Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru centrala solaro-electrica

Yüklə 496,15 Kb.

səhifə	5/5
tarix	03.01.2019
ölçüsü	496,15 Kb.
	#89636

1 2 3 4 5

11.1.1 Date specifice obiectivului:

Scopul lucrării: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4.
Studii si avize ale căror concluzii au fost preluate în acest raport de mediu:

Studiul geotehnic preliminar – pfa Geoteh. Dimofte Mihai;
Studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL Bucuresti;
Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu – Admin. Nationala de Meteorologie;
Ridicare topografica – Geosfast SRL.

11.1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal
Documentaţia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o “Centrala solaro -electrica 1MW”, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009

Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele:

Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflt in administrarea sa;
Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486;
Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ;
Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei
Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitare, reglementarea zonei cf.RGU)si includerea acestuia in intravilanul localitatiim Slobozia

Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectării normelor şi legislaţiei naţionale de protecţia mediului şi a Directivelor Uniunii Europene în domeniu:

HG 1076/ Realizarea Raportului de mediu pentru planuri si programe.
11.1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante
Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei:
Pentru comuna Slobozia s-a întocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect întocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000.
Amplasamentul propus pentru “Centrala solaro -electrica 1MW”, se afla in partea de sud a comunei.
Viitoarea prezenţă a acestei investitii va constitui un pol de greutate în evoluţia localităţii Slobozia.
Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ :
Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt:

Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală etc, dintre care amintim :

Protocolul de la Kyoto, acord internaţional privind mediul, negociat în anul 1997 de către 160 de ţări, care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990;
Strategia Lisabona pentru reînnoirea economică, socială şi de mediu a Uniunii Europene, având ca obiectiv dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere în care ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru creşterea competitivităţii economice;
Strategia Comunitară şi planul de acţiune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborată de Uniunea Europeană, care prevede ca în anul 2010 ponderea surselor regenerabile în totalul surselor primare de energie să ajungă la min.12%, faţă de 8% în prezent;
Strategia Naţională de dezvoltare durabilă a României – Orizont 2025;
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, elaborat de Guvernul României, care orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele :

I.Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO₂;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii social;

IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;

Strategia Energetică a României, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile
Documentele de negociere între România şi Uniunea Europeană, la capitolele :

14 – Energie

22 – Protecţia mediului înconjurător

Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

11.2 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si in situatia neimplementarii planului propus
11.2.1 Pozitie geografica

Amplasamentul studiat se afla afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia.

Potrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala:

suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat – trup G cu o suprafata totala de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan;

- restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G.
Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A – vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent:

in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare
in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica - Slobozia
partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare)
partial in aria de protectie speciala a obiectivului – “La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-I-s-B-14831

Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest – nord-est, si urmatoarele vecinatati:

- nord (nord-vest) – drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale;

- sud (sud-est) – canal de irigatii – Canalul Vedea;

- vest (sud-vest) – teren apartinind Consiliului Local Slobozia;

- est (nord-est) – drum agricol / teren ANIF Slobozia.

Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului , drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

11.2.2 Cadrul natural si antropic

Amplasare geografica. Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca.3,00-4,00m de la nord-vest la sud –vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca.3,50-4,00m adincime cu nivel de apa.

Coordonatele Stereo70 (conf. datelor din PUZ) sunt prezentate in Anexa 10.

Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).
Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 – 11^oC si ale solului de cca. 12^oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru „ceata de evapotranspiratie” la o frecventa de 40 – 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 – 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 – 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 – 3,5 m/s.
Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare.
Vegetatia specifica acestei zone este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).

Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie.

Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis).
Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul.
Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare.
Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla.
Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara.
Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu)
Conditii geologice si geotehnice.
Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu.
Din punct de vedere geotehnic,pe amplasament ,se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota teren natural.
11.2.3 Riscuri naturale si antropice

Dintre riscurile naturale şi antropice de care trebuie ţinut cont în utilizarea terenului pentru constructii se numara următoarele:

inundaţii;
cutremure;
fenomene meteorologice periculoase precum îngheţuri şi temperaturi extreme.

Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel:

dupa durata de functionare: in categoria „constructii definitive”;
dupa rolul functional: in categoria „lucrari de importanta secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective”.

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani).

Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la aproximativ 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale.
11.2.4 Utilitati

In prezent in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu exista retea de canalizare sau statie de epurare.
Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.
11.2.5 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa ‘‘0’’)
In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO₂ de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine.
Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:

Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;
Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;
Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO₂. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO₂ cu 2000 tone pe an.

Proiectul propus răspunde astfel obiectivelor şi priorităţilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc.
Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.
Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent:

In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA);
In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

11.3 Caracteristicile de mediu ale zonei. situatiaexistenta. disfunctionalitati si prioritati
11.3.1 Calitatea factorului de mediu APA

Pentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este importantă cunoaşterea calităţii râului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6).
Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia.
Apa subterana. Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evientierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica.
Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al loc. Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:
a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”.
b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar.
11.3.2 Calitatea factorului de mediu SOL

Din punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu.

11.3.3 Calitatea factorului de mediu AER

Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna.
Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelurile de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.
3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie

Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme disfunctionalitatile si prioritatile de interventie:

Domenii
DISFUNCTIONALITATI	PRIORITATI
A URBANISM
A1. Bivalenta regimului tehnic al terenului (intravilan/extravilan)apartinind unei singure parcele cadastrale si unui singur administrator. A2. Zonificarea functionala stabilita prin PUG nu este compatibila cu solicitarea investitorului in zona studiata, in contextul in care prin HG a fost hotarita schimbarea administratorului.	A1. Analiza posibilitatii includerii in intravilan a suprafetei existenta in acest moment in extravilan. A2. Stabilirea de reglementari compatibile cu functiunea dorita de noul administrator , care sa defineasca caracterul zonei.
B.CIRCULATII
B1. Lipsa accesului organizat in terenul studiat	*asigurarea unui acces organizat, prin modernizarea drumurilor agricole de acces la amplasament.
C. FOND CONSTRUIT. UTILIZAREA TERENURILOR
C1. Utilizarea neeficienta ca teren agricol a unei zone cu potential crescut de productie energii neconventionale	* schimbarea categoriei de folosinta a ternului in scopul realizarii investitiei pentru eficientizarea sa economica.
D. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA
D1. Lipsa alimentarii cu apa, a instalatiei de canalizare menajera si pluviala	Propuneri si solutii pentru alimentare cu apa , realizarea unui sistem de preluare a apelor menajere si pluviale- in sistem local sau centralizat
E. SPATII PLANTATE. SPORT. AGREMENT
E.1. Absenta spatiilor verzi	Asigurarea unui raport corespunzator de suprafete verzi pentru zona reglementata in conformitate cu functiunea propusa,apartenenta la situl ROSPA0108” Natura 2000” si legislatia in vigoare
F. PROBLEME DE MEDIU SI PROTECTIA ZONELOR DE NATURALE SI TEHNOLOGICE
F1. Situarea terenului reglementat ca productie agricola cu nivel scazut de poluare in interiorul limitelor sitului de importanta comunitara Natura 2000, ROSPA0108 Vedea – Dunare F2. Lea 20 KV traverseaza amplasamentul	F1. Reglementarea terenului in conformitate cu normele de protectie a acestor situri, cu scopul reducerii nivelului de poluare punctual. F2. Reglementarea unei fasii de area non-aedificandi, pentru contructii civile

11.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN
11.4.1 Monumente ale naturii si istorice

Arii naturale protejate- Prin situarea sa terenul se afla concomitent:

In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu);
In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia.

Conform formularului Natura 2000, situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatiile : cuibaritoare, de iernat sau de migratie.

Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR.
Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane.

Situatia existenta

In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona.

Principalele activităţi antropice din zona sunt: agricultura si creşterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe păsările, în special în perioada cuibăritului.

Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic.

Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.

Monumente istorice - In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie.

Exista insa situl arheologic „La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 – Latene (civilizatia daca).
11.4.2 Zone de recreere, odihna si agrement

Pe o raza de 10 km nu exista nici o zona de recreere, odihna sau agrement.

11.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEA IN TIMPUL PREGATIRII PUZ-lui
Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecţia sănătăţii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora.
Scopul acestui proiect este de a creea un impact pozitiv direct şi imediat asupra:

1. Producerii energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;

2. Valorificării potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

3. Alinierii la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO₂. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO₂ cu 2000 tone pe an.Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc, dintre care amintim :

Protocolul de la Kyoto, acord internaţional privind mediul, negociat în anul 1997 de către 160 de ţări, care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990;
Strategia Lisabona pentru reînnoirea economică, socială şi de mediu a Uniunii Europene, având ca obiectiv dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere în care ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru creşterea competitivităţii economice;
Strategia Comunitară şi planul de acţiune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborată de Uniunea Europeană, care prevede ca în anul 2010 ponderea surselor regenerabile în totalul surselor primare de energie să ajungă la min.12%, faţă de 8% în prezent;
Strategia Naţională de dezvoltare durabilă a României – Orizont 2025;
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, elaborat de Guvernul României, care orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele :

I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştereII. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO₂;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale;

IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;

Strategia Energetică a României, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile
Documentele de negociere între România şi Uniunea Europeană, la capitolele :

14 – Energie

22 – Protecţia mediului înconjurător

Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile.

11.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
11.6.1 Descrierea succinta a proiectului
Zona detaliată în P.U.Z. are o suprafaţă de 65.000 mp (6,5ha).

Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator.

Categorii de folosinta	Suprafata –mp	Procent -%
Ocupat de constructii	426,00	0,65
Panouri solare	16 128,00	24,81
Spatii verzi amenajate	30 433,00	46,82
Platforme/trotuare	18 013,00	27,71
TOTAL	65 000,00	100,00

Pe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale.

Tehnologia de bază foloseşte un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentilă Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaţie (sau de translaţie), o celulă fotovoltaică amplasată în focarul lentilei şi un sistem de răcire a celulei fotovoltaice.
Solutia aleasa

Solutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obţinerea unei densităţi electrice foarte mari raportată la aria reflectorului.

Potrivit consultantului de specialitate centrala electrică solară tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compusă din:

Colectoare solare – fiecare colector este compus din celule fotovoltaice, oglinzi reflectoare, suport, instalaţii de ghidare-acţionare şi instalaţia de răcire a celulelor fotovoltaice;
Centrul de control şi distribuţie a energiei;
Sectorul tehnic şi de întreţinere;
Reţeaua de cabluri.

Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar spălării oglinzilor şi a operaţiilor de reparaţii şi întreţinere) se vor realiza - între rândurile de captatori - alei de macadam .

Între aleile dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12 m (intre axele a doua siruri de captatori).

Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m.

Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare.

Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de transformare existente in zona invecinata.

11.6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului
11.6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei
Surse de poluare a apei

În urma activităţilor desfasurate pe amplasamentul analizat, vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

- Apele menajere care vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.
- Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie.

Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii paraboloidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

- Apa rezultată din procesul spălării captatorilor solari.
Impactul asupra calitatii apei

Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea poluarii apei (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare):

- Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.
- Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie.
- Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare).

Impactul asupra calitatii apei freatice

Prin executarea retelei de alimenare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane.

Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul.

Prin regulamentul de exploatare se vor putea lua la timp masuri pentru preintampinarea accidentelor majore la retelele de canalizare.
11.6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului
Surse de poluanţi pentru aer

Centrala solaro-electrica nu reprezinta o sursa de poluare pentru aer. Dimpotriva, avand in vedere ca la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO₂, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO₂.

11.6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului
Surse de poluare pentru sol

In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa.

In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt:

- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului.

Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului)

Impactul in timpul etapei de constructie si apoi de exploatare a terenului care va fi trecut din extravilan in intravilan va avea o amploare foarte mica deoarece vor fi scoase din folosinta agricola doar 6,03 ha. (restul pana la 6,5 ha ha sunt deja in intravilan).
Referitor la solul care va fi decopertat in perioada de constructie atat a cladirilor, cat si a drumurilor, retelelor, amenajarea spatiilor verzi, va suferi un proces de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice

11.6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii

Factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor si impactul asupra biodiversitatii

Din cauza activitatilor “de santier” care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara:

praful ridicat de autovehicule, autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare, care poate afecta:

caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
vizibilitatea in zbor pentru pasari;
procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente depozitului.

● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare care indeparteaza animalele si pasarile;

● compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna;

● prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente.

Efecte perturbatorii

Distrugerea, modificarea sau alterarea habitatelor

Deoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile prezentate la capitolul 8..

Afectarea unor specii de plante si animale protejate

Ştiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO₂, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO₂.

Prin sistemele tehnologice alese, în incinta centralei electro-solare, între aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari paraboloidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.

Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic.

Modificarea rutelor de migrare a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti)

Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania.

Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor.

11.6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului
Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice:

drumuri tehnologice pentru viitorul amplasament al obiectivului;

cladiri, suprafete betonate;

zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (gropi de imprumut, depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului satesc si a drumului digului CN4.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii.

11.6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii

Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

Schimbari in utilizarea terenului;
Influenta asupra activitatilor economice existente in zona;
Influenta asupra calitatii vietii;
Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat.

11.7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

11. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui
11.8.1 Masuri privind efectele asupra APEI
Pentru protecţia resurselor de apă în proiectul acestei investitii se vor prevedea măsuri care vizează atât apa subterană cât şi cea de suprafaţă şi care sunt prezentate în cele ce urmează.

Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata se prevăd următoarele masuri :

masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite;
depozitarea corespunzătoare a deşeurilor tehnologice şi menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea;

Prin proiect s-au propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului:

apele uzate vor fi colectate în totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica;
din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu;
in ceea ce priveşte posibilitatea avarierii instalaţiilor şi, în acest fel apariţiei unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura măsurile necesare pentru prevenirea şi înlăturarea unor astfel de situaţii, prin Regulamentul de funcţionare.

11.8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI
Prin natura construcţiei, centrala electro-solară nu reprezintă o sursă de poluare a aerului
11.8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI
Măsurile de prevenire si diminuare a poluării solului şi a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect:

Împrejmuirea perimetrului zonei de protecţie sanitară pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plasă de sârmă;
Reţeaua de canalizare va fi etansă, urmând a fi verificată periodic, conform regulamentului de funcţionare-exploatare;
Deşeurile vor fi depozitate controlat, în funcţie de tipul acestora, pe suprafeţe betonate, până la evacuare;
Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.

11.8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI

Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1).

11.8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII

In perioada de santier
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie trebuie luate din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;
Pentru evitarea accidentelor în care, pe lîngă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m;.

Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele şi programul de lucru specificat;
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de şantier se vor folosi doar utilaje şi echipamente ce au normele de zgomot şi poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnică de lucru în şantier nu va depăşeşte niciodată 12 ore;

Se va evita depozitarea necontrolată a excedentului de pamant ce rezultă în urma lucrărilor de sapatura, respectîndu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.

In perioada de operare/functionare
Ştiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO₂, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO₂.

Pentru protecţia florei şi faunei din zona, în perioada de exploatare o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv curăţenia in zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boală pentru animale sau a stînjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei.

Am considerat ca a fost necesar sa prezentam detaliat starea actuala a zonei protejate recunoscuta legal prin Ord. 1964/2007 (pentru SCI) si HG 1284/2007 (pentru SPA) pentru a scoate in evidenta faptul ca se estimeaza ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat.
In concluzie, luînd în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanţi care pot sa apara în perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna şi vegetaţia din zonă este mai afectata de existenţa in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, decît de exploatarea acestei investitii.
11.8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti

in peisaj;

11.8.7 Masuri privind efectele radiatiilor

Nu este cazul, nu exista surse de radiatii.
11.8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic

Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare)

Din situaţia prezentată in cadrul raport de mediu reiese ca activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu necesită măsuri speciale de protecţie a factorului uman, a aşezărilor umane si de interes public.

11. 9 MOTIVELE care au condus la selectarea variantelor alese. Evaluarea alternativelor
11.9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse
Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare în locaţia dată, cunoscându-se următoarele date de intrare:
1. Coordonate geografice:

- 43^o50’47,97” latitudine nordică;

- 25^o54’55,30” longitudine estică;

- altitudine minimă: +16m;

- altitudine maximă: +19m.

2. Necesar energetic anual: 2GWh

3. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă fixă orizontală: 3,621kWh/m²/zi

4. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă mobilă, perpendiculară

pe Soare: 4,104 kWh/m²/zi

5. Pierderi în sistem admisibile: 10%

Au fost întocmite două grupe de scenarii, corespunzător principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice şi centrale electrice termice.

Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la bază doar soluţiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare şi fost întocmite astfel:

Scenariu A: Se utilizează panouri fotovoltaice clasice (PV), având fiecare o putere de 220W şi un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m²). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o înclinaţie optimă de 34^o.
Scenariul B: Se utilizează aceleaşi panouri ca la scenariul A dar de această dată acestea sunt montate pe heliostate cu două axe.
Scenariul C: Se utilizează panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu două axe.
Scenariul D: Se utilizează concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnico-economice aceasta este solutia aleasa..

Următoarele două scenarii au la bază doar soluţii termice şi au fost întocmite astfel:

Scenariul E: Se utilizează concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m² fiecare.
Scenariul F: Se utilizează concentrator solar tip turn (CST)

Fiecare scenariu a fost analizat prin prisma următoarelor criterii:

Preţ de investiţie;
Costuri exploatare şi mentenanţă;
Costuri RK dupa depăşirea duratei de viaţă;
Scalabilitate tehnologică;
Suprafaţă utilizată teren;
Randament- capacity factor;
Beneficii conexe;
Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului.

Exprimarea costurilor s-a facut prin ponderare la condiţiile specifice României.

Prezentarea acestor scenarii s-a facut in Studiul de fezabilitate si se regasesc in Raportul de mediu.

11. 9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0)
In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO₂ de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine.
Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:

Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;
Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;
Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO₂. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO₂ cu 2000 tone/an.

Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent:

In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA);
In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact poate fi eliminat.
Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta investitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

11.10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui
Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni:
● Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum:

organismele administratiei locale – la nivel de judet si municipiul Giurgiu; autoritatile centrale si locale de protectia mediului;
filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”,
autoritatile locale de sanatate publica;
alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.).

● Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.

11.10.1 Monitorizarea emisiilor

Datorită faptului că o centrală electro-solară de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare măsuri speciale de monitorizare şi supraveghere a calităţii factorilor de mediu.

11.10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei.

Centrul de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic.
CONCLUZII

Apreciem că funcţionarea acestei centrale solaro-electrice, datorită modului de proiectare, al materialelor şi echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezintă un risc nesemnificativ pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană.

Se reaminteste că la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO₂, rezultă deci că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO₂. Acesta reducere de emisie in atmosferă de CO₂ poate fi considerata un impact pozitiv.

Yüklə 496,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:

1 2 3 4 5