şi Cuviosul Vichentie şi alţi sfinţi - necanonizaţi încă - din secolul XX. Trebuie menţionat faptul că în biserică se află o parte din moaştele Cuviosului Vichentie Mălău (n. ed.).
46 De fapt, întâmplarea a avut loc pe 12 iunie 2009. Părintele a menţionat ulterior acest amănunt, confirmat şi de persoana în casa căreia s-a întâmplat minunea (n. ed.).
47 Le-a postat pe panteaclaudiu.blogspot.com/2010/03/conferinta-danion-vasile-sfintii.html . Una dintre fotografii se poate vedea pe coperta 4 a cărţii de faţă (n. ed.).
48 doarortodox.wordpress.com/2010/03/20/la-pomenirea-unui-an-de-la-minunea-de-la-ia%C8%99i-aceasta-se-repeta-in-acela%C8%99i-loc/ (n. ed.).
49 El a postat şi câteva materiale video cu minunea respectivă pe saccsiv.wordpress.com/2009/03/21/filmari-cu-minunea-izvorarii-de-mir-la-conferinta-teologului-danion-vasile-de-la-iasi/(n. ed.).
50 saccsiv.wordpress.com/2010/03/19/ultima-ora-la-iasi-din-moastele-sfintilor-inchisorilor-a-izvorat-mir-din-nou-%E2%80%A6-slavit-fie-bunul-dumnezeu/#comments (n. ed.).
51 Mărturie preluată de pe
apologeticum.wordpress.com/2010/03/21/sfintele-moaste-au-izvorat-din-nou-mir-la-manastirea-petru-voda/. Minunea a avut loc în noaptea dintre 20 spre 21 martie 2010, când racla cu sfintele moaşte a fost dusă la Mănăstirea Petru Vodă, pentru a fi pusă spre închinare (n. ed.).
52 Autoarea acestei mărturii este o fetiţă de doar şapte ani, pe care am cunoscut-o şi eu. Părinţii ei au considerat că este potrivit să nu îi apară decât iniţialele. E bine să se precizeze şi faptul că, în racla respectivă, lângă o părticică din sfintele moaşte din care a izvorât mir la Iaşi, se aflau şi alte părticele de sfinte moaşte (n. ed.).
53 Mărturii preluate de pe : saccsiv.wordpress.com/2010/03/24/timisoara-moastele-sfintilor-inchisorilor-si-demonizatul/ (n. ed.).
54 Interviu realizat de Raluca Tănăseanu în octombrie 2005. Câteva fragmente din acest interviu au fost incluse de părintele Moise de la Oaşa în interviul pe care i l-a luat el însuşi părintelui Calciu şi pe care l-a tipărit în volumul Viaţa părintelui Gheorghe Calciu, Editura Christiana, Bucureşti, 2007 (n. ed.).
55 Fragment dintr-un interviu cu părintele Justin Pârvu, apărut sub titlul Cine ţine Ortodoxia românească?, în revista Atitudini, Nr. 4/2009, pp. 22-28 (n. ed.).
56 Fragment dintr-un interviu realizat de monahia Fotini, apărut sub titlul Aiudul - jertfă şi sfinţire, apărut în revista Atitudini, nr 3/2008, pp. 24- 27 (n. ed.).
57 Mărturia video este postată pe www.sfintii-inchisorilor.ro/2009/05/pr-sofian-boghiu-rugaciunile-celor-din-inchisori/ (n. ed.).
58 Fragmente dintr-un interviu filmat de Rafail Udrişte în 2008.
59 Interviu apărut sub titlul Femei martire - Maica Pangratia de la Mănăstirea Viforâta, în revista Atitudini, nr. 2/2008, pp. 71-74 şi nr. 3/2008, pp. 34-40 (n. ed.).
60 Interviu realizat de Raluca Tănăseanu, apărut în revista Familia ortodoxă, nr. 3/ 2010. Maica Mina nu a vrut să se facă public la ce mănăstire vieţuieşte (n. ed.).
61 Interviu realizat de Raluca Tănăseanu, apărut în revista Familia ortodoxă, nr. 5/ 2010 (n. ed.).
62 Material preluat de pe www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/aotel/strigat/default.asp.htm (n. ed.).
63 Din revista Familia ortodoxă, nr. 9/2010, pp. 8-11 (n. ed.).
64 Regimul celular este un regim special la care sunt supuşi, temporar, unii deţinuţi, care sunt închişi singuri în celule (n. ed.).
65 Fragment preluat din volumul lui Fabian Seiche Martiri şi mărturisitori români din secolul XX – închisorile comuniste din România, Editura Agaton, Făgăraş, 2010, pp. 106-109 (n. ed.).
66 Cuvânt rostit la Congresul foştilor deţinuţi politic, Braşov, 1991, publicat în Veghea, nr. 5/2008 (n. ed.).
67 Interviu realizat de Florin Palas, apărut în revista Veghea, în 2008. Materialul a fost preluat de pe
vlad-mihai.blogspot.com/2009/04/martyria-nicolae-purcarea-slujba.html (n. ed.).
68 Articol apărut în revista Rost, nr. 5/iulie 2003 (n. ed.).
69 Fragment din volumul Mărturii…, mărturii…, cap. 33-34, citat în revista Atitudini, nr. 7/2009, pp. 68-69 (n. ed.).
70 Din articolul Preotul Constantin Sârbu – dăruire şi har, apărut în revista Familia ortodoxă, nr. 10/2010, p. 7 (n. ed.).
71 Volum apărut la Editura Bunavestire, Galaţi, în anul 2004 - din care reproducem aici mai multe citate (n. ed.).
72 În unele cărţi apar date inexacte privitoare la moartea părintelui. În volumul lui Mihai Rădulescu Rugul aprins (Editura Ramida, Bucureşti, 1993) se menţionează - la pagina 53 - că părintele a murit în lagărul de la Periprava, iar în volumul lui Vasile Manea, Preoţi ortodocşi în închisorile comuniste (Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 1994, p. 231) scrie că „a decedat la 23 octombrie 1975, la scurtă vreme după ce Securitatea l-a internat într-un centru de boli mintale”. Relatarea doamnei Octavia Tăslăuanu, reprodusă aici, este confirmată şi de alţi ucenici ai părintelui. Un tânăr teolog, Vela Gheorghe, scrie: „De la unii din credincioşii care au frecventat în timpul comunismului această biserică unde a slujit părintele Sârbu (care în timpul comunismului veneau din multe părţi ale Bucureştiului la părintele Sârbu, căutându-l pentru spovedanie şi îndrumare…) am aflat că părintele Sârbu nu a murit de moarte «naturală»! Ci ultima dată când a fost operat, medicii au primit «ordin» de la securitate ca să «procedeze» în aşa fel cu părintele încât să nu se mai trezească «VIU» de pe masa de operaţie…” apud
www.razbointrucuvant.ro/2009/06/22/preotul-marturisitor-constantin-sarbu-aveti-grija-ca-vor-veni-timpuri-grele/ (n. ed.).
73 Ibid., pp. 31-32 (n. ed.).
74 Ibid., p. 84 (n. ed.).
75 Ibid., pp. 25-57 (n. ed.).
76 Ibid., pp. 181-185 (n. ed.).
77 Părintele Constantin Voicescu a continuat lucrarea părintelui Sârbu cu multă jertfelnicie, fiind el însuşi unul dintre cei care L-au mărtusit pe Hristos în temniţele comuniste (n.a.).
78 Ibid., pp. 184-188 (n .ed.).
79 Din volumul Dosare ultrasecrete, volumul II, Editura Omega, Bucureşti, 2000, p. 111. „Stalin, care folosise cu succes metoda pentru a ajunge la îndepărtarea unor apropiaţi deveniţi în timp incomozi va ajunge el însuşi înspăimântat în ultimii ani de viaţă de posibilitatea unui «complot al medicilor», de această dată îndreptat împotriva sa. Era conştient, ca nimeni altul, că ceea ce făcuse altora i se putea întâmpla şi lui” (n. ed.).
80 „Etienne” era un agent KGB care reuşise să câştige încrederea lui Lev Sedov atât de mult încât, la un moment dat, acesta îi lăsase în păstrare documentele secrete pentru a nu fi sustrase de agenţii KGB (n. ed.).
81 Ibidem, p. 111 (n. ed.).
82 Materiale selectate de Ciprian Voicilă (n. ed.).
83 Adrian Alui Gheorghe, Părintele Justin Pârvu: o viaţă de mărturisitor, Editura Conta, Piatra Neamţ, 2009, pp.70-71 (n. ed.).
84 N. Crainic, Memorii II. Pribeag în ţara mea. Mărturii din închisoare. Memoriu - Răspuns la actul meu de acuzare, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, p. 162 (n. ed.).
85 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1991, pp. 94-95 (n. ed.).
86 Radu Şutu, Carmen Silva - Aiud via Braşov, Editura Majadahonda, Bucureşti, 1996, p. 32 (n. ed.).
87 Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Bucureşti, 2006, pp. 46-47 (n. ed.).
88 Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, ed. cit., p. 43 (n. ed.).
89 Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată, Editura Antim, 2002, pp. 257-258 (n. ed.).
90 Arhim. Arsenie Papacioc, Veşnicia ascunsă într-o clipă, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, p. 85 (n. ed.).
91 Ibid, pp. 86-88 (n. ed.).
92 Ilie Tudor, De sub tăvălug, Editura Curtea Brâncovenească, Constanţa, 2010, p. 85 (n. ed.).
93 Fericiţi cei prigoniţi - martiri ai temniţelor româneşti, Editura Bonifaciu, 2008, ediţie îngrijită de Matei Marin (n. ed.).
94 Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată, ed. cit., p. 274 (n. ed.).
95 „Nu-i chin mai mare-n vremi nenorocite, decât să-ţi aminteşti de clipe fericite” (n. ed.).
96 Liviu Brânzaş, Raza din catacombă, Editura Scara, 2001, pp. 11-13 (n. ed.).
97 Aspazia Oţel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne…, Editura Axa, Botoşani, 2004, pp. 63-64 (n. ed.).
98 Părintele Zosim Oancea, Închisorile unui preot ortodox, Editura Christiana, Bucureşti, 2004, pp. 23-25 (n. ed.).
99 Părintele Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinţei, apud www.sfaturiortodoxe.ro/bejan2-6.htm (n. ed.).
100 Stefan J. Fay − Sokrateion, Humanitas, 1991, p. 148 (n. ed.).
101 Părintele Justin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate, Ed. Credinţa Strămoşească, pp. 57-58.(n. ed.).
102 Preot Nicolae Grebenea, Amintiri din întuneric, Editura Scara, 2005, p. 231 (n. ed.).
103 Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, ed. cit., pp. 151-153 (n. ed.).
104 Neculai Aioanei, Maica Domnului, ocrotitoarea celor prigoniţi de comunişti - Mărturiile unui condamnat la moarte, Editura Agaton, Făgăraş, 2010, p. 11 (n. ed.).
105 Preot Nicolae Grebenea, ibidem, pp. 254-256 (n. ed.).
106 Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, ed. cit., pp. 17-18 (n. ed.).
107 Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, ed. cit., p. 60 (n. ed.).
108 Ibid., p. 62 (n. ed.).
109 Marcel Petrişor, Secretul fortului 13, Editura Timpul, Iaşi, 1994, pp.127-128 (n. ed.).
110 Constantin Oprişan, Cărţile spiritului şi alte poezii, Editura Christiana, Bucureşti, 2009, p. 41, (n. ed.).
111 Fragment din cuvântul rostitla lansarea cărţii Din temniţe spre Sinaxare (apărut la Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008), la Baia Mare, în data de 19 noiembrie 2008. Materialul a fost tipărit în revista Lumea monahilor, nr. 12/2008 (n. ed.).
112 Interviu realizat de Danion Vasile, apărut sub titlul Sfinţii închisorilor, în ziarul Ziua, 24 decembrie 2008. Este postat în format video pe www.sfintii-inchisorilor.ro/category/multimedia/ (n. ed.).
113 Prima parte a conferinţei ţinute la Iaşi, în ziua de 19 martie 2010, cu tema Despre învăţăturile şi minunile noilor mărturisitori. După această conferinţă, dintr-o raclă cu sfinte moaşte de la Aiud a izvorât mir încă o dată, în aceeaşi sală în care izvorâse şi în 2009, pe aceeaşi dată, după altă conferinţă. Minunea, care a pecetluit mărturia despre importanţa canonizării noilor mucenici, este relatată în acest volum în articolul 19 martie 2010 - Minunea se repetă... (n. ed.).
114 Conferinţă ţinută la Deva în ziua de 30 noiembrie 2010 (n. ed.).
115 Vezi, pe larg, Sorin Lavric, Nevoia de martiri, în Moartea martirică, Fundaţia Sfânta Irina, Bucureşti, 2010, p. 65 (n. a.). Textul este inclus în întregime în volumul de faţă (n. ed.).
116 Vezi Evrei 12, 1: De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte (n. a.).
117 Mihai Eminescu, manuscrisul Superfluenţa populaţiei, în Opere, Vol. XV, ediţie critică, Editura Academiei, Bucureşti, 1989, p. 85 (n. a.).
118 Ioan 8, 32(n. a.).
119 Irlandezul C.S. Lewis, în Surprins de bucurie, citat de Claudiu Târziu în c-tarziu.blogspot.com/2010/10/simpozion-de-martirologie-cum-ne.html(n. a.).
120 Mihai Eminescu, manuscrisul Din şedinţele Societăţii România Jună. Naţionaliştii şi Cosmopoliţii, în Opere, Vol. IX, ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1980, p. 457. El scrie: „Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i naţional; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea că-i naţional. Naţionalitatea în margenile adevărului” (n. a.).
121 Apocalipsa 21, 24 (n. a.).
122 Ibidem(n. a.).
123 Apocalipsa 15, 4 (n. a.)
124 Sorin Lavric, Despre martiri, op. cit; vezi şi ziarul Lumina, 15 octombrie 2010 (n. a.).
125 Ibid. (n. a.).
126 Efes. 2, 19(n. a.).
127 Op. cit. (n. a.).
128 Vezi canonizarea recentă a cardinalului Szilárd Bogdánffy, de origine maghiară, sanctificat de curând de Vatican.