Raport de mediu proiect

2.10Peisaje și situri NATURA 2000

Habitatele și speciile naturale de interes comunitar sunt distribuite în mod relativ uniform la nivelul județelor din România, cu o incidență teritorială mai mare în județele cu o varietate de relief, climat și hidrologie mai mare. Există 78 situri NATURA 2000 în zona transfrontalieră din România, prezentate secțiunea 3.2.6 și anexa.

În cazul Bulgariei, există 131 zone protejate incluse în rețeaua NATURA 2000 localizată în regiunea transfrontalieră (91 situri sub Directiva Habitate și 40 situri sub Directiva pasări). Distribuția siturilor variază de la 10 în Ruse, la 16 în districtul Dobrich, acestea regăsindu-se și în districtul învecinat Varna. Lista completa a siturilor Natura 2000 este furnizata in condițiile de referința prezentate anterior.

Figura 4-1: Situri Natura 2000 in zona transfrontaliera Romania-Bulgaria



Sursa: Détente Consultants
Vulnerabilitate

Ca urmare a presiunii economice și a lipsei managementului resurselor naturale, ariile naturale protejate sunt expuse la mari riscuri din cauza exploatărilor ilegale, turismului, construcțiilor și braconajului. Aceste activități provoacă daune ireversibile în mediul natural al regiunii transfrontaliere. Din cauza acestor probleme grave și problemelor legate de schimbările climatice, toate zonele protejate, inclusiv viitoarele zone Natura 2000, se confruntă cu provocări majore de conservare a mediului natural. Cu toate acestea, exista mai multe îndrumări legate de gestionarea și protecția siturilor Natura 2000³², care stabilesc cele mai importante cerințe ale măsurilor de conservare și de planificare.

2.11Peisaje și zone cu statut de arii naturale protejate

Pe lângă amenajările și zonele cu statut de protecție internațională (cum ar fi de exemplu rezervațiile Biosferei și Zonele Umede cu Semnificație Internațională – siturile RAMSAR) și cele de interes Comunitar (siturile NATURA 2000, ambele prezentate mai sus, amenajările și zonele cu statut de arii naturale protejate din România includ de asemenea:

• 
  monumente ale naturii;
  
• 
  rezervații științifice;
  
• 
  rezervații naturale,
  
• 
  parcuri naturale și
  
• 
  parcuri naționale.
  

În cazul Bulgariei, categoriile de zone desemnate la nivel național sunt:

• 
  rezervații;
  
• 
  parcuri naționale;
  
• 
  monumente ale naturii;
  
• 
  rezervații speciale;
  
• 
  parcuri naturale;
  
• 
  localități protejate.
  

Tabelele de mai jos prezintă siturile importante ce fac parte din aceste categorii.
Tabel 4-3: Parcurile Naționale și Naturale din România incluse în zona programului (2012)

Nume	Județ	Suprafața (ha)
Parcuri Naționale
Delta Dunării	Constanta Tulcea	580 000.00
Domogled - Valea Cernei	Caras-Severin Gorj Mehedinți	61 211.00
Parcuri Naturale
Comana	Giurgiu	24 963.00
Platoul Mehedinți	Gorj Mehedinți	106.50
Porțile de Fier	Caras-Severin Mehedinți	115 665.80

In Bulgaria există 3 Parcuri Naționale, dintre care niciunul nu este inclus în program. În consecință, în tabelul de mai jos se prezintă doar Parcurile Naturale incluse în program.

Tabel 4-4: Parcurile Naturale din Bulgaria incluse în zona programului (2013)

Nume	District	Suprafața (ha)
Parcuri Naturale
Rusenski Lom	Ruse	43 080.00
Persina	Pleven Veliko Tarnovo	22 405.00
Brachanski Balkan	Montana Vratsa	31 587.

Lista completa a ariilor protejate la nivel național din aria transfrontaliera a Bulgariei a fost prezentata in secțiunea 3.2.6 de mai sus.

2.12Zone pentru prelevarea apei destinate consumului uman

La amplasarea obiectivelor stabilite prin PCT RO-BG 2014-2020 trebuie sa se tina seama de prevederile specifice zonelor de protecție a captărilor de apa, fie ca sunt de suprafața, fie din subteran.

Romania

In Romania, definirea zonelor de protecție s-a realizat in conformitate cu prevederile Legii Apelor și a HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitara și hidrogeologic.

Desemnarea zonelor de protecție limitrofe captărilor de ape de suprafața și din subteran utilizate pentru potabilizare s-a realizat utilizând următoarele criterii :

• 
  asigurarea unor debite in medie mai mari de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 persoane;
  
• 
  folosirea in viitor drept captări de apa potabila.
  

Conform legislației, in teren se instituie zone de protecție, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare:

a) zona de protecție sanitara cu regim sever;

b) zona de protecție sanitara cu regim de restricție;

c) perimetrul de protecție hidrogeologica.

Pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei ca urmare a activității umane, in zonele de protecție se impun masuri de interdicție a unor activitatea precum și masuri de utilizare cu restricții a terenului.

In perimetrele de protecție hidrogeologica se impun masuri de precauție pentru:

• 
  prevenirea poluării cu substanțe greu degradabile sau nedegradabile;
  
• 
  prevenirea sau compensarea modificărilor semnificative ale regimului de regenerare a resurselor de apa exploatate. Aceste masuri de precauție se stabilesc prin studii de evaluare a impactului asupra mediului, care sunt obligatorii in procedura de reglementare pentru toate lucrările și activitățile de pe terenurile situate in perimetrele de protecție hidrogeologica.
  

In zonele de protecție sanitara cu regim de restricție, terenurile pot fi exploatate agricol de către destinatorii acestora, dar cu interzicerea:

• 
  utilizării îngrășămintelor naturale și chimice;
  
• 
  utilizării substanțelor fitosanitare;
  
• 
  irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;
  
• 
  crescătoriilor de animale și depozitarii de gunoi animalier;
  
• 
  pășunatului și însilozării nutrețurilor;
  
• 
  amplasării de sere și de iazuri piscicole.
  

In afara masurilor restrictive cu privire la exploatarea agricola, pe aceste terenuri sunt interzise:

• 
  toate activitățile menționate pentru perimetrele de protecție hidrogeologica;
  
• 
  amplasarea de: abatoare, tiraje de cale ferata, baze auto;
  
• 
  bazine neetanșe de ape reziduale, haznale cu groapa simpla;
  
• 
  locuințe, spitale, aeroporturi, unitatea militare fără sistem de canalizare;
  
• 
  cimitire umane și de animale, de mașini, containere de deșeuri;
  
• 
  balastiere, exploatări de turba, cariere de piatra;
  
• 
  campinguri, ștranduri fără sisteme de canalizare;
  
• 
  executarea de construcții pentru activitatea industriale și agricole: grajduri, silozuri, depozite de îngrășăminte și de substante fitosanitare;
  
• 
  depozite de carburanti, lubrefianti, combustibili solizi;
  
• 
  spalarea masinilor și efectuarea schimburilor de ulei; etc.
  

In zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise toate activitățile prevăzute pentru zona de protecție sanitară cu regim de restricție, pentru perimetrele de protecție hidrogeologică precum și:

• 
  amplasarea de constructii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei și a instalațiilor;
  
• 
  efectuarea de supaturi și excavații de orice fel;
  
• 
  depozitarea de materiale, cu excepția celor strict necesare exploatării sursei și a instalațiilor, cazuri in care se vor lua masuri pentru preîntâmpinarea pătrunderii in sol a oricăror substanțe impurificatoare;
  
• 
  traversarea zonei de către sisteme de canalizare ape uzate, cu excepția celor aferente obiectivului protejat;
  

• 
  deversarea de ape uzate, chiar daca sunt epurate;
  
• 
  pescuitul și scăldatul;
  
• 
  recoltarea gheții și adăparea animalelor.
  

Terenurile agricole cuprinse in aceste zone, vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, plante păioase și de pomi fructiferi, fiind interzise:

• 
  utilizarea îngrășămintelor animale sau chimice și a substanțelor fitofarmaceutice;
  
• 
  irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;
  
• 
  culturile care necesita lucrări de îngrijire frecventa sau folosirea tracțiunii animale;
  
• 
  pășunatul;
  

De asemenea, in zona de protecție sanitara cu regim sever se vor lua următoarele masuri de protecție constructive și de exploatare:

• 
  cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie sa aibă in proprietate cel puțin suprafața de teren aferenta zonei de protecție sanitara cu regim sever;
  
• 
  nu sunt permise nici un fel de intervenții asupra stratului de sol activ și depozitelor acoperitoare ale acviferului;
  
• 
  terenul va fi protejat împotriva eroziunii și inundațiilor;
  
• 
  lucrările vechi de excavații deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potențial poluant.
  

La fiecare Administrație Bazinală de APA există Registrul zonelor protejate la nivelul BH, care include pentru capitolul „Zone de protecție pentru captările de apa destinate potabilizării” următoarele informații:

• 
  Caracteristicile generale ale zonei protejate;
  
• 
  Harta zonelor de protecție pentru captările de apa destinate potabilizării;
  
• 
  Graficul privind evoluția debitului captărilor (suprafața și subteran);
  
• 
  Graficul privind evoluția populației deservite;
  
• 
  Cate un tabel cu zonele protejate limitrofe captărilor de apa de suprafața, respectiv din subteran.
  

Bulgaria

Ape de suprafața

Cu privire la Bulgaria, Anexa 3.1.1 a PMBH al Direcției Bazinale a Dunării enumeră zonele sanitare desemnate pentru apele de suprafață, iar captările de ape de suprafață folosite în scop potabil sunt prezentate în Anexa 3.1.2 a PMBH elaborat. Mai există încă zone de protecție sanitară (SPZ) nedesemnate sau în curs de a fi desemnate, după cum este ilustrat în figura de mai jos.

Figura 4-2: Zone desemnate pentru protecția apelor de suprafața destinate consumului uman



Source: RBMP, Danube River Basin Directorate

Sfera de cuprindere a programului nu are posibilitatea de a afecta zonele desemnate pentru extragerea apelor pentru consum uman în corpuri de apă din bazinul hidrografic al Mării Negre.

Apa subterană

În Bulgaria, potrivit art. 119 al Legii apelor din PMBH, toate cele 47 corpuri de apă subterană din sfera geografică a PCT RO-BG 2014-2020 sunt desenate ca zone de protecție a apei utilizate pentru alimentări cu apă în scop potabil și au un debit mediu zilnic de 10 metri cubi sau sunt utilizate pentru alimentarea cu apă a peste 50 de persoane. Prin urmare, activitățile indicative din program, în principal cele legate de lucrări de construcție pentru modernizarea infrastructurii de transport sau dezvoltarea zonelor cu nivel ridicat sau mediu de risc de pericol geologic, inundație, etc. pot afecta aproape toate zonele de protecție a apei din zone programului, în principal corpurile de apă subterană cu stare chimică „proastă”. În lumina celor de mai sus, pentru protecția apelor subterane împotriva poluării, implementarea PCT RO-BG 2014-2020 trebuie să respecte interdicțiile expuse în art. 118 al Legii apelor în ceea ce privește:

• 
  Evacuarea directă de poluanți în apele subterane;
  
• 
  Evacuarea, inclusive evacuarea substanțelor prioritare, ce pot duce la evacuarea indirectă de poluanți în apele subterane;
  
• 
  Alte activități de la suprafață sau din interiorul corpului de apă subterană ce pot duce la evacuarea indirectă de poluanți în apele subterane;
  
• 
  Utilizarea materialelor ce conțin substanțe prioritare în structurile clădirilor, lucrărilor de construcții civile etc, în care este implementat sau este posibil contactul cu apa subterană.
  

O atenție specială trebuie acordată protecției surselor de ape subterane cu apă potabilă sau minerală prin zone sanitare definite sau care urmează să fie definite și stabilite în prezent prin Ordonanța nr. 3/16.10.2000 privind termenii și condițiile de cercetare, proiectare, validare și operare a zonelor de protecție sanitară din jurul surselor de apă și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă și surselor de ape minerale utilizate în scopuri terapeutice, profilactice, potabile și de igienă și prin subsecvent în Ordonanța privind zonele de protecție a apei destinate potabilizării și apelor minerale conform art, 135 para 1(6).

Localizarea instalațiilor existente de captare a apei și zonele de protecție sanitară pentru activitățile indicative ale programului vor fi specificate în procesul EIM pentru propunerile de investiși decurgând din implementarea programului. Implementarea proiectelor și a intențiilor de investiții rezultate din PCT RO-BG 2014-2020, care privesc utilizarea sau captarea din corpuri de apă subterană supuse autorizării conform Capitolului Patru „Autorizare" și Capitolului Opt „Conservare apei și corpurilor de apă" din Legea apelor, Ordonanța nr. 1 din 10.10.2007 privind explorarea, utilizarea și protecția apelor subterane și Ordinul emis anual de Directorul Direcției Bazinale pentru resursele disponibile de ape subterane din corpuri aprobate care determină lunar cantitatea totală de apă captată din corpurile de apă subterană și volumele de apă disponibile, potrivit art. 116, Para 2 al Legii apelor.