Psihologie pastorală

Motivaţiile inconştiente ale homosexualităţii feminine sunt deci multiple. Aceste imaturităţi psiho-afective determină inhibiţii ale impulsului hetero-sexual şi fobie de hetero-sexualitate, manifestându-se prin fugă de bărbat, frică de deflorare, de maternitate, de boli sexuale etc.

Motivaţii exterioare, ca lipsa unei iubiri hetero-sexuale, o deluzie afectivă, chiar conjugală, pot să ducă la homosexualitate, ca compensaţie afectivă: este un regres la un stadiu precedent de dezvoltare psiho-afectivă, şi presupune o predispoziţie latentă. Aceste circumstanţe externe, de fapt, sunt doar cauza dezlănţuitoare a homosexualităţii profunde, care îşi trage originea din primii ani de viaţă. Chiar şi alegerea unui tip de activitate profesională derivă uneori dintr-o latentă predispoziţie homosexuală: uneori unele profesii ca infirmieră, paznic în închisori, învăţătoare, vin alese inconştient întrucât favorizează contactul direct cu acelaşi sex în medii mono-sexuale. Şi anumite atitudini feministe exagerate pot camufla o homosexualitate latentă, mascată de o finalitate-alibi, care are valide raţiuni sociale.⁷⁰

Psihiatrul este arareori consultat în cazurile de homosexualitate feminină, atât pentru că această perversiune are simptome nevrotice mai puţine faţă de cea masculină (şi deci mai puţine motivaţii pentru a căuta tratamente) şi pentru că este trăită cu mai puţine sentimente de culpă, deci e mai puţin cauză de angoase, întrucât prevalează în ea legătura afectivă asupra celei sexuale; poate şi pentru că opinia publică acceptă mai mult convieţuirea a două femei decât a doi bărbaţi; din punct de vedere legislativ, cu excepţia Austriei, Greciei, Finlandei şi Elveţiei, homosexualitatea feminină a fost complet ignorată în trecut, în timp ce legislaţia a fost foarte represivă cu cea masculină aproape în toate ţările.

3.