Raport anual de activitate

I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti

Cel mai important indicator care reflectă calitatea actului de justiţie îl reprezintă ponderea atacabilităţii hotărârilor şi indicele de casare a hotărârilor judecătoreşti.

În cursul anului 2017 au fost promovate un număr de 4.233 căi de atac raportat la un număr de 35.086 de dosare soluţionate, numărul căilor de atac promovate fiind mai mare decât în anul 2016. Comparativ cu numărul de cauze soluţionate în cursul anului 2017, aceste cifre pot fi interpretate în sensul că cetăţenii care s-au adresat Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti au fost în mare măsură mulţumiţi de soluţiile pronunţate, nepromovând cai de atac.

Indicele de atacabilitate a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte situaţia hotărârilor casate, Judecătoria Sector 4 a înregistrat un procent de desfiinţare a hotărârilor de 1,03%, în scădere faţă de anul 2016, când a fost de 1,08%, numărul hotărârilor desfiinţate fiind nesemnificativ în raport de numărul hotărârilor pronunţate în decursul anului.

I.5. Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

Anul	Total hotărâri pronunţate	Total hotărâri desfiinţate	Indice de casare raportat la căile de atac admise imputabile şi neimputabile
2017	35.086	362	1,03%
2016	35.765	388	1,08%
2015	48.686	987	2,03%
2014	40.876	1.090	2,67%
2013	36.133	942	2,60%
2012	36.305	493	1,36%

Referitor la indicele de desfiinţare, apreciem că specializarea judecătorilor pe anumite ramuri de drept reprezintă o măsură de natură să aducă o sporire a calităţii actului de justiţie, magistraţii având posibilitatea de a-şi perfecţiona şi aprofunda cunoştinţele teoretice pe un anumit segment de drept, pe care urmează să le folosească în practică, dobândind experienţă în domeniul respectiv.

Analizând practica de casare în materie civilă şi penală, se poate observa ca, în general, soluţiile pronunţate au fost bine structurate în fapt şi în drept, probatoriul administrat fiind evaluat în mod corect, iar dispoziţiile legale aplicate temeinic.

În considerentele hotărârilor pronunţate se regăsesc probleme legate de aplicarea legii în timp şi în spaţiu, interpretare şi calificare juridică, efecte ale conflictelor ivite între normele procedurale.

Redactarea hotărârilor judecătoreşti s-a realizat, în general, cu respectarea termenelor legale, unele întârzieri datorându-se soluţionării unui număr foarte mare de cauze într-o şedinţă de judecată şi complexităţii unor cauze.

Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti este apreciabilă şi aceasta se datorează preocupării continue a magistraţilor ce funcţionează la această instanţă de a se perfecţiona profesional, de a fi întotdeauna la curent cu toate modificările legislative şi orientările practicii judiciare a instanţelor ierarhic superioare.

În ansamblu, activitatea desfăşurată de magistraţii ce funcţionează la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti se conturează ca fiind una de bună calitate din perspectiva soluţiilor pronunţate de aceştia, în majoritatea lor covârşitoare menţinute în căile de atac.

Desigur, întotdeauna există loc pentru mai bine, iar anul 2018 debutează sub acest augur, dezideratul fiind un indice de casare mai mic decât cel înregistrat în anul 2017.

CAPITOLUL II. DATE STATISTICE PRIVIND RESURSELE UMANE

II.1. Situaţia posturilor

În prezent, sunt prevăzute în schema de personal un număr de 55 posturi de judecători şi 69 de membri ai personalului auxiliar. Numărul mediu de magistraţi care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2017 în cadrul instanţei a fost de 51, iar număr mediu al grefierilor de şedinţă 33.

Anul 2017 a înregistrat o relativă stabilitate a colectivului de magistraţi al instanţei, fiind însă caracterizat de o instabilitate a gradului de ocupare a schemei de personal auxiliar, cauzată de concedii medicale, concedii de creştere a copilului, pensionare, demisie, etc.

Pe parcursul anului 2017, schema de personal nu a suferit modificări nici în privinţa magistraţilor şi nici în cea a personalului auxiliar. Schimbări majore ale schemei de personal privind magistraţii au avut loc în cursul anului 2016, în sensul că aceasta a crescut cu 2 posturi în luna iunie 2016 şi cu încă 14 posturi în luna noiembrie, astfel că de la o schemă de 39 de posturi la sfârşitul anului 2015 s-a ajuns la o schemă de 55 de posturi la sfârşitul anului 2016.

Referitor la situaţia ocupării efective a posturilor de judecători, deşi schema s-a majorat conform celor arătate anterior, ocuparea posturilor s-a făcut treptat, la finalul anului 2016, iar apoi în prima jumătate a anului 2017, în sensul că trei judecători definitivi au fost transferaţi la Judecătoria sector 4 Bucureşti la data de 01.12.2016, alţi doi judecători definitivi au fost transferaţi la data de 01.01.2017, nouă judecători au fost numiţi ca judecători definitivi la Judecătoria sector 4 Bucureşti la data de 30.01.2017, ca urmare a promovării de către aceştia a examenului de capacitate, un alt judecător definitiv a fost transferat la data de 01.02.2017, iar un ultim judecător a fost transferat la data de 01.07.2017.

Se impune a se menţiona şi faptul că anul 2017, instanţa nu a funcţionat cu întreaga schemă de personal privind magistraţii ocupată efectiv, întrucât trei judecători s-au aflat în concediu de creştere copil, doi pe parcursul întregului an, iar unul până în luna mai 2017, un judecător a intrat în concediu medical în luna noiembrie 2017, concediul respectiv fiind urmat de concediul prenatal şi de cel postnatal, un judecător a fost detaşat la Școala Naţională de Grefieri pe parcursul întregului an, iar alt judecător a fost detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii până în luna februarie 2017. De asemenea, activitatea instanţei a fost influenţată şi de faptul că după intrarea în vigoare a Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, un magistrat din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti a fost delegat la Penitenciarul Jilava, respectiv la Spitalul Penitenciar Jilava, fără a mai desfăşura alte activităţi judiciare, iar un alt magistrat a fost desemnat supleant al acestuia.

Din păcate, majorarea schemei de personal privind magistraţii nu a fost însoţită şi de o majorare a schemei de personal privind personalul auxiliar, ceea ce a creat dificultăţi cu privire la constituirea completelor de judecată, în cursul anului 2017 cei mai mulţi dintre grefierii de şedinţă lucrând cu câte doi judecători.

Astfel, din totalul de 69 de posturi ale schemei de personal auxiliar, doar 56 de posturi sunt de grefieri de şedinţă, schema de personal incluzând: grefierul-şef de instanţă, 2 grefieri-şefi de secţie, 53 de grefieri de şedinţă, 7 grefieri arhivari, 1 aprod, 1 agent procedural, 2 muncitori, 2 şoferi. După cum se poate observa, din cele 69 de posturi cuprinse în schemă un număr de 13 posturi reprezintă personal fără atribuţii legale în ceea ce priveşte şedinţa de judecată (grefieri arhivari, aprozi, agent procedural, muncitori şi şoferi).

Nu toate posturile de grefieri de şedinţă din schema de personal au putut fi afectate activităţii de judecată, unei părţi din grefierii în discuţie fiindu-le stabilite alte atribuţii, iar grefierul-şef şi grefierul-şef de secţie neparticipând la şedinţele de judecată.

Astfel, pentru buna desfăşurare a activităţii la Biroul de Executări Penale au fost desemnaţi 4 grefieri, numărul grefierilor repartizaţi fiind stabilit în raport de volumul mare de activitate al acestei instanţe în materie penală şi de faptul că după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, numărul cauzelor soluţionate a fost mai mare, crescând şi numărul operaţiunilor efectuate la Biroul de Executări Penale.

De asemenea, un grefier a fost desemnat pentru a exercita activităţi privind Biroul de Executări Civile, iar un alt grefier pentru a exercita activităţi privind Biroul de Executări Contravenţionale şi Biroul de Persoane Juridice.

Tot astfel, un grefier de şedinţă a fost desemnat cu atribuţii de întocmire a citativelor şi a citaţiilor pentru primul termen de judecată în dosarele înregistrate sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă şi cu întocmirea actelor de procedură pentru procedura prealabilă în dosarele înregistrate după regulile Noului Cod de Procedură Civilă.

Pentru expedierea actelor de procedură a fost desemnat un alt grefier, instanţa având constituit un compartiment de expediţii, numărul dosarelor aflate pe rolul instanţei în cursul anului 2017 fiind de 40.517, numărul dosarelor rulate în şedinţele de judecată de 58.401, iar numărul citaţiilor şi comunicărilor emise de 173.541, din care un număr de 19.038 efectuate prin agent procedural, respectiv 5.037 citaţii şi 14.001 comunicări, iar 154.503 acte de procedură transmise prin poştă (134.610 citaţii şi comunicări şi 17.893 adrese).

Totodată, 4 persoane au fost desemnate pentru a exercita activităţi în cadrul Serviciului Registratură, îndeplinind atribuţii privind: înregistrarea dosarelor și repartizarea aleatorie a cauzelor, înregistrarea corespondenţei primite prin intermediul poştei sau prin alte mijloace de comunicare, înregistrarea părţilor şi completarea datelor statistice, legalizarea hotărârilor și eliberarea certificatelor de grefă, precum şi gestionarea procedurii administrative privind cererile de punere sub interdicţie, trei dintre aceste persoane fiind grefieri de şedinţă, iar una grefier arhivar.

Având în vedere faptul că pentru Serviciul Arhivă sunt disponibili, conform celor de mai sus, un număr de 6 grefieri arhivari, iar numărul total de dosare gestionate de arhiva instanţei este de aproximativ 400.000, arhiva fiind organizată în patru clădiri diferite, din care una în afara localităţii (comuna Tunari), 3 grefieri de şedinţă au fost desemnaţi să efectueze activităţi la compartimentul Arhivă, dintre care unul ţine arhiva dosarelor suspendate, activităţi conexe îndeplinind la acest compartiment şi una dintre persoanele care ocupă postul de muncitor.

În cadrul Serviciului Arhivă este nevoie de personal suplimentar, întrucât dosarele vechi din anii 1963-1993, 2001-2010 şi 2013-2014 se află arhivate în Comuna Tunari, personalul fiind obligat să se deplaseze în afara localităţii pentru a asigura transportul dosarelor programate de justiţiabili, cel puţin o dată pe săptămână doi grefieri arhivari din cadrul compartimentului arhivă fiind scoşi din activitatea lor curentă şi trebuind să se deplaseze la spaţiile de arhivare din comuna Tunari, pentru identificarea şi aducerea în instanţă sau, după caz, pentru restituirea dosarelor şi arhivarea lor în rafturi, activitate epuizantă din punct de vedere fizic şi consumatoare de timp şi de energie.

De asemenea, un grefier de şedinţă a fost desemnat să exercite atribuţii privind Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

Prin urmare, numărul grefierilor de şedinţă care, în cursul anului 2017, au avut atribuţii privind şedinţa de judecată a fost, astfel cum rezultă din cele de mai sus, de 38, media grefierilor care au funcţionat în mod efectiv la instanţă în anul menţionat fiind însă de 33.

Funcţionarea instanţei a fost afectată de numărul mic de posturi al schemei de personal privind grefierii de şedinţă (56 posturi, din care efectiv 38) în raport cu numărul de posturi al schemei de personal privind magistraţii (55), dar şi de absenţele temporare sau de lungă durată ale personalului auxiliar.

Astfel, 4 grefieri de şedinţă s-au aflat în cursul anului 2017 în concediu de creştere a copilului, din care unul dintre grefieri, din cadrul Biroului de Executări Penale, a lipsit tot cursul anului 2017 şi în continuare, altul, de la Biroul de Executări Contravenționale şi de la Biroul de Persoane Juridice, lipseşte începând cu luna martie 2017, concediul său medical continuând cu concediul de creştere a copilului, al treilea grefier, de la Biroul Executări Civile, a lipsit în perioada ianuarie-septembrie 2017, iar ultimul grefier, afectat efectiv şedinţelor de judecată, a lipsit în perioada ianuarie-august 2017.

De asemenea, un alt grefier afectat efectiv şedinţelor de judecată a fost două luni delegat la Tribunalul Bucureşti, iar de la data de 01 martie şi până în luna octombrie 2017 s-a aflat în concediu medical, urmat apoi de concediu de odihnă, acesta revenind la serviciu abia la mijlocul lunii decembrie 2017. Tot în luna decembrie, un grefier din cadrul Biroului de Executări Penale a intrat în concediu medical, situaţie în care se află şi în prezent.

Un alt grefier de şedinţă a fost delegat la Tribunalul Bucureşti pe tot parcursul anului 2017, un grefier de şedinţă din cadrul Secţiei Penale a fost detaşat la Curtea de Apel Bucureşti începând cu data de 01.09.2017, un grefier arhivar a fost detaşat la Curtea de Apel Bucureşti începând cu data de 15.05.2017, alţi doi grefieri de şedinţă au fost transferaţi la alte instanţe în lunile aprilie şi respectiv octombrie 2017, un grefier de şedinţă s-a pensionat la data de 10.01.2017, iar un ultim grefier de şedinţă a demisionat, după ce fusese numit la această instanţă la data de 01.04.2017.

În vederea ocupării posturilor temporar vacante, Curtea de Apel Bucureşti a numit la instanţă, ca grefieri temporari, un grefier de şedinţă în luna mai 2017, un grefier arhivar în luna mai 2017, şi patru grefieri de şedinţă în luna iulie 2017, din care unul doar pentru câteva zile, titularul postului revenind la serviciu, iar altul transferându-se în luna octombrie la Judecătoria Buftea.

Raportat la volumul de activitate al instanței, la specificul cauzelor soluționate de aceasta, la competenţa specială atribuită Judecătoriei sector 4 Bucureşti de Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, nr. 487/2002, republicată, la intrarea în vigoare a Legii nr. 151/2015, privind procedura insolvenței persoanelor fizice, la iminenta intrare în vigoare a dispozițiilor legale privind desfășurarea în camera de consiliu a cercetării judecătorești în materie civilă, la mărirea schemei de personal privind magistrații, care a implicat crearea unor complete de judecată noi, precum şi la posibilitatea înfiinţării în cursul anului 2018 a două secţii civile, este evident că schema de personal privind personalul auxiliar se impune a fi mărită cât mai repede cu putință. Astfel, apreciem ca necesară suplimentarea schemei cu un număr de cel puţin 30 de posturi de grefieri de şedinţă, de 8 posturi de grefieri arhivari, de 3 posturi de aprozi, de 3 posturi de agenţi procedurali şi de un post de informatician.

Trebuie menţionat şi faptul că Regulamentul de Ordine interioară al instanţelor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, prevede un număr de registre şi evidenţe care nu sunt disponibile în aplicaţiile informatice utilizate de sistemul judiciar, astfel încât pentru înregistrarea corectă a datelor şi completarea registrelor/evidenţe este necesară desemnarea unor grefieri cu atribuţii specifice, ceea ce determină ca numărul de personal auxiliar existent în prezent să fie o dată în plus insuficient.

Este relevant a se arăta că atât magistraţii, cât şi grefierii din cadrul instanţei, în special în cadrul secţiei civile, s-au confruntat de-a lungul anului cu un număr mare de dosare pe şedinţa de judecată, şedinţelor de judecată obişnuite, ce cuprind şi cererile de încuviinţare a executării silite, adăugându-li-se şedinţele de confirmare a internării medicale nevoluntare/a externării. Astfel, în fiecare săptămână funcţionează două complete speciale de confirmare a internării medicale nevoluntare/a externării, prezidate, prin rotaţie, pe o perioadă de o săptămână, de toţi judecătorii secţiei civile, şedinţele de judecată ale acestor complete fiind zilnice.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cadrul secţiei penale, unde magistraţii şi grefierii de şedinţă s-au confruntat în cursul anului 2017 cu cererile înregistrate în temeiul Legii nr. 169/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, pentru soluţionarea acestor cauze, în număr total de 328, fiind create două complete speciale cu activitate temporară, prezidate săptămânal, prin rotaţie, de majoritatea judecătorilor secţiei penale.

Concluzionând, arătăm că în anul 2017 încărcătura medie pe grefierul de şedinţă la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a fost de 926 de cauze în secţia penală şi de 1.755 cauze în secţia civilă.

Considerăm că este absolut necesară păstrarea unui nivel echilibrat şi rezonabil al activităţii grefierilor din şedinţele de judecată, întrucât, în vederea înfăptuirii actului de justiţie, munca grefierilor constituie un real sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce le revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţei. Grefierul contribuie în mod semnificativ la soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, fiind în acelaşi timp şi cel ce intră în contact direct cu publicul, aspect relevant pentru crearea imaginii justiţiei.