Testul Rorschach (Rorschach, 1921)
1. Descriere. Testul constă în prezentarea a zece forme
simetrice, alcătuite din pete de cerneală, pe care subiectul trebuie să le
descrie. Examinatorul notează descrierile subiectului, intervalul de
timp scurs până la primirea răspunsului, dacă în scriere este cuprinsă
întreaga formă sau doar părţi ale acesteia, temele care revin des în
descrierea subiectului, reacţia generală la test.
2. Răspunsurile. Răspunsurile „banale" (de tipul „floare" sau
„piele de urs") nu sugerează un nivel de anxietate sau conflicte
semnificative. In schimb, răspunsurile care conţin teme legate de
sexualitate sau moarte indică, adeseori, conflicte interioare.
•130 Diferenţe interindividuale
1. Acordarea unui punctaj. Interpretarea şi acordarea unui
punctaj sunt sarcini complexe, care cer o pregătire foarte solidă
(Kline, 1983). Există o serie de cercetări care relaţionează scorurile
obţinute la acest test cu fenomene clinice, dar Eysenck (1959)
argumentează că aceste cercetări sunt lipsite de rigoare ştiinţifică. Au
fost elaborate şi o serie de sisteme de acordare a unui punctaj (Beck,
1952; Klopfer şi colab. 1956), dar cei mai mulţi ditnre critici susţin că
sistemul de acordare a unui punctaj propus de Rorschach este
subiectiv şi lipsit de fidelitate.
Testul de apercepţie tematică (TAT) (Murry, 1938)
1. Descriere. TAT constă dintr-o serie de imagini care prezintă
persoane aflate în diferite situaţii, de exmeplu, un băiat în postură
contemplativă, ţinând o vioară sau o femei stând în cadrul unei uşi.
Subiectiv li se cere să descrie şi să spună o scurtă poveste despre
personajele din fiecare imagine.
2. Răspunsurile. Răspunsurile subiecţilor sunt cronometrate şi
înregistrate în detaliu pentru o analiză ulterioară. Examinatorul trebuie
să identifice temele de bază, care pot releva motivaţiile şi nevoile
subiectului, ca şi modul lor caracteristic de a face faţă problemelor.
3. Acordarea unui punctaj. Au fost pjopuse mai multe scheme
empirice de acordare a unui punctaj, pe baza puterii de discriminare
între diferitele grupuri investigate. Kline (1983) pune la îndoială
rigoarea ştiinţifică a acestei investigaţii, ca şi în cazul testului
Rorschach. Totuşi, el a atras atenţia asupra unor scheme de acordare a
unui punctaj propus de Zubin şi colab (1966) pentru TAT, care şi-au
dovedit, parţial, fidelitatea.
Teoriile psihanalitice ale personalităţi 131
Dostları ilə paylaş: |
