Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru centrala solaro-electrica

Statia	Latitudinea	Longitudinea	Inaltimea (m)
Bucuresti	44^o 30^’ N	26^o 13^’ E	91

Pentru a se putea face o apreciere privind caracteristica unei zile oarecare din an, in sensul daca a stralucit sau nu soarele pe cer, sunt date si valorile zilnice (sume zilnice) ale duratei efective de stralucire a soarelui. In cadrul duratei efective de stralucire a soarelui, valoarea 0 (zero) caracterizeaza o zi in care cerul a fost in intregime acoperit de nori.

Aceasta variaza in functie de latitudinea locului.
Zona avuta in vedere in cazul de fata se situeaza in emisfera nordica, la latitudini medii.

La aceste latitudini radiatia solara globala prezinta un mers diurn crescator ante-meridian si descrescator post-meridian, cu un maxim, de regula, la amiaza adevarata - cand Soarele ajunge la meridianul locului atingand inaltimea maxima deasupra orizontului.

Anual, radiatia solara globala, in variatia sa, atinge un minim in luna decembrie - la solstitiul de iarna, si un maxim in luna iunie - la solstitiul de vara.
Aceasta variatie este perturbata de cauze locale, in principal de gradul de acoperire cu nori si, prin consecinta, de durata efectiva de stralucire a soarelui.

Diferenta de latitudine intre punctul de masurare si zona considerata este foarte mica, (44⁰ 30^’ N, Bucuresti - Afumati , si 43^o 53^’ N, Giurgiu), intarind ideea ca valorile de radiatie solara globala monitorizate la Bucuresti – Afumati pot descrie corect elementele de baza ale climatului radiatiei solare in zona Giurgiu.

Din datele furnizate se observa ca, in lunile de iarna, valorile orare ale radiatiei solare globale variaza intre cateva zeci de KJ m^-2 pina la 1300 KJ m^-2, aceasta in functie de nebulozitate. Cu cat se inainteaza spre lunile calde de vara, valorile orare ale radiatiei solare globale cresc pana la 2000 – 3000 KJ m^-2 pe timp mai mult senin.

2.2.5 Flora si fauna
Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).
Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare.
Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).

Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie.

Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis).
Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul.
Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarus, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare.
Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla.
Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara.
Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu)

• 
  Specii de plante si animale incluse in reteaua Natura 2000; Habitate ale speciilor de plante incluse in reteaua Natura 2000
  

Habitatele caracteristice acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos.

Cod	%	CLC	Clase de habitate
N06	11	511, 512	Rauri, lacuri
N07	3	411, 412	Mlastini, turbarii
N12	58	211 – 213	Culturi (teren arabil)
N14	10	231	Pasuni
N16	15	311	Paduri de foioase
N26	3	324	Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:
Situl Vedea – Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal.
Conform Formularului Standard „Natura 2000” (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari (vezi cap. 4).

2.2.6 Conditii geologice, hidrogeologice si geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic, conform studiului geotehnic, amplasamentul cercetat face parte din Lunca Dunarii. Depozitele au grosimi cuprinse intre 15 m si 35 m ,fiind constituite structural din doua complexe litologice :

- complexul bazal ,alcatuit din nisipuri si pietrisuri;

- complexul superior, predominant argilo-nisipos .
Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca.3,00 - 4,00 m de la nord-vest la sud–vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50 - 4,00 m adancime, cu nivel de apa.
Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica, pentru stratul de fundare de la 1.00 - 1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2, A 3 categoria geotehnica fiind 1, riscul geotehnic mediu.
Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie:

- de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare;

- in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta:

- intre 0,50 – 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos, galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa;

- intre 1,90 – 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa, cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn;

- intre 3,10 – 3,70 m adancime s-a intalnit praf nisipos, cafeniu, plastic consistent cu lentile argiloase, negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu, galbui, indesat, uscat;

- intre 3,70 – 4,00 m adancime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa;

- depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala.
Nivelul panzei freatice nu s-a intalnit in forajul geotehnic F.1/2009 executat in etapa actuala pina la 4,00 m adancime.
Din punct de vedere geotehnic, pe amplasament, se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota terenului natural.
Din punct de vedere geomorfologic, obiectivul de studiu este amplasat in lunca Dunarii, unde terenul este relativ plan, cu altitudini (cote) cuprinse intre 20 – 22 mdMN, delimitat spre nord de terasa joasa a Dunarii (cote 25 – 30 m), unde se afla intravilanele Slobozia si Giurgiu.
Din punct de vedere geologic, zona orasului Giurgiu si imprejurimi (localitatea Slobozia) face parte din marea unitate structurala „Platforma Moesica”, unde la suprafata se dezvolta depozite de varsta cuaternara, cu grosimi de 20 – 30 m si faciesuri de tip fluviatil, deluvial – proluvial sau aluvial – coluvial, situate in profunzime peste formatiunile levantine si cretacice (cu grosimi de peste 500 m), care reprezinta roca de baza a aluvionarului din lunca si terasa Dunarii (vezi pl. nr. 2), ambele complexe avand structura litologica detaliata mai jos.

• 
  Sub aspect litologic, subteranul din amplasamentul obiectivului de studiu este dominat la suprafata de depozitele cuaternare, situate peste un fundament cretacic, avand diferentieri de facies si dezvoltare spatiala caracterizate astfel:
  
  • 
    Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni recente de lunca, de varsta Holocen superior (qh₂), fiind dezvoltate pe grosimi de 10 – 15 m si cu structura diferentiata pe verticala printr-un complex acoperitor argilo-prafos (de 3 – 5 m grosime) si un strat aluvionar de nisipuri cu pietris si rar bolovanis (grosimi de 5 – 10 m), cu frecventa lentilizare pe orizontala , intercalatii de placi sau bolovani de calcar (degradat).
    

• 
  Depozitele cretacice, aflate in fundamentul aluvionarului de lunca, prezinta un pronuntat facies recifal, acoperite pe alocuri de un complex argilos-prafos de varsta levantina, iar din punct de vedere litologic in zona de stuadiu mai sus precizat se evidentiaza doua tipuri de roci calcaroase:
  

- calcare alb-galbui fosilifere, cu frecvente recristalizari si grad diferentiat de fisuratie sau goluri carstice (cu frecventa mai mare sub 80 – 100 m adancime);

- calcare albe cretoase, slab poroase, cu frecvente intercalatii cuartitice in aluviunile de lunca sau terasa ale Dunarii.

2.2.7 Inundabilitate
Conform adresei emisa de Administratie Nationala “Apele Romane” la cererea Consiliului Judetean Giurgiu, amplasamentul de pe teritoriul comunei Slobozia, aflat pe malul stang al canalului de irigatii Vedea – nu se afla in zona inundabila.

Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative.

2.3 Riscuri naturale si antropice
Dintre riscurile naturale şi antropice de care trebuie ţinut cont în utilizarea terenului pentru constructii se numara următoarele:

• 
  inundaţii;
  
• 
  cutremure;
  
• 
  fenomene meteorologice periculoase precum îngheţuri şi temperaturi extreme.
  

2.3.1. Riscul generat de inundaţii
Undele de viitură formate pe cursurile de apă permanente sau torenţiale (nepermanente) au caracter aleatoriu. Ele trebuie tratate probabilistic, deoarece valorile debitelor maxime şi a nivelurilor corespunzătoare sunt provocate de un lanţ cauzal extrem de complex, care nu permite cuantificarea lor cu precizie. Astfel, pe un curs de apă pot să se combine ploi şi zăpezi care să formeze viituri mai mari decât cele cunoscute în trecut. Se pot produce de asemenea ruperi de baraje sau aglomerări de gheţuri, care pot conduce la viituri catastrofale.
Din acest motiv s-a stabilit prin standarde, precum cel privind clasa de importanţă a obiectivelor periclitate (STAS 4273/83 republicat), la ce grad de asigurare trebuie să fie asigurate obiectivele din diferite clase de importanţă. Astfel, municipiile sunt considerate obiective de categoria I-a de importanţă şi ele trebuie să fie asigurate la viitură cu probabilitate de apariţie de p=0,1%, adică cu o frecvenţă stabilă a viiturilor de o dată la o mie de ani (f=1/1000).
Căile de comunicaţie principale (căi ferate, drumuri naţionale) trebuie să fie asigurate cu p = 1,5%, adică la frecvenţa viiturilor centenare.
Bunurile agricole, fermele, etc. pot fi asigurate între p = 2 - 5%, adică să fie inundate cu frecvenţa medie de o dată la 50 ani sau la 20 ani.
Lucrările temporare (balastiere, şanţuri) trebuie să fie asigurate numai cu p = 10%, adică o dată la 10 ani frecvenţa de repetare a viiturii.
La baraje şi diguri se prevăd calcule în condiţii excepţionale de exploatare; acestea trebuie să reziste timp de câteva ore la debite mai mari cu o clasă de importanţă, fără să se distrugă.
Pentru obiective situate în zone de risc este necesar să fie stabilită asigurarea reală şi cea de calcul prevăzută de norme, astfel încât să se poată lua măsurile necesare, care pot fi după caz:

• 
  realizarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,
  
• 
  strămutarea construcţiilor expuse riscului major.
  

Referitor la efectele negative produse de inundaţii trebuie precizat că acestea sunt:

• 
  efecte economice directe şi indirecte (fizice şi valorice);
  
• 
  efecte sociale (victime, evacuaţi);
  
• 
  efecte ecologice.
  

Pagubele variază mult de la o viitură la alta şi, din acest motiv, cel mai corect este calculul pagubelor potenţiale aferente viiturilor cu probabilitate corespunzătoare clasei de importanţă a obiectivului studiat.

Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel:

• 
  dupa durata de functionare: in categoria „constructii definitive”;
  
• 
  dupa rolul functional: in categoria „lucrari de importanta secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective”.
  

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani).

2.3.2. Riscul generat de seism
In conformitate cu normativul P100/2006 zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0.20g pentru cutremure avind intervalul de mediu de recurenta .I.M.R =100 ani si perioada de colt T_C=1.0 sec.

2.3.3 Risc generat de inghet si temperaturi extreme
Adâncimea de înghet

Conform STAS 6054 - 84 adancimea de inghet in comuna Slobozia este de

70 - 80 cm .
2.3.4 Risc generat de activitati antropice din zona
Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la aprox. 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale.

2.4 Obiective industriale si zone de depozitare
In zona studiata nu exista in prezent obiective industriale si zone de depozitare.

2.5 Reteua principala de cai de comunicatie
Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.
La ora actuala, portiunile de drum judetean si comunal din zona sunt improprii unui trafic greu si intens. Ca urmare a propunerilor din PUZ-ul analizat, cat si a prevederilor din P.U.G-ul localitatii, aceste trasee rutiere urmeaza sa se modernizeze si sa se realizeze caile de acces corespunzatoare, care vor completa si trama stradala a comunei Slobozia.

2.6 Reteua de alimentare cu apa, de canalizare si statii de epurare
In prezent, in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu exista retea de canalizare sau statie de epurare.

2.7 Depozite de deseuri menajere si industriale
In zona nu exista depozite de deseuri menajere sau industriale.

2.8 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa ‘‘0’’)
In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO₂ de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine.
Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:

1. 
   Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;
   
2. 
   Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;
   
3. 
   Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO₂. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO₂ cu 2000 tone pe an.
   

Proiectul propus răspunde astfel obiectivelor şi priorităţilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc.

Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptul ca amplasamentul este situat concomitent:

• 
  In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA);
  
• 
  In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).
  

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier, prezentate la capitolul8, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea investitiei se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct. 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

Cap.3 Caracteristicile de mediu ale zonei; situatia existenta, disfunctionalitati si prioritati

3.1 Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte

Zona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind inscrisa in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie:

- o suprafata de 6,03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,-partial in intravilan;

- o suprafata de 0,47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan

3.2 Identificarea surselor majore de poluare
Avand in vedere ca zona este amplasata la o distanta de aproximativ 700 m sud-est fata de trupul A (vatra satului) si este inconjurata de teren agricol si canalul de irigatii Vedea , nu exista surse majore de poluare care ar putea afecta amplasamentul studiat.
Cele mai apropiate activitati antropice se afla in localitatea invecinata Slobozia distanta fata de acesta fiind de peste 700 m.

3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate
3.3.1 Calitatea factorului de mediu APA
a. Apa de suprafata
In România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizează prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în parte.
Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de analiza şi validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii globale a apelor.
Pentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este importantă cunoaşterea calităţii râului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6).
Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia.
b. Apa subterana
Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica.
Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:
a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”, caracterizat prin urmatoarele particularitati:

• 
  Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 – 15 m;
  
• 
  Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 – 5 m adancime in sectorul de lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii);
  
• 
  Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 – 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 – 10 l/s, in conditiile unor de permeabilitati k = 10 – 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 – 10 m;
  
• 
  Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 – 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizare terenuri agricole, etc.);
  

b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati:

• 
  Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 – 500 m;
  
• 
  Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 – 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 – 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 – 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane).
  

3.3.2 Calitatea factorului de mediu SOL si SUBSOL
Solul nu a fost folosit agricol (categoria de folosinta chiar daca este arabila in PUG aceasta apare ca teren neproductiv pe zona adiacenta la nord de canalul Vedea-Dunare). Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative.