Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru centrala solaro-electrica

RAPORT

la

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru

CENTRALA SOLARO-ELECTRICA,

Comuna SLOBOZIA, Judetul GIURGIU


Cuprins

Beneficiar de investitie: CONSILIUL JUDETEAN Giurgiu 2

1.1 Date specifice obiectivului: 2

6.2.8.1. Modul/mecanismul in care realizarea centralei poate afecta mediul social si economic 35

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului 38

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic 39

10.1 Monitorizarea emisiilor 52

10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica 52

11.1.1 Date specifice obiectivului: 54

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului 72

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic 72

11.10.1 Monitorizarea emisiilor 75

11.10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica 75

ANEXE

1. 
   Harta solara
   
2. 
   Plan de incadrare in zona
   
3. 
   Plan de situatie cu amplasarea constructiilor
   
4. 
   Schema fluxului tehnologic
   
5. 
   Grafic de realizare a lucrarilor
   
6. 
   Scenarii de solutii tehnice alternative
   
7. 
   Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSPA0108 Vedea-Dunare
   
8. 
   Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia
   
9. 
   Propunere de amplasare conform PUZ
   
10. 
    Coordonatele in sistem de proiectie Stereo 70
    

RAPORT de MEDIU

pentru
“PUZ aferent obiectivului de investitii “CENTRALA SOLARO-ELECTRICA”, com. Slobozia, jud. Giurgiu
DATE DE RECUNOASTERE
Denumire proiect: Plan Urbanistic Zonal aferent obiectivului de investitii

„Centrala solaro-electrica”, com. Slobozia, jud. Giurgiu


Proiectant general: S.C. Sepana SRL – Bucuresti

Proiect nr.2914/2009

Sef proiect –arh Ana Ortansa Negulescu

Proiectant de specialitate: SC 837 Urban Action SRL – Bucuresti

Proiect nr.007/2009

Director –arh Dragos Alexandru Negulescu

Beneficiar de investitie: CONSILIUL JUDETEAN Giurgiu

Elaboratorul Raportului de Mediu: Institutul National pentru Ingineria Mediului –- INIM Bucuresti


Cap.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI; RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

1.1 Date specifice obiectivului:

Scopul lucrării: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4.
Studii si avize ale căror concluzii au fost preluate în acest raport de mediu:

- studiul geotehnic preliminar – pfa Geoteh. Dimofte Mihai

• 
  studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL Bucuresti
  
• 
  Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu – Admin. Nationala de Meteorologie
  
• 
  Ridicare topografica – Geosfast SRL
  

1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal

Documentaţia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o “Centrala solaro – electrica de 1MW”, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009.

Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele:

• 
  Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflat in administrarea sa;
  
• 
  Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486;
  
• 
  Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ;
  
• 
  Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei;
  
• 
  Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitara, reglementarea zonei cf.RGU) si includerea acestuia in intravilanul localitatii Slobozia
  

Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectării normelor şi legislaţiei naţionale de protecţia mediului şi a Directivelor Uniunii Europene în domeniu, urmarind modelul de continut din HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante
Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei:
Pentru comuna Slobozia s-a întocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect întocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000.
Amplasamentul propus pentru “Centrala solaro - electrica 1MW”, se afla in partea de sud a comunei.
Viitoarea prezenţă a acestei investitii va constitui un pol de greutate în evoluţia localităţii Slobozia.
Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ :
Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt:

Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluarea nglobală, etc, dintre care amintim :

• 
  Protocolul de la Kyoto, acord internaţional privind mediul, negociat în anul 1997 de către 160 de ţări, care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990;
  
• 
  Strategia Lisabona pentru reînnoirea economică, socială şi de mediu a Uniunii Europene, având ca obiectiv dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere în care ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru creşterea competitivităţii economice;
  
• 
  Strategia Comunitară şi planul de acţiune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborată de Uniunea Europeană, care prevede ca în anul 2010 ponderea surselor regenerabile în totalul surselor primare de energie să ajungă la min.12%, faţă de 8% în prezent;
  
• 
  Strategia Naţională de dezvoltare durabilă a României – Orizont 2025;
  
• 
  Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, elaborat de Guvernul României, care orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele :
  

I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO₂;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale;

IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

• 
  Strategia Energetică a României, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile;
  
• 
  Documentele de negociere între România şi Uniunea Europeană, la capitolele :
  

14 – Energie;

22 – Protecţia mediului înconjurător.

Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Cap.2 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si in situatia neimplementarii planului propus
2.1 Descrierea situatiei existente - Prezentare generala
2.1.1 Elemente de identificare

Zona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind inscris in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia.

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie:

- o suprafata de 6.03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,- partial in intravilan;

- o suprafata de 0.47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan.

2.1.2 Pozitia fata de intravilanul localitatii

Potrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala:

• 
  suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat – trup G cu o suprafata totala de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan;
  

• 
  restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G.
  

Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A – vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent:

• 
  in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare;
  
• 
  in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia;
  
• 
  partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare);
  
• 
  partial in aria de protectie speciala a obiectivului – “La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-I-s-B-14831.
  

2.1.3. Evolutia zonei in cadrul localitatii

Acest teren - domeniu public al statului in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - a fost folosit ca ferma agricola ( gospodarie anexa). Cu toate acestea, partea sud-vestica a terenului nu a fost exploatata agricol (suprafata fiind evidentiata in registrul agricol Slobozia ca „teren neproductiv”)

Urmare modificarilor aparute in structurile Ministerului de interne dupa 1990, terenul a devenit inutil pentru acest minister, fapt ce a justificat si transmiterea lui in administrarea Consiliului Judetean Giurgiu.

In prezent, suprafata analizata poate fi definita ca o zona de productie agricola – folosita ineficient, date fiind caracteristicile sale: prezenta in intravilan ca trup separat ”G”, apropierea de trupul principal „A” (cca 700m) si implicit de utilitatile realizate pentru acesta, acces facil, etc..

2.1.4. Limite, vecinatati, suprafete

Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest – nord-est, si urmatoarele vecinatati:

nord (nord-vest) – drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale;

sud (sud-est) – canal de irigatii – Canalul Vedea;

vest (sud-vest) – teren apartinand Consiliului Local Slobozia;

est (nord-est) – drum agricol / teren ANIF Slobozia.

2.1,5. Accesibilitate; Circulatia rutiera

Terenul este accesibil din zona sa nord-estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteaza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

2.1.6. Analiza ocuparii terenului

La data proiectarii pe terenul analizat in zona de curti - constructii in intravilan, conform fisei bunului imobil se afla o serie de constructii in suprafata totala de 721 mp, ceea ce la nivelul intregului teren genereaza urmatorii indicatori urbanistici:

POT existent – 1.11%

CUT existent – 0.1111

In interiorul terenului analizat se afla o serie de drumuri de incinta (fara indicativ de drum tehnologic, deci fara clasificare) care din punct de vedere al regimului economic au deci categoria de folosinta arabila.

2.2 Cadrul natural

2.2.1 Asezare geografica; Relief
Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca 3,00-4,00 m de la nord-vest la sud–vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50-4,00 m adancime cu nivel de apa.

2.2.2 Hidrografia

Din punct de vedere hidrogeologic:
Rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica dupa cum urmeaza:

1. 
   Stratul acvifer freatic: Acest acvifer de mica adancime este cantonat preponderent in aluviunile de lunca si terasa ale Dunarii, fiind pus in evidenta de diverse foraje de alimentare cu apa (zona localitatilor Slobozia si Giurgiu), foraje de explorare sau monitorizare hidrogeologica (ISPIF, INHGA, etc), cu particularitati relevante legate in principal de:
   

- structura litologica predominant grosiera a aluviunilor de lunca sau terasa (nisipuri cu sau fara pietris, uneori cu placi si bolovani de calcar), cu dezvoltare continua sau rareori lenticulara pe orizontala, avand grosimi de 5 – 10 m in sectorul de lunca (zona obiectivului de studiu) sau de 15 – 20 m in sectorul de terasa (zona intravilanelor Slobozia si Giurgiu);

- alimentarea cu apa a stratului aluvionar cu precadere din precipitatii si din afluxul subteran dinspre formele superioare de relief (terasele medii si superioare ale Dunarii, campul inalt al Burnasului);

- caracterul predominant liber al nivelului freatic, stabilizat la adancimi medii zonale de 2 – 5 m in sectorul de lunca, sau 8 – 12 m in cel de terasa (zona loc. Slobozia), avand oscilatii in timp si pe verticala dependente de factorii zonali de impact (regimul pluvial, drenajul albiei Dunarii, pierderi din retele edilitare sau canale hidrotehnice);

- hidrodinamica apei freatice caracterizata printr-o directie generala a curgerii apei freatice de la NV spre SE (sub impactul drenajului de lunca), avand pante hidraulice variabile;

- potentialul exploatabil apreciabil al stratului freatic, exprimat cantitativ prin debite captabile in foraje de 1 – 10 l/s (frecvent 5 – 6 l/s / foraj), in conditiile unor adancimi de 25 – 30 m, permeabilitati de k = 10 – 100 m/zi si grosimi active ale acviferului de 5 – 15 m;

- calitatea predominant potabila a apei freatice, dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu, din intravilane sau chiar extravilane.

b). Complexul acvifer de adancime: Este caracteristic structurii permeabile (poroase), de tip fisural sau carstic, al formatiunilor cretacice (barremian-aptian) din fundamentul antecuaternar al depozitelor cuaternare, avand particularitati hidrogeologice relevante legate de:

- faciesul predominant calcaros al rocii purtatoare de apa, interceptata la adancimi de 20 – 30 m in sectorul de terasa al intravilanelor Slobozia sau Giurgiu, si de 10 – 15 m in sectorul de lunca al Dunarii (cu aflorare frecventa la zi in albia minora a fluviului);

- caracterul predominant sub presiune al acviferului captiv din structura de tip fisural sau carstic al calcarelor, avand niveluri piezometrice stabilizate in foraje intre 5 – 10 m adancime;

- potentialul apreciabil sub aspect cantitativ al forajelor de captare din zona orasului Giurgiu (cu h = 100 – 500 m), exprimat prin debite exploatabile de 10 – 60 l/s / put, in conditiile unor grosimi totale ale acviferului de 50 – 100 m/foraj;

- calitatea predominant potabla a apei cantonata in calcare, avand insa duritatea totala relativ mai mare (18 – 20 gr.germane), comparativ cu cea a apei freatice (10 – 15 gr. germane).
Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”, caracterizat prin urmatoarele particularitati:

• 
  Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 – 15 m;
  
• 
  Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 – 5 m adancime in sectorul de lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii);
  
• 
  Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 – 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 – 10 l/s, in conditiile unor depermeabilitati k = 10 – 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 – 10 m;
  
• 
  Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 – 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizarea terenurilor agricole, etc.).
  

b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati:

• 
  Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 – 500 m;
  
• 
  Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 – 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 – 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 – 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane).
  

2.2.3 Conditii climatice

Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 – 11^oC si ale solului de cca 12^oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru „ceata de evapotranspiratie” la o frecventa de 40 – 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 – 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 – 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 – 3,5 m/s;

2.2.4 Radiatia solara globala
Datele de radiatie solara globala furnizate sunt cele masurate la statia meteorologica Bucuresti – Afumati. Folosirea datelor de radiatie din aceasta locatie, in cadrul unui relief plan de tip campie, exista o relativa omogenitate a valorilor de radiatie solara globala, care se poate manifesta pina la distante de ordinul a peste 100 Km. Aceasta extindere este posibila pentru cerul senin sau la valori cat mai apropiate ale duratei efective de stralucire a soarelui in cele doua zone avute in vedere.
Coordonatele geografice ale punctului de masurare sunt date in tabelul urmator: