Raport de bilanţ 2008

Durata de solutionare a cauzelor in materie civila

De asemenea, în materie penală, se poate constata, tot cu titlu de excepţie anumite deficienţe privind aplicarea dispoziţiilor art. 257-284 cod pr penală, în sensul că deşi asemenea dispoziţii erau pe deplin aplicabile, în cauză existând dovezi suficiente că o parte nu s-a prezentat, ea putând fi adusă în faţa instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, judecătorul dispunând în continuare citarea acesteia.
Durata de solutionare a cauzelor in materie penala

Toate aceste elemente trebuie eliminate din activitatea de judecată, iar magistratul trebuie responsabilizat în acest sens.

3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei
În vederea unificării practicii judiciare, o importanţă deosebită au avut-o întâlnirile efectuate la nivelul Curţii de Apel Craiova, trimestrial, pentru stabilirea şi clarificarea unor probleme de drept abordate şi interpretate în mod diferit la nivelul instanţelor.

Asemenea întâlniri au avut cu atât mai multa importanta, cu cât participanţii s-au putut bucura si de prezenta unor judecători ai instanţei supreme, în măsura să aducă la cunoştinţa orientări de actualitate în problemele de drept.

Semnificative au fost si şedinţele Adunării Generale a judecătorilor instanţei noastre , în cadrul dezbaterii problemelor de învăţământ profesional , dar şi a analizei practicii de casare, lunar, ocazie cu care s-a procedat la identificarea unor elemente de practica neunitara , argumentându-se puncte de vedere contrarii si fiind înaintate instanţelor superioare în vederea punerii lor in discuţie cu ocazia întâlnirilor lor trimestriale.

O parte a problemelor de drept rezolvare neunitar au fost lămurite în urma recursurilor in interesul legii admise de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Secţiile Unite, însă o mare parte îşi aşteaptă în continuare dezlegarea.

3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

A. - Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel centralizat (I.N.M), cât şi prin programe de formare profesională desfăşurată la nivelul instanţei
Referitor la acest aspect, se impune sa precizam ca o parte din magistraţii instanţei noastre au beneficiat in cursul anului 2014 de participarea la Procesul de formare continua a judecătorilor si de formare a formatorilor, in cadrul proiectului PHARE, desfăşurat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul Naţional al Magistraturii, însă într-un număr mult mai redus datorită perioadei dificile din punct de vedere financiar pe care o traversăm.

Astfel, domnul judecător Ion Grozăvescu a participat la seminarul cu tema Justiţie pentru minori” în perioada 19 – 20 mai 2014, ce s-a desfăşurat la Bucureşti .

Conducerea instanţei a participat de asemenea la seminarii privind managementul judiciar şi dezvoltare profesională.

Domnul judecător Veselin Florin a participat la seminarul format din 2 module de limbă franceză a câte 30 de ore fiecare, nivelul B1, organizat în perioadele 15 – 19 septembrie şi 13 – 17 octombrie 2014 la sediul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen din Ploieşti, jud. Prahova

Doamna judecător Galetan Lucia a participat la seminarul format din 2 module de limbă franceză a câte 30 de ore fiecare, nivelul B1, organizat în perioadele 03 – 07 noiembrie şi 24 – 28 noiembrie 2014 la sediul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen din Ploieşti, jud. Prahova

Doamnele judecător Defta Doina Stoicea Mihaela, Soare Daniela şi Buzatu Victoria au participat la seminarului cu tema “ Noul Cod civil Aspecte de dreptul familiei” ce se va desfăşura în municipiul Craiova în perioada 22 – 23 septembrie 2014.

De asemenea domnul judecător Ivan Marian, a participat la seminarul cu tema„ Sancţiunile prevăzute de Noul cod penal”, ce se va desfăşura în data de 10.10.2014 la Drobeta Turnu Severin, seminar organizat de Tribunalul Mehedinţi în colaborare cu Curtea de Apel Craiova.

Doamnelor judecător Soare Daniela şi Buzatu Victoria la seminarul cu tema „ Consideraţii generale cu privire la măsurile preventive în noul Cod de procedură penală” organizat de Curtea de Apel Craiova în cadrul Programului de formare profesională continuă la nivel descentralizat la Tribunalul Olt, care s-a desfăşura în data de 03.12.2014.

Domnii judecători Soare Daniela, Galetan Lucia şi Măceşeanu Constantin Cristinel au participat la seminarului cu tema “ Noul Cod Penal” ce s-a desfăşura în municipiul Craiova în perioada 03 – 04 martie 2014.

Deşi toţi magistraţii instanţei noastre îşi exprimaseră opţiunile la finele anului 2014, in vederea participării lor la asemenea seminarii concepute si desfăşurate în scopul formarii continue, în urma selectării, doar o parte dintre ei au beneficiar de asemenea cursuri.

Ne exprimam speranţa că în anul 2014 se va asigura pentru toţi judecătorii instanţei noastre participarea la Programul de formare continua, la nivel centralizat , având in vedere ca temele abordate sunt extrem de utile muncii magistratului.

In fine, semnificative au fost si şedinţele Adunării Generale a judecătorilor instanţei noastre , in cadrul dezbaterii problemelor de învăţământ profesional , dar si a analizei practicii de casare, lunar, ocazie cu care s-a procedat la identificarea unor elemente de practica neunitara, argumentându-se puncte de vedere contrarii si fiind înaintate instanţelor superioare în vederea punerii lor in discuţie cu ocazia întâlnirilor lor trimestriale.

B. - Aspecte privind formarea continuă a personalului auxiliar, la nivel centralizat(S.N.G), cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.
Referitor la acest aspect, se impune sa precizam ca o parte din personalul auxiliar al instanţei noastre a beneficiat în cursul anului 2014 de participarea la Procesul de formare continua desfăşurat de Şcoala Naţională de Grefieri prin Institutul Naţional al Magistraturii, însă într-un număr mult mai redus datorită perioadei dificile din punct de vedere financiar pe care o traversăm.

Astfel doamna grefier şef Buturoagă Dorina a participat la seminarul cu tema „Statistică şi Ecris”, organizat la Curtea de Apel Craiova, în ziua de 30 septembrie 2014.

De asemenea doamna grefier şef Buturoagă Dorina şi domnul grefier Andrei Dan au participat la seminarul cu tema „Informaţii clasificate”, care va avea loc la Craiova, Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Drept în ziua de 10 octombrie 2014 .

Domnul grefier Fieraru Daniel a participat la seminarului cu tema „Executări penale” , ce se va desfăşura în perioada 11 – 13.11.2014, la Centru de pregătire şi perfecţionare Giroc.

Domnii grefieri Bâzganu Nicolina, Rotaru Violeta, Duică Daniel şi Dodiţoiu Cristiana au participat laseminarul cu tema „Drept procesual civil „ organizat la Craiova, Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Drept în zilele de 01 aprilie 2014 şi 02 aprilie 2014.

Domnii grefieri Vasile Daniela, Pascu Elena, Fieraru Daniel, Andrei Dan au participat la seminarul cu tema „Drept procesual penal „ organizat la Craiova, Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Drept în zilele de 06 mai 2014 şi 07 mai 2014

Semnificative au fost si şedinţele organizate lunar în cadrul instanţei noastre, cu ocazia dezbaterii temelor de învăţământ profesional susţinute sub coordonarea domnului judecător Veselin Florin Cristian, delegat la compartimentul învăţământului profesional cu grefierii.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2014
Activitatea de judecată a instanţei s-a desfăşurat în anul 2014 sub imperiul modificărilor legislative prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 286/2009 privind Noul Cod penal şi Legii nr.135/2010 privind Noul Cod de procedură penală.

Intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală şi Noului Cod penal la 15 februarie 2014 marchează o nouă etapă importantă în reforma sistemului judiciar din România. Noile reglementări oferă cadrul legal necesar pentru simplificarea şi accelerarea procedurilor în materie procesual- penală şi contribuie la creşterea calităţii actului de justiţie, definind mijloacele necesare pentru asigurarea unei practici unitare.

În expunerea de motive la această lege s-a arătat că lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor reprezintă una dintre disfuncţionalităţile majore ale justiţiei din România. Faţă de împrejurarea că procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată, s-a conştientizat faptul că eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii.

Sub aspectul lipsei de celeritate în soluţionarea cauzelor, trebuie precizat că România a fost condamnată constant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor.

Prin prin intrarea în vigoare a noului cod penal şi noului cod de procedură penală s-a urmărit, ca obiect esenţial, crearea în material dreptului substanţial şi a procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Noile acte normative, respectiv noul cod penal şi noul cod de procedură penală constituie un pas semnificativ în dinamica vieţii juridice româneşti. Modificările aduse legislaţiei penale prefigurează reforma legislaţiei naţionale, în sensul identificării mecanismelor necesare accelerării soluţionării proceselor, ca o coordonată esenţială a statului de drept şi alinierea acesteia la normele dreptului european.

Oportunitatea modificării anumitor instituţii juridice, precum şi capacitatea sistemului judiciar de a pune în aplicare noutăţile aduse prin această lege au prilejuit exprimarea unor opinii diferite, însă evaluarea acestora se va face pe baza rezultatelor, progreselor ce vor fi obţinute în activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Pentru magistraţi, avocaţi şi alţi participanţi noile reglementări necesită un efort nemaiîntâlnit de asimilare şi aplicare corectă.

Ca urmare, practicienii s-au confruntat cu probleme deosebite privind aplicarea tuturor dispozițiilor noului cod, îndeosebi cu acele norme care privesc aplicarea legii în timp.

CAPITOLUL III – RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
Şi anul 2014 a constituit o etapă de maximă importanţă în îndeplinirea masurilor din Planul de Acţiune pentru Reforma Sistemului Judiciar, iar din aceasta perspectivă colectivul de judecători al instanţei, precum şi întregul personal colaborator de specialitate au depus eforturi considerabile în vederea creşterii nivelului calităţii actului de justiţie , în condiţii de deplina eficienţă.

De asemenea un accent deosebit , colectivul de magistraţi din această instanţă a pus în vederea atingerii obiectivelor ridicate de mecanismul de cooperare şi modificare în care s-a menţionat că, România nu a reuşit să menţină ritmul reformelor în domeniul justiţiei. Inserarea acestor obiective prioritare în activitatea instanţei este de natură să-i asigure pe cei care apelează la soluţionarea unor litigii pe cale judecătorească, să beneficieze de progresele realizate în domeniul libertăţii securităţii şi justiţiei, şi să aibă credinţa că drepturile lor sunt integral respectate.

Intervenţiile succesive ale legiuitorului şi necesitatea creării unei practici unitare, uniforme au condus la o mai mare responsabilizare a magistraţilor în aplicarea textelor de lege, în interpretarea legii dar şi în studierea constantă, ritmică a jurisprudenţei.

În cursul anului 2014 întreg colectivul de judecători a fost evaluat conform Regumanentului privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, fiind întocmite procesele verbale care se încheie anual.

De asemenea, s-au întocmit observaţiile Comisiei de evaluare şi obiecţiunile celui evaluat, judecătorii având acces oricând la propriul dosar de evaluare.

Rapoartele de evaluare s-au procesele verbale, întocmite în cursul anului 2014, au conţinut datele privind eficienţa şi calitatea activităţii, datele privind integritatea şi formarea profesională continuă, evaluatorul şi evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare.

Toţi judecătorii evaluaţi au primit calificativul Foarte Bine şi nu au fost cazuri de sancţiuni disciplinare în cursul anului 2014.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar şi toţi cei evaluaţi au primit calificativul „ Foarte Bine”.

De asemenea este de precizat că nu au fost sancţionaţi disciplinar .

Una dintre realizările importante ale ultimilor ani în privinţa creşterii transparentei instituţiilor publice, a controlului societaţii civile asupra acestora, a constituit-o adoptarea Legilor nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si Legii nr. 677/2001, privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Aplicarea acestor reglementări legale din domeniile menţionate a fost de natura să contribuie, şi la nivelul instanţei noastre, la responsabilizarea magistraţilor în soluţionarea cauzelor, la respectarea drepturilor, libertăţilor si intereselor legale ale justiţiabililor.

In anul 2014, judecătorul desemnat a coordona si supraveghea activitatea biroului de relaţii cu publicul si de comunicare cu mass-media, dna judecător Stoicea Mihaela, precum si grefierul delegat la acest compartiment - Draghici Denisa au desfăşurat o activitate susţinuta, bine organizată, prin operarea la timp in registrele menţionate in Regulamentul de Ordine Interioara.

Astfel, au fost înregistrate in „Registrul de Petiţii „ 72 de petiţii si nici o cerere în " Registrul de Evidenta Cereri Acces la Informaţii Publice ".

In cursul acestui an au fost soluţionate 72 de petiţii, din acestea fiind clasate 2 petiţii.

Nu a existat nici o cerere înregistrata în registrul privind Legea nr. 544/2001.

Acest compartiment a înaintat organelor, instituţiilor competente, petiţiile greşit depuse la Judecătoria Caracal, încunoştinţând în acelaşi timp petenţii de masurile dispuse, iar in condiţiile in care conţinutul petiţiilor nu preciza în mod concret obiectul, părţile, solicitarea, au fost restituite respectivelor părţi.

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Un obiectiv fundamental al activităţii judiciare 1-a constituit aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în activitatea judecătorilor instanţei noastre.

In soluţionarea cauzelor, judecătorii au acordat o atenţie deosebită respectării prevederilor Convenţiei ,dar şi a practicii Curţii Europene care a interpretat şi aplicat această convenţie, ţinând cont că punerea în practică a acestor prevederi rezultă chiar din Constituţie, legea noastră fundamentală, reglementând principiul preeminenţei normelor internaţionale în cazul în care există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi, respectiv, legile interne.

Spre exemplificare, se impune a menţiona că în soluţionarea cauzelor având ca obiect luarea, menţinerea, revocarea sau încetarea măsurii preventive a arestării învinuitului, inculpatului - atât în faza de urmărire penală cât şi în faza judecăţii - magistraţii au avut în vedere atât prevederile Codului de procedură penală dar şi reglementările art. 5 - art 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi practica Curţii Europene, cu precădere cea referitoare la cauzele în care statul român a fost parte.

Din această perspectivă, s-a urmărit ca măsura luată să fie nu doar prevăzută de legea română, dar să se şi înscrie între cazurile stipulate de art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, s-a urmărit, conform celor statuate de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca măsurile preventive, în speţă măsura arestării preventive, să respecte întrutotul dispoz. art. 18 din Convenţie, în sensul de a fi luată în scopul pentru care a fost prevăzută.

De altfel, se poate constata că legislaţia procesual penală, în materia măsurilor preventive, prin actualele reglementări corespunde exigenţelor normelor europene. Magistraţii români dispun luarea măsurii preventive restrictive de libertate pornind de la conceptul că detenţia preventivă trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de libertate fiind starea normală şi ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile, independent de faptul că se va imputa sau nu din pedeapsă.

Procedând la o analiză a temeiurilor de arestare preventivă prev. în art. 148 Cod pr penală prin prisma dispoziţiilor art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se poate remarca că, în ansamblu, normele interne sunt conforme Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

O preocupare însemnată, în soluţionarea cauzelor penale a fost aceea a unei juste aplicări a pedepsei accesorii în condiţiile condamnării la pedeapsa închisorii avîndu-se în vedere aspectul că în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, pedeapsa accesorie reprezintă o componentă importantă a sancţiunii aplicate.

Prin urmare, într-o societate democratică în care dreptul la alegeri libere reprezintă o valoare fundamentală, aplicarea unei restricţii generale automate şi nediferenţiate la un drept consacrat de Convenţie şi care are o importanţă crucială, depăşeşte marja de apreciere acceptabilă şi este incompatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei.

Şi în materie civilă, magistraţii instanţei noastre şi-au motivat hotărârile pronunţate în acord cu dispoziţiile Convenţiei Europene şi ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie, s-a avut în vedere că jurisprudenţa Curţii are o aplicare directă în dreptul intern, Curtea Constituţională reţinând că interpretarea instanţei de contencios european, în virtutea principiului subsidiarităţii, se impune şi faţă de instanţa de contencios constituţional naţional, dar şi faţă de toate instanţele române.

Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană în cauzele în care România era parte, respectiv, cauza Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi contra României, dar şi cauza Sabou şi Pârcălab c. României au ridicat probleme legate de respectarea, în dreptul intern, a vieţii de familie, punându-se, pe de o parte, problema măsurii în care unele dispoziţii legale din dreptul intern corespund Convenţiei Europene şi, pe de altă parte, problema modului în care autorităţile înţeleg să acţioneze, în virtutea atribuţiilor legale, în situaţii de natură să aducă atingere dreptului protejat de art. 8.

In soluţionarea cauzelor, atât penale cât şi civile, s-a urmărit respectarea garanţiilor oferite de art. 6 din Convenţie, vizând dreptul la un proces echitabil, în vederea asigurării, fără discriminare, pentru toate părţile, a unui proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, în raport de complexitatea cauzei şi obiectul procesului.

Părţile au beneficiat de dreptul de acces la instanţă, iar magistraţii, printr-o aplicare corectă a normelor de drept procesual, au creat condiţiile necesare asigurării dreptului la o justiţie independentă şi imparţială, care să respecte principiul egalităţii armelor, al contradictorialităţii şi al publicităţii.

De asemenea, judecătorii au depus eforturi în transpunerea practicii Curţii Europene vizând aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, în dezlegarea cauzelor civile având ca obiect dreptul de proprietate asupra unui bun, pornind de la cele statuate în cauzele Brumărescu împotriva României, Lupuleţ împotriva României, Oprea c. României, Albina c. României, Şandor c. României, Surugiuc c. României,etc.

Statutul de ţară membră a Uniunii Europene, presupune eforturi susţinute de adaptare şi armonizare a legislaţiei române cu reglementările comunitare.

Acesta este domeniul în care magistraţii instanţei noastre trebuie să implice mai mult, să se pregătească printr-un studiu aprofundat în vederea încorporării şi aplicării sistemului de norme comunitare - decizii, directive şi regulamente, iar unul dintre instrumentele de bază în acest sens îl constituie acţiunea în pronunţarea unei hotărâri preliminare adresată Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.
Aplicarea sistemului comunitar reprezintă o condiţie fundamentală şi implică - la nivel centralizat - un ansamblu coerent de acţiuni care să pregătească teoretic şi practic - sistemul judiciar românesc, între acestea înscriindu-se şi cunoaşterea consecinţelor aplicării normelor de drept comunitar, prin intermediul hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Un asemenea proces are o semnificaţie sporită determinată de faptul că dreptul comunitar afectează direct cetăţeanul român în diversele sale activităţi,

iar legea naţională nu trebuie să contravină dreptului comunitar, direct aplicabil în ţara noastră.

Magistraţii trebuie să ţină cont de faptul că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele naţionale au competenţe bine delimitate, relaţiile dintre ele fiind de cooperare, cel puţin în sensul ca această Curte deţine puterea minimă de a se asigura că instanţele naţionale urmează opinia sa, iar în sens contrar, în cadrul unui sistem juridic naţional, o instanţă ar putea să facă trimiteri la Curtea de Justiţie Europeană spre a-şi întări poziţia sa.

În cadrul învăţământului profesional s-au dezbătut şi analizat cele 15 decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au fost motivate, precum şi deciziile relevante ale Curţii Constituţionale ( 6 cauze).

Şi magistraţii instanţei noastre trebuie să conştientizeze în mod real că ei sunt judecători de drept comun ai dreptului comunitar, atât ei cât şi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, exercitându-şi atribuţiile în cadrul aceleaşi ordini juridice, în calitate de judecător comunitar.

Pe cale de consecinţă, judecătorul naţional trebuie să contribuie într-o manieră determinantă la aplicarea directă a dreptului comunitar, iar din această perspectivă art. 234 TCE constituie cheia de boltă a puterii jurisdicţionale în cadrul comunităţii, prin posibilitatea pe care a oferit-o Curtea de Justiţie ca, prin jurisprudenţa sa, din care o parte importantă - calitativ şi cantitativ - e formată din hotărârile preliminare, să joace un rol major în procesul de integrare europeană.
CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢA ŞI CELELALTE INSTITUŢII SI ORGANISME , PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile dintre instanţă şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal

Raporturile cu Baroul de avocaţi, Colegiile consilierilor juridici precum şi cu experţii judiciari

Raporturile cu mass - media

Raporturile cu justiţiabili

Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele internaţionale
Anul 2014 a marcat, asemenea anilor anteriori , desfăşurarea unor raporturi foarte bune ale instanţei noastre cu Consiliul Superior al Magistraturii, printr-o comunicare eficienta a masurilor din Planul de acţiune pentru reforma sistemului judiciar si a oricăror altor informaţii de natura si in măsura sa contribuie la înfăptuirea unei activităţi corespunzătoare noilor cerinţe si exigente.

Consiliul Superior al Magistraturii , organismul suprem ce garantează independenta sistemului judiciar , a manifestat in permanenţa solicitudine si disponibilitate.

Instanţa noastră a colaborat foarte bine cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal ca de altfel si cu Baroul de avocaţi, pe baze principiale , in deplin acord cu normele procesual penale ce statuează asupra cadrului procesual, fără a se înregistra vreun incident , ci dimpotrivă in contextul unor relaţii interumane corespunzătoare, întemeiate pe considerente morale.

Si raporturile cu Corpul experţilor judiciari, cu mass-media au fost dintre cele mai bune , ceea ce denota că personalul instanţei noastre , fie judecători, fie grefieri au înţeles sa dezvolte relaţii principiale cu toate celelalte instituţii cu care, prin specificul activităţii judiciare, intra in contact.

Raporturile cu justiţiabilii s-au înscris, de asemenea, într-o normalitate fireasca, neînregistrându-se aspecte ce sa umbrească activitatea instanţei ori care sa ridice o urma de îndoiala asupra transparentei ce trebuie sa rezulte din funcţionarea autorizaţii noastre judiciare.

In situaţia in care anumiţi justiţiabili si-au manifestat intr-un mod aparte nemulţumirea , in sensul de a solicita lămuriri in plus, de a-şi exprima mai vehement revendicările, atât Preşedintele instanţei cat si vicepreşedintele au acordat audienţe, încercând cu tact si răbdare să acorde informaţiile ce se cuveneau.

În anul 2014 este de menţionat că magistraţii instanţei care anterior şi-au desfăşurat activitatea ca judecători desemnaţi ,in zilele programate, nu au mai desfăşurat o astfel de activitate care a fost preluată de domnii grefieri cu studii superioare. Aceştia au primit acţiunile justiţiabililor şi au dovedit, de asemenea, tact, imparţialitate, decenţă si înţelegere in desfăşurarea acestor atribuţii specifice.

Si personalul auxiliar de specialitate, care prin natura fisei postului, a intrat in contract cu justiţiabilii a manifestat respect si si-a întemeiat comunicarea cu aceştia pe relaţii principiale.

Din aceasta perspectiva Codul deontologic al magistratului cât şi cel al grefierului, dincolo de prevederile aparent rigide, s-au dovedit , în fapt, reale instrumente de reglementare a relaţiilor interumane ce iau naştere în planul activităţii judiciare şi ce-şi găsesc consfinţirea in lege.